Page 72 - 1957-07

-Cd /¦' PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VĂ I *.—1-*..——-—-In în tîm p in a
. rt . ’«M rala
I e stiu a lu h u M o n d ia l
! u h â 9 ‘on a la

a l T in e r e tu lu i şi S tu d e n ţilo r

Sîmbăta 27 iulie 1957 4 pagini 20 bani MOSCOVA 26 (Agerpres). Delegaţia tineretului din R.P. Romînă
De pe toate continentele globu­ a sosit la Moscova
lui pămîntesc cpntinuă să so­
Anul IX. Nr. 815 sească în Uniunea Sovietică de­
legaţii de tineret care vor parti­
Seceră şi treieră La o arie unde se treieră Primii la predarea cipa, la cel de-al Vl-lea Festival MOSCOVA — Trimişii speciali ai Agerpres tran sm it:
cerealelor Mondial al Tineretului şi Stu­ %Miercuri după-amiază în gara Kiev din Moscova a sosit d-lega-
Datorită condiţiilor de climă denţilor. La 24 iulie au sosit la fţia tineretului din R.P. Romînă la cel de-al 6-lea Festival Mondial
Moscova oaspefi de onoare din ^a! Tineretului şi Studenţilor. In gara împodobită cu drapele ro-
Japonia — membri ai juriului ) mîneşţi şi cu drapelele celorlalte ţări participante la festival. în
concursurilor artistice interna­
ţionale. fn aceeaşi zi a părăsit iîntîmpinarea delegaţiei au venit mii de tineri moscoviţi.
Colombo, indreptîndiise spre Delegaţia romînă a fost întîmpinată la gară de N. Meisia-
U.R.S.S., un grup coregrafic
ceylnrtez care va prezenta în zi­ ţev, secretar al C.C. al Comsomolului din U.R.S.S., M. Dîh-
lele Festivalului baletul .,Trium­ nov, prim-secretar al C.C. al Comsomolului din Kazahstan,
ful păcii*". Acest balet a fost precum şi de Mihail Dalea, ambasadorul R.P. Romîne în
prezentat la Colombo in timpul U.R.S.S., Manole Bodnăraş, conducătorul delegaţiei romîne la
recentei sesiuni a Consiliului
Mondial al Păcii. ;jocurile internaţionale sportive prieteneşti ale tineretului.

şi sol, specifice, comunei Berghin, r ~~~~~ şi noaptea —-— ^ contractate Spre Moscova se îndreaptă şi Filme despre festival
griul colectiviştilor de aci, s-a 800 de tineri din Norvegia. Du­
copt ou câteva zile mai tîrziu Muncă însufleţită tate la batoză, ţăranul muncitor Pe­ In toate satele comunei Gal- pă cum arată ziarul „Friheten” Studioul central de filme do­ A. Ovanesov.
deoît în comunele de şes. U r­ tru Huzu a predat cantitatea de 350 f da de Jos, secerişul s-ia termi­ in articolul său de fond, faptul cumentare din U. R. S. S. inten­
mare a acestui fapt, şi seceri­ * nat încă din săptămîna trecu­ că 800 de norvegieni au plecat ţionează sa turneze patru mari Filmele speciale vor fi consa­
şul a înoeput mai tîrziu. Cu tă. Imediat după terminarea se­ filme în culori despre Festival. crate spectacolelor din timpul
toate acestea, printr-o bună or­ ¦ întunericul acoperise de mult îm­ kg, grîu contractat cu statul. » cerişului a început şi treierişul. la Festivalul de la Moscova, in Primul va fi intitulat „140 de
ganizare a muncii şi cu parti­ prejurimile Sebeşului. Liniştea nop­ Gospodăria colectivă din Oiej- drapele”. La acest film vor co­ Festivalului şi jocurilor Interna­
ciparea tuturor membrilor la re­ ¦ dea, a treierat în cîteva zile mai ciuda largii campanii de calom­ labora şi cineaşti italieni. ţionale sportive prieteneşti.
coltat, în scurt timp s-a secerat ¦ ţii era din ce In ce mai adlncă. Se Dar muncă » mult de jumătate din recoltă.
mai mult de jumătate din su­ cultural-educativă nii împotriva Festivalului, în­ Cel de-al doilea film pentru Din 3 în 3 zile vor putea fi
prafaţa cultivată cu grîu. Aju­ ¦ părea că toiul e adormit. Doar din de ce nu există? * De asemenea, ţăranii mun­ ecran lat „In zilele Festivalu­ văzute filme speciale consacrate
¦ citori individuali au treierat pe seamnă o infrîngere pentru pro­ lui” va fi realizat de regizorul celor mai importante evenimen­
taţi fiind de o seoerătoare-legă- ţ marginea oraşului se auzeau, undeva ; cele 5 arii din comună, în nu­ te din timpul sărbătorii tinere­
t mai trei zile, peste 60.000 kg. povăduitorii „războiului rece” ţii.
toare, colectiviştii au hotărit să t mai' departe, un zumzuit lin şi înă­ boabe.
şi încordării internaţionale..
înceapă şi treierişul. buşit de batoză. Acolo, nu departe Se ştie că aici la arie lucrează zeci î Ţăranii muncitori Simion U-
drea, Ilie Hăngău, Florean Her-
Astfel, în ziua de 23 Iulie de apa Secaşului, este aria eleciri- ?e oameni aţii ziua cit şi noaptea. | lea şi alţii au treierai prin­ ' -—/ <—r*—t^ J > — >L..J «—t •__I «_ J '—1 r •— __ / «__f\. f\ /, r . . . / v
tre primii, predîndu-şi tot pri­
a.c., în timp ce o parte din co­ !toată nr. 2 la care treieră ţăranii După mai multe ore de lucru ei au ţ mii cantităţile de cereale con­ IN INTIMPINAREA „ZILEI MINERULUI" Şl A ZILEI DE 23 AUGUST
tractate ou statul.
lectivişti secerau, alţii ajutau muncitori din Sebeş. şi ore de repaus. In timpul repau- $

la treîeriş. De pe primele par­ La lumina becurilor munca pe a- sului, ei simt nevoia de a citi ziare ţ

cele treierate, ei iau obţinut o rie se desfăşoară cu aceeaşi inten­ şi reviste, sau poate o carte. Ţâra- ţ Noi locuinţe pentru mineri

producţie medie de peste 2.000 sitate ca şi ziua. In acea zi, adică nii muncitori sini dornici să afle e- ţ

kg. la hectar. in 24 iulie, treieraseră de dimineaţa venimentele petrecute in cursul zilei ţ

şi pină la sosirea serii 16 ţărani pe plan intern sau internaţional. Dar I Odată cu „Ziua minerului”, mără şi minerii Iosif Torok şi tate fruntaşii în producţie ' de
minerii din Teliuc vor primi un Iosif Vlaîcu. Cîteva zile mai tîr­ la mina Teliuc.
muncitori printre care se numără: degeaba. La arie, nu se poate şti aşa t dar cît se poate de util : un bloc ziu, va fi dai în folosinţă un
cu 8 apartamente moderne şi bloc cu 30 camere, pentru nefa- Pentru salariaţii Trustului mi­
Avram Bojiţă, Dănilă Filip, Ion Pie- Ceva, fiindcă inafară de un folomon- confortabile. Printre cei care se milişti, în care vor avea priori­ nier Hunedoara, care îşi are se­
vor muta în noul bloc., se nu- diu! la Teliuc, a fost dat nu de
nam şi alţii. taj confecţionat de comisia de femei, ţ mult în folosinţă un bloc. cu 8
€u pfanyî depăşit apartamente.
Chitanţa Nr. 1 de pe lingă sfatul popular orăşenesc ^
nu există nimic de citit. Biblioteca Cu citva timp în urmă, Secţia trans­
porturi şi reparaţii auto, din cadrul
SE AJUTĂ Primul care a treierat cu o zi din oraş nu s-a interesat să organi­ in Teiuş, treierişul Combinatului carbonifer al Văii Jiu­
înainte a fost Nicolae Popa: el a zeze o vitrină cu cărţi la arie, lui, a lansat o chemare ta întrecere
în cinstea „Zilei minerului", către
Pe locul denumit „Mărin- luai de altfel şi chitanţa nr. 1 pe A.R.L.U.S.-ul nu s-a interesat pen- » se desfăşoară toate autobazele de transport din Minerii ValcaHHlHi-
ceşti“ din oraşul Haţeg, este raion la predarea către stat a griului tru a confecţiona un fotomontaj cu ^ regiune. m utaşi pe bazin
mare forfotă. Aici, pe aria nr. 4,
începînd cu ziua de 24 iulie a.c. contractat. aspecte din agricultura Uniunii So- t cu în cetin ea lă Muncind cu o deosebită însufle­
ţăranii muncitori îşi aduc ro­ ţire, colectivul acestei autobaze a
dul bogat al spicelor pentru a In seara zilei de 24 iulie treiera vietice, Librăria nu s-a îngrijit să or . reuşit să depăşească in decada a
fi . treierat. Il-a a lunii curente, principalii in­
ţăranul muncitor Petru Huzu. Pe la ganizeze un ştand de cărţi, iar sec- î Deşi, în urma ploilor căzute, dici de plan. Astfel, planul produc­
La arie, oamenii sînt împăr­ ultimele zile nu au fost atît de ţiei finite a fost depăşii cu 37 ta
ţiţi pe echipe; unii deservesc ora 22 el avea transportată pe arie fin de difuzare a presei a P.T.T.R.- t favorabile pentru continuarea sută, iar planul la tone-marfă, trans­ Ziu.a de 26 iulie a constituit dent.
batoza şi locomobila, alţii clă­ lucrărilor de recoltare a păioa- portate cu 61 la sută. In aceeaşi pentru .minerii Vulcanului un e- Cele peste 1.000 tone cărbu­
desc stoguri înalte de pale. Mai cea mai mare parte din grîu, la ului nu s-a gindit să aducă ziare. ^ selor şi mai cu seamă pentru perioadă, coeficientul de utilizare a vemiment deosebii de impor­
la o parte, alte echipe întorc începerea treierişului, totuşi, la inventarului auto a crescu/ cu 31 tant. Mima lor a. preluat con­ ne pe care sectorul IV le-a dat
snopii, pentru a se zbici mai care batoza treiera din plin. Mai Aria are şi gazetă de perete. Dar de- ş Teiuş munca nu a încetat nici procente.. ducerea în întrecerea socialistă în plus pînă la data- de 26, pre­
bine în soare. Vremea schimbă­ o clipă. pe bazin, prin îndeplinirea pla­ cum şi frumoasele depăşiri ob­
toare îi zoreşte pe toţi. Fiecare avea de adus doar cîteva care. Cu geaba, la aceasta iui există nici un t C. PIH'KCA şi N. JIANU nului de producţie în proporţie ţinute de brigăzile conduse-de
clipă este preţioasă, de aceea  fost terminai secerişul de corespondenţi de 101,2 la sută, faţă de 100,4 minerii Ion Huniady, Traian
oamenii se ajută între ei. ajutorul ţăranilor muncitori pe care articol pe întreaga suprafaţă semănată la sută, d t a realizat ooleqtivul Iovi şi Pavel Boyte, au contri­
şi el i-a ajutat la treieriş sau al a- minei Petri la, a doua clasată. buit la succesul general, în e-
La batoză i-a venit rîndul bă- celora pe care îi va ajuta, urma ca 1Toate acestea slnt deficienţe care ^ gală măsură cu larga dezvolta­
trînului Iovu Neiconi. Şi-a îm­ in cîteva orc să aducă tot griul pe Dacă ţinem seama de greută­
părţit „la posturi“ numeroasa-i se pot înlătura imediat. Trebuie doar j,î ţile mari întimpinate de mina re a întrecerii socialiste între
familie, a cerut şi sprijinul ve­
cinilor. O brigadă întreagă de arie, iar . pină dimineaţa să termine ca organele competente să ia măsu- ş Vulcan în prima jumătate a lu­ sectoarele, schimburile şi bri­
12 inşi lucrează acum pentru
baci lovu. Sacii se umplu repe­ de treierat. Din primele boabe rezul- file necesare. * nii, succesul e cu atît mai evi­ găzile de mineri de la această
de cu grîu auriu. Mult g rîu !
Iovu Neoiooni nu-şi aminteşte ••»•*»**+••*-*-** ••*-* ••• »#t• • *o*o-»-**«fi-*-*«-*•**¦*•*••**: exploatare.
să fi avut vreodată peste 2.000
kg. la hectar. După felul cum Cînd batoza se repară pe arie cu grîu, oare este de 532 hec­
plimbă boabele de grîu dintr-o tare şi concomitent a început
palmă în alta, din zîmbetul ce-i
flutură pe buze, bătrînu] pare Treierişul a început zilele batoză şi apoi a fost pusă din treierişul. F. adevărat că deşi înzestrarea cu mijloace mecanizate a m in e lo r
tare mulţumit. A dat şi la con- trecute şi în comuna Petreşti nou în mişcare. A mers cît a batozele au început să treiere
traot, făcîndu-şi datoria faţă din raionul Sebeş. A fost mare mers şi iar s-a defectat. De de vreo 10 zile, cantitatea de In anii puterii populare ex­ mulatori fabricate de industria întăreşte şi mai -mult baza teţi-
de. stat. „Am muncit mult în bucuria ţăranilor muncitori cînd dala aceasta defecţiunea nu a 27.380 kg- grîu, oare era treie­ ploatările miniere din ţara noastră, fn abataje, la trans­ nico-materială pentru o mşi
ăst an, dar nu-mi pare rău. Ve­ au văzut că batoza de !a S.M.T. mai putut fi înlăturată cu una rată pînă în seara zilei de 25 noastră au fost înzestrate cu portul cărbunelui şi al minereu­ largă mecanizare a lucrărilor.
deţi, pentru aşa o recoltă face Miercurea a început să înghită cu două. Trebuia să se demon­ iulie, este mică. Aceasta ar în­ mijloace mecanizate care uşu­ rilor se folosesc benzi cu racle­ Exploatările miniere primesc în­
să te frămînţi“. primii snopi de grîu. teze ciurul şi să se ducă în sta­ semna că, raportînd la întrea­ rează efortul fizic ai minerilor le, fabricate de. asemenea în ţa­ că 4.500 vagoane tip minier,
ţiune la reparat, iar în locul ga suprafaţă, a fost tre’erat a- şi fac munca mai productivă. ră. S-a realizat astfel o meca­ 14.300 m liniari de transpor­
G. L. — Merge... ! — au spus ei. lui, să se aducă altul. Demon­ bia grîul de pe 20 şi ceva de Astăzi minerii lucrează cu uti­ nizare largă a majorităţii lu­ toare fixe, 31 de transportoare
Vom termina repede treierişul. tatul ciurului, transportul lui la hectare. laje de mare productivitate, ca crărilor miniere. La începutul mobile, 771 de ciocane de aba­
Avem mare. noroc că batoza e staţiune, şi a celuilalt înapoi, acestui an, de exemplu, tăierea taj, 1.103 perforatoare pneuma­
bună, că n-o să ne mai plouă montarea lui, a răpit mult timp, Ţăranii muncitori care au haveuze. maşini de încărcat e: mecanică a cărbunelui cu cio­ tice, 38 compreso^re cu o capa­
griul pe cîmp. terminat deja de treierat şi au lectrice şi pneumatice, perfo­ cane de abataj, haveuze şi ex­ cítale cuprinsă între 4,5 mc şi
timp care este foarte preţios în avut încheiate contracte cu sta­ plozivi ajunsese la 88,7 la sută 45 mc pe minut, 498 ventilatoa­
Dar bucuria nu a durat mult. tul pentru vînzarea de cereale, ratoare electrice şi pneumatice, faţă de 86,1 la sută în 1955 re de 9.000—60.000 mc/oră,
Batoza fiind prost reparată s-a această campanie. şi-au făcut datoria Printre a- ciocan de abataj, benzi trans­ şi de 83,2 la sută în 1954. 227 suporţi pneumatici, 152 tro­
defectat după cîteva ore de tre­ ceştia sînt Duma Teodor, Strem- la de mină, locomotive Diesel
ieriş. In lecui bucