Page 70 - 1957-07

N t 8J4
•ţti
' * Creşterea nivelului, de con­ de interes pentru munca cultu­ mitetul de linie sînt dornici de
ştiinţă, imprimarea unei atitu­
dini noi, socialiste, faţă de
muncă se datoreşte în. primul
rînd muncii de educaţie desfă­
şurată de organizaţiile de
partid şi sindicale. Conferinţe­
le, .ce se 'organizează, munca
politică de masă, consfătuirile
de producţie — toate contribuie
la creşterea nivelului politic, la
întărirea simţului de răspunde­
re faţă de sarcini. Organizaţii­
le de partid, U.T.M. şi sindica­
le au sarcina de a se ocupa de
mobilizarea celor ce muncesc la
înfăptuirea hotărârilor partidu­
lui şi guvernului şi în acelaşi
timp să dea toată atenţia or­
ganizării timpului liber al oa­
menilor muncii, creării de cele
mai bune condiţii în vederea
desfăşurării unei activităţi cul­
turale şi sportive oît mai largi.
Pentru aceasta s-au pus la dis­
poziţia celor ce muncesc, clu­
buri, biblioteci, terenuri şi săli
de sport, teatre etc. care trebuie
să fie folosite din plin.
Să vedem cum se desfăşoară (preşedinte tov. Avramiuc), că cu multă dragoste, trebuie
această muncă în cadrul orga­
nizaţiilor sindicale din unită­
ţile C.F.R. Petroşani.
De ce a stagnat
activitatea
cultural-sportivă
In urmă cu 2—3 ani în ca­ de peste 2.300, însă numărul organizaţiile de bază U.T.M., să
drul sindicatului C.F.R. se du­ cititorilor continuă să fie mic. se preocupe îndeaproape de a-
cea o muncă cultural-sportivă S-au format o brigadă artisti­ ceastă activitate.
satisfăcătoare. Formaţiile artis­
tice erau fruntaşe, participau la
concursurile ce se organizau în
raion. La club era o activitate
vie, echipele sportive aveau
concurenţi buni la multe dis­
cipline sportive. Jucătorii de
tenis de masă de lă C.F.R. Pe­
troşani au obţinut' succese fru­
moase, fiind de multe ori oam-
pioni regionali.
‘ Astăzi ceferiştii din Petro­
şani nu se mai pot mîndri cu
realizări în domeniul cultural-
Se înfrumuseţează satele noastresportiv. Formaţiile artistice s-au
destrămat, disciplinele sporti­
ve, cu excepţia fotbalului, au
rămas doar o amintire. La con­
cursurile diferite ce se organi­
zează în cadrul raionului în " de înfrumuseţare a satelor, de
ultimul timp nu mai .apare nici înzestrare .a acestora cu tot ceea
un reprezentant al ceferiştilor.
Care sînt cauzele ?
Pînă nu de mult în conduce­
rea sindicatului C.F.R. din Pe­
troşani au fost oameni lipsiţi
„Cupa minerului46
In cinstea „Zilei minerului“,
Trustul minier Hunedoiara-Te-
tiuc a organizat o competiţie
sportivă, dotată cu „Cupa mi­
nerului“ la următoarele disci­
pline : fotbal, volei, tenis de
masă, popice şi şah.
Pînă în prezent, s-au desfă­
şurat întrecerile la fotbal şi vo­
lei. Conducerea în clasament o
deţine echipa de fotbal Energia,
din cadrul Trustului minier, cu
trei jocuri şi tot atîtea victorii,
iar la volei echipa Voinţa Te-
liuc. Celelalte competiţii sînt
în cuns de desfăşurare.
încheierea acestor jocuri se
va face înir-un cadru festiv, în
ziua de 6 august,, cînd echipei
cîştigătoane i se va, înmîna şi
•oupa.
VOINŢA,
Călătorul care în aceste' zile se în- mandat omul — responsabilul -cercu­ Baianu, (jîameni cu ocupaţii diferite,
dreaptă grăbit spre parcul din centrul
oraşului Lypeni, priveşte nedumerit
la clădire'a mare, roşie, umbrită de
pomi, pe porţile căreia este un dute-
v.ino: neîncetat.
Izbit; de o asemenea promenadă,
mai mult curios decît conştient, în­
tr-o joi, am; împins şi eu uşa de fier
a clădirii masive şi am pătruns pe
coridoarele curate ale clubului „.Mi­
nerul“. Erau orele 18. Cîte o siluietă
de tînăr ori de bătrîn, mai mult alu-
necînd decît. mergînd, se furişa pe
coridor, cu paşi de catifea, cu cîte o
carte sub braţ, ori un caiet. Atunci
camerele mari, luminate puternic, îşi
aruncă afară zgomotul înăbuşit al
activităţii sutelor de cetăţeni, care
după „şut“ se recrează jucînd şab,
biliard, ori citind o carte.
Pe etichete poţi c iti: Sala de re­
petiţii pentru orchestra, balet, teatru, porţii şi puţină anatomie. De-abia va­ ce împînzesc pereţii sălii de lucru ;
echipă artistică ; Sala de ş a h ; Bi­
blioteca ; Cercul de artă plastică.
M-am oprit. Sfios, am pătruns într-o
încăpere cu lumina estompată, cu mi­
ros de ulei proaspăt şi foşnet susţi­
nut 3e hîrtie şi creioane. De după o
pereche de ochelari, m-a întîmpinat un
omuleţ cu început de chelie şi zîmbe-
tul pe buze.
— Pictorul Tellmann — s-a reco­
dzumul socialismului Pdgi 3
însemnări CLASAMENTUL Se reparidrumurile
l i. din Haţeg după etapa a 11-a a „Cupei primăverii“
im íftl Aniversare (campionatul regional) Lucrări
SERIA l-a din fondul-buget. . .
Zilele acestea se organizează 1. Locomotiva Teiuş 11 7 2 2 29 : 16 16 La 1 martie a. c., s-a început
2. Energia Alba Iulia 10 6 1 3 repararea' capitală a drumului
ral-sportivă, care au„ transfor­ a reînvia activitatea cultural- la Secţia agricolă a raionului 3. Progresul Zlatna IT 4 4 3 20: 17 13 de fa. Şibot. oare este planificat
mat clubul în sală destinată' sportivă. Preocuparea pentru Haţeg festivitatea aniversării a 4. Energia „30 Dec.“ Citgir 9 5 13 31 : 28 12 -să se termine’'pînă la 31 de­
exclusiv balurilor. Prin nepă­ amenajarea clubului, mobilierul doi ani de existenţă a panoului 5. Recolta Sebeş 10 5 0 5 cembrie. Datorita muncii bine
sarea lor au pricinuit destră­ ce. s-a cumpărat ne întăreşte, ,,fruntaşi ai recoltelor bogate" 10 1.3 6 23: 17 11 organizate pe care a prestat-o
marea unei activităţi care dă­ încrederea că. în curînd se. va (.aşezat în colţul parcului „7 6. Flamura roşie Deva 27 :2 6 10 colectivul grupului drumuri de
duse roade frumoase. îmbunătăţi simţitor activitatea Notembrie'1). 7. Dinamo Orăştie 9 12 6
cultural-sportivă. 7 : 25 5 la T. R. C: L. H. Deva, pînă a-
însăşi biblioteca a avut o Cu această ocazie îi urăm pa­ 10 : >29 4 . cum s-a executat. 90 la sută din
slabă activitate, oa o dovadă nu­ Ce trebuie făcut? noului sărbătorit mai multă luonare. Pîriă la T5 august (deci
mărul mic de cititori, doar vreo prospeţime în popularizarea ce­ REZULTATELE DIM ULTIMA ETAPA: cu pesie 4 luni înainte de ter­
80 şi faptul că la concursul Prin amenajarea clubului se lor mai harnici oameni de pe men), repararea acestui drum
„Iubiţi cartea“ * nu s-a înscris vor crea condiţii optime pentru ogoare. Şi urîndu-i prospeţime Energia Alba Iulia Locomotiva; Teiuş 1—3 va fi term inam
nimeni. desfăşurarea muncii culturale. ne-am gîndit la cele 18 rubrici Progresul Zlatna - Flamura roşie Deva " ' 7—0’“
Este necesar însă Lă fie atraşi pentru fotografii, pe care le are Bine merg şi lucrările de re ­
Pentru această situaţie se fac la această activitate un număr şi din care 9 rămîn tot timpul SERIA IS-a paraţie capitală a drumului
vinovate şi organizaţiile de bază cît mai mare de muncitori. Cei goale (ce să-i faci dacă-s pu­ Orăştie — Balşa. Cu toate
de partid care n-au analizat 19 tineri care activează acum— ţini fruntaşi), iar, celelalte 9 au 1. Energia Lonea 10 8 2 0 35 : 12 18 că aici lucrul a început nu­
niciodată în adunările generale din care de fa depou, unde e- 2. Energia Ghelar 11 4 '4 3 31 : 28 12 mai la 15; iunie şi treluie ter­
problemele muncii culturale, xistă mulţi utemişti, nu este oglindit timp de doi ani la rînd 10 5 1 4 20 : 14 11 minat conform planului, tot la
iar comitetul orăşenesc de nici unul — constituie un nu­ aceleaşi fotografii. Unii dintre 3. Locomotiva Simeria 10 4 3 3 21 : 21 11 31 decembrie, s-a executat pînă
partid nu le-a îndrumat şi con­ măr extrem de redus. fruntaşii popularizaţi au plecai 4. Energia Anino'asa 10 4 2 4 21 : 26 10 acum aproape 50 la sută din
trolat in această direcţie. de pe meleagurile noastre încă 5. Progresul Deva 11 3 1 7 18 : 29 7 plan. Pe acest drum s-au tran­
De asemenea, numărul tine­ de o jumătate de an (cazul lui 10 1 1 8 9 : 25 3 sportat 1.300 metri oufoi pietriş
Slaba preocupare a organiza­ rilor care practică sportul este Gh. Rusii din Rîu Bărbat însă 6 Energia Călan ciuruit, în loc de 1.000 m.c.
ţiilor de partid a influenţat ne­ cu totul nesatisfăcător faţă de fotografia lui a rămas să ia 7 Energia 115 Hunedoara
gativ asupra organizaţiilor posibilităţile existente.. parte la aniversarea pomenită:. ..„ şî prin contribuţie
U.T.M. şi sindicale care în mod doi ani de popularitate). REZUTATELE DIN ULTIMA ETAPA:
nepermis au încetat să mai a- Problema principală care se
corde vreo importanţă' acestei pune este de a mobiliza masa Le adresăm aceste rînduri to­ Energia 115 Hunedoara — Progresul Deva 2—3
munci. largă a tineretului la această varăşilor de la secţia agricolă
activitate. Exemplu tov. Vaidoş în speranţa că ne vor scuti de Energia Ghelar Locomotiva Simeria 1— 1
Un început bun loan—lăcătuş, Pop Liviu — serbarea celei de-a treia aniver­
impiegat de mişcare, şi alţi cîţ- sări a panoului fruntaşilor, în Energia Aninoasa Energia Călan 4—1
Acum cîteva luni s-a consti­ va, care au înţeles să munceas­ condiţiile actuale.
tuit comitetul sindical de linie E xpoziţia „ N . G R I G O R E S C U " în muncă
La Muzeul de Artă a! R. P. Ro- Asistenţa a vizitat apoi expoziţia In comuna Şibot pînă în săp­
mîne a avut loc miercuri la amiază care pe lîngă operele reprezentative tămînă aceasta, cetăţenii au
deschiderea expoziţiei comemorative ale patrimoniului Muzeului de artă al realizat 575 zile-contribuţie în
„Ni Grigorescu“. R. P. Romîne cuprinde lucrări păstra­ muncă cu braţele şi 683 zile ou
atelajele, Raportînd aceste cifre
La deschidere au luat parte I. Pas te la diferite muzee din Capitală şi la planul contribuţiei pe anul
şi G. Nicuţă, adjuncţi ai ministrului din ţară : Muzeul Zambaccian, mu­ 1957, se constată că îndeplini­
Invăţămîntului şi Culturii, artiştii po­ zeele din laşi, Cluj, Craiova, colecţia rea lui este în proporţie de 90
porului I. Jalea, preşedintele? Uniunii ia sută. In aceste zile de
artiştilor plastici, C. Medrea, preşe­ Dona şi altele. Unele dintre aceste contribuţie în muncă, s-au tran­
care coordonează activitatea să fie urmat şi de ceilalţi ti­ E x c u rsii dintele Fondului plastic, I. Iser şi C. lucrări nu au mai fost expuse încă sportat peste 800 m. c. pietriş,
comitetelor de secţie din unită­ neri. Pentru aceasta este ne­ Baraschi, acad. C. Oprescu,. directorul din timpul vieţii pictorului sau nu s-au făcut desfundări de şan­
ţile respective. Acest, comitet a cesar să se ducă o intensă mun­ Amatorii de excursii se pot Institutului de istorie a artei al Aca­ ţuri pe o lungime de 3.200 me­
a început să dea importanţa cu­ că politică atît pe linie de adresa tovarăşului Iosif Işfă- demiei R. P. Romîne, Al. Buican, au mai figurat de multă vreme în tri şi s-au săpat noi şanţuri pe
vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Zamba- o distanţă de 3.400 metri. Va­
venită muncii cultural-sportive, U.T.M. cît şi pe cea sindicală. nescu, gestionar la filiala coo­ cian, membru corespondent al Aca­ vreo expoziţie. loarea lucrărilor se ridică la
însă rezultatele sînt modeste Birourile organizaţilor de ba­ perativei din comuna Boşorod, demiei R. P. Romîne, M. H. Maxy, 33.570 lei.
faţă de posibilităţi. Expoziţia impresionează prin bogă­
ză de partid să dea toată aten­ care în fiecare săptămînă se
Biblioteca a fost pusă la ţia muncii cultural-sportive, să deplasează la Haţeg (de prefe­ ţia şi varietatea operelor prezentate.
punct, numărul volumelor este îndrume comitetele de secţie, rinţă lunea — zi de tîrg),
de unde nu ridică marfă atît cît
ar trebui, pentru ca în săptă-
mîna următoare să aibă motiv a
face o nouă excursie la Haţeg.
că de agitaţie, o echipă de dan­ Existînd o preocupare temei- directorul Muzeului de artă al R. P.
De greutăţi în ce priveşte
¦\ sdcueeri şi în prezent este în-Ggrs ,..mcăi,_din, partea. tu tu ro r, facto- transportul n-aveţi de ce vă Romîne, artişti plastici, cercetători C a rte a în r e g iu n e a n o a s tr ă
formare o ?chipş de teatru ....iilor {dej oa|-evdfepiîide' îfibunătă- plînge, deoarece Uniunea raio­ ştiinţifici ai Academiei, critici de ar­
via pregăti piesia *„Năgiasţa“. nală s-a dovedit a fi „înţelegă­
ţtreq mţincij/nii încape! îndoiala toare" lâsîndu-şi unul din ca­ tă, oameni de cultură, un numeros Pe zî ce trece,, în regiunea citite de aceştia se ridică ia
mioanele sale la dispoziţia a- public.
In domeniul sportiv s-ia pro­ că ea" se va ridica la nivelul; matorilor de excursii. noastră cartea devine? tot mai -6.327 exemplare.
curat echipament, .a început o dorit, constituind .un mijloc pu­ Cuvîntul de deschidere a expoziţiei mult un aclevăpat prieten-şi în­
oarecare activitate la fLCţlei -'şi tter,»*;;rdL lecUt&are'r a harnicilor VIORICA GOLUMBEANU a fost rostit de pictorul Marius Bu- drumător âl oamenilor. Acest In c^ea ce priveşte, bibliote­
tenis. de masă, -s-.au pro.cucat .1Q r rtmtlcitofi ' ceferişti din Petro­ nescu, artist emerit al R. P. Romîne, cile săteşti, oa cele din Miercu­
mese de şah. Aceste cîteva rea­ şani'. corespondentă şeful galeriei naţionale din Muzeul lucru îl ' dovedeşte creşterea, rea, Petreşti, Teiuş, Siarmize-
P. UNGUR . de artă al R. P. Romîne, care a a-
lizări .arată că tovarăşii dinco- rătat printre altele că expoziţia de­ continuă a numărului de citi­ getusa şi altele, numărul citito­
dicată operei lui Grigorescu, de pro­ rilor a crescut în primul semes-
porţii neobişnuite pînă acum, face tori.
parte din programul larg de manifes­
tări organizate cu prilejul împlinirii De pildă, la biblioteca regie- ^ru cu 300. De remarcat este
unei jumătăţi de veac de la moartea
celui mai mare pictor al poporului nală din Deva, numai în se- Şj activitatea desfăşurată de
romîn.
mestrul I al acestui .an, au fost biblioteca raională Ilia, care
r numai în primul semestru al
anului în curs, a reuşit să de-
Mijloacelor materiale, băneşii crări de îndiguiri, drumuri, ma­ proporţie de 83' la sută, în timp înscrişi mai mult cu 1.126 noi
şi tehnice, puse fa dispoziţie de
către statul nostru, în acţiunea gazii, s-a cumpărat mobilier ce anul trecut, în aceeaşi peri­ citidori, faţă de aceeaşi perioa- păşească numărul de cititori
pentru şcoli şi cămine, etc. oadă, era încasat numai 39 la dă a anului trecut, iar cărţile realizat ipe tot anul 1956.
"Tn ' fruntea acţiiinilor, au fost "sută din debitul anual. In co- .>OOOOOOC OOO090OOC>OO(/0W VW Ç"'X
totdeauna deputaţii şi membrii •munele Rapolt, Hăşdat, Lelese
ce poate contribui la ridicarea de partid, care, organizaţi în şl Cerbăl, încă . din primul se­ NFORMATI
nivelului de trai material şi cul­ comitete de cetăţeni, au mobili­ mestru s-a încasat debitul anual
tural al populaţiei, li se adaugă zat cetăţenii Ia înfăptuirea con­ 100 la sută. Ţărani muncitori, mm* -iN D U & m iA L l
şi cele obţinute pe plan local, strucţiilor arătate. Comitetele
prin contribuţia ţăranilor mun­ Comuna Hăşdat, pe lîngă fap­ In magazinele cooperaţiei de
citori, prin autoimpunere. de cetăţeni din satele Plop, To- tul că şi-a încasat debitul, şi-a consum găsiţi în permanenţă; un
pliţa, Rapolt şi altele, în frunte executat toate lucrările votate bogat sortiment de cărţi şi bro- j
Cu sumele strîns.e din auto­ cu deputaţii Gheorghe Popa, Di- de adunările populare pentru a- şuri.
impunere şi prin muncă volun­ onisie Toma şi Ioan Berzînţea- :est an, cum s în t: terminarea
tară, în satele raionului Hune­ nu, au fost iniţiatorii acestor construcţiei căminului cultural ŞJARANI MUNCITORI / | H
doara s-au ridicat noi lăcaşuri din satul Nădăştia Inferioară,,
de cultură, s-au înfăptuit nu­ acţiuni în satele respective. construirea unui pod lung de Procuraţl-vă de la magazinele ? m a ö & Ä t ; U f........
meroase lucrări de folos ob­ Convinşi de faptul că banii 13 m. şi a două fîntîni, precum
ştesc. Aceste construcţii, zonele !cooperaţiei de consum din regiune^; •!tau m e*dr%
verzi create în multe părţi, au lor nu se irosesc în zadar, locu­ şi repararea a trei şcoli ele­
avut darul să înfrumuseţeze sa­ itorii’ raionului Hunedoara, în mentare. hnaşini şi unelte agricole, în g răşă-) iM L M M T E
tele. şi ceea ce este mai impor­ acest an au votat noi lucrări ce
tant, să contribuie la bunăsta­ urmează a fi executate prin aur Rezultate frumoase în execu­ <minte chimice, antimalurice — în)/ dgW m M l
rea ţăranilor muncitori. toimpuneri sau, în unele cazuri, tarea lucrărilor votate, s-au ob­
terminarea celor începute. Ast­ ţinut şi în comuna Călan care «) rice cantităţi. d, PENTRU
Incepînd din 1952, cînd a a- fel, pe raion, s-a hotărît să se pe lîngă alte lucrări, pînă 1a
părut legea privitoare fa auto­ construiască din nou sau să se deschiderea anului şcolar, va? OOO0OOOOOOOOOGOOOOOO0O0QOOOOOOOGOOOOOO«. UIMII
impunere, şi pînă la sfîrşitul a- termine 16 şcoli, 8 cămine cul­ termina o'şcoală în satul C.ri-
nui.ui 1956, în raion au fost ri­ turale, 11 poduri şi podeţe, 13 şeni. , P ărin ţi! B  ÎSâÂ Ţ i
dicate construcţii noi printre fîntîni, un internat, electrifica­ Ä ÖOW8
care, 8 şcoli, 7 cămine cultura­ Ritmul în care se desfăşoară ţin magazinele cooperaţiei de co n -1
le, 56 poduri şi1podeţe. 12 fîn­ rea şi radioficarea în două sate, în prezent, lucrările din auto­ j sum din regiune găsiţi un bogat I % hm R\fa a é ff
precum şi introduceri • de apă impuneri confirmă că pînă la ’!sortiment' de îmbrăcăminte şi în­
tîni. un local pentru sfat popu­ potabilă. sfîrşitul anului, multe din sate­ călţăm inte pentru copiii dvs.
lar, nu fost electrificate 11 sa­ le raionului Hunedoara se vor
te etc. De asemenea, au fost Că acţiunea; de autoimpuneri înfrumuseţa cu noi lăcaşuri de oeesoooeoooc3QoaooooQosooQeo3ooeooeQoo5<
mărite două cămine culturale, în acest an este îmbrăţişată cu învăţămînt şi- .cultură, cu noi
entuziasm mai mare ca în anii construcţii de folos obştesc.
s-au reparat zeci de şcoli şi că­ precedenţi, ne-o dovedeşte ur­
mătorul exemplu. Debitul anual PETRU TAMĂŞILONI
mine culturale, s-au făcut îu- de autoimpunere pe întregul ra­
ion,, pînă acum a fost încasat în corespondent
M U N CA Ş! TALENT maestrului şi dorinţei de a progresa fost expuse cu această ocazie 70 de mmmell. m
a fiecărui amator, elevii au ajuns de­ lucrări care reflectă însuşirea elemen­
parte. Numărul lucrărilor de valoare tară a artei desenului şi acvarelei. s m m .t
a crescut. Şi rar se întîmplă ca ci­ 70 de lucrări, 45 de copii şi- multe
lui, de artă plastică. Şi., fără. ceremor fii â?' oărhenitor- m uncii/ fii ăi tfnine- neva să lipsească de la ora de desen. nume c a : Mihai lonescu, Viorica
De multe ori se întîmplă că elevii vin Ordog, Eva Feher, Dănuţ Căceu etc.,
nie mi-a fost povestită scurta, dar rijor« -îşi, eopşşcră , artei ..puţinpl, timp de 3 sau chiar de 4 ori pe săptă­ care au ieşit din anonimat. 45 de
mînă la cerc şi lucrează singuri. Aşa copii — 90 la sută fii de mineri...
frumoasa „istorie“ a cercului de ar­ liber. Tînărul Emil Csatai, de 15 ani, s-a întîmplat cu ocazia concursului
„Lenin“, organizat în cinstea Festiva­ Am întrerupt- această destăinuire a
tă plastică din Lupani. sau pensionarul Andrei Sziiszer, de lului de la Moscova. Zile de-a rîndul pictorului Tellmann. Am făcut o pau­
Viorel Vasile, Ion Ratz, Constantin ză fugară. Din subconştient, mi-a re­
La început Cercul:, de artă plastică 60- de ani, se trudesc, muncesc, penr venit în memorie o amintire tristă : m m unm
Baianu, au lucrat la portretul lui povestea unui amator, dornic de a
s-a născut într-o zi de ianuarie ţîr- tru a imortaliza pe hîrtia zgrunţu- Lenin. Şi strădania lor a fost răsplă­ face artă. Ii văd parcă aevea faţa
tită : măslinie — zbîrcită şi ochii înlăcră-
ziu, cînd natura îmbrăcată în mantie roasă, figura unui miner, a unui co­ maţi. 11 aud; parcă : „Am vrut să mă
— Dr. Constantin Baianu, a luat fac măcar pictor de icoane. Am lu­
albă, se desfăta în cele mai calde cu­ pilaş sau pentru „ 'a prinde“ din cî- premiul 1 pentru lucrarea „Lenin şi
mama sa“, a primit 700 lei, Ion Ratz crat ani de zile ca vopsitor de coş­
lori, la lumina anemică a unui soare teVa trăsături de penel, con­ şi Viorel Vasile, pentru portretul lui
Lenin, au primit cîte un premiu II ciuge, pictor de firme. Am mers chiar
palid. La început, nu era. frecventat turul unei flori, a unei ca­ în valoare de 400 lei, iar Emil Csa- la un „meşter“. Am frecat la culori
fai, 200 lei premiul III. Şi apoi... —
decît de cîţlya adulţii Desenau figuri se. Martori ai; străduinţei lor, voii să continue maestrul, dar un co­ şi am curăţat paletele. Dar „secre­
pilaş. de vreo 10 ani, cu ochii mari, tul“, arta de a dă viaţă, de a face
geometrice, perspective, învăţau pro­ încununată de succes, sînt. tablourile nas acvilin, î! 'întrerupse : să trăiască cele desenate, de-abia tîr-
ziu le-am aflat. Le-am furat..., căci
— Am adus autoportretul. Pot să
ra, în iunie 1956, s-a înfiinţat şi cer­ portretul minerului fruntaş Avram Do- rămîn să lucrez şi eu crochiuri ? Şi aşa se învăţa pe vremea aceea arta
după ce primi încuviinţarea, se aşeză de a mînui penelul...“.
cul pentru copii. Erau 15. De două ţiu, capete de copii, ghips şi flori în faţa unui şevalet cam mare pen­
ori pe săptămînă- veneau „la şut-1. Pu­ de toate nuanţele, ce-şii răspîndesc din tru el şi potrivindu-şi planşeta de Vocea caldă a pictorului m-a tre­
ţini veneau în mod; regulat. De-abia abundenţă parfumul de albastru de după care abia i se mai zărea căp- zit la realitate.
şorul, se apucă serios de lucru.
cînd au prins, gust, cînd. s-a făcut cobalt, zinober, citron, ¦ cadmiu sau — Dacă vreţi, puteţi nota că anul
— Este cel mai talentat copil — trecut am trimis un elev Ia şcoala
prima expoziţie de lucrări,, cînd Lupe- verde smaragd.' ' E-WerRnte^sînt -însă înă informă tovarăşul Tellmann — medie de artă plastică din Oradea,
îl cheamă Mihai lonescu — şi cu iar anul acesta am trimis încă 3 e-
niul vorbea despre „micii amatori“, rezultatele obţinute la concursul pe aceeaşi bunăvoinţă reluă şirul poves­
tirii, vorbindu-mi despre ultima expo­ levi Ia Cluj în clasa a V! I-a şi 5 e-
le-a crescut, interesul. Copilaşi de o • regiune şi. apoi pe ţară a! artiştilor ziţie a celor mai tineri amatori. Au levi în clasa a Vl-a.
şchioapă, fetiţe; cui priviri senine, se • plastici amatori din anul trecut. A- T. BUD1U
îndreptau cuminţi, de două ori pe săp­ tunci, Viorel V-aşile şi Ion Ratz au
tămînă, la orele maestrului Tellmann. primit premiul 1 pe regiune şi apoi
Acum, numărul copiilor a crescut la premiul II pe ţară, pentru: lucrării? <¦? b r ! jm>í-Evm- ¦A'://-.
45, iar al adulţilor la 10. „Afiş legat de producha de cărbune“, , '¦«•X.rrtiA ’ -X. AV- • , - »VS&y 2PE3
— Permiteţi-mi să vă prezint „ve­ şi acvarela „Puţul 5“.
teranii“ cercului — mi se adresă pic­ Elevii au ajuns departe
torul. Şi- rînd pe rînd, am cunoscut
pe desenatorul topogra? Vasile Vio- Acesta a fost începutul. Şi trebuie
ref, fierarul loan Ratz, electricianul să recunoaşiem, destul de promiţător.
Constantin Popa, doctorul Constantin Acum, datorită muncii neobosite a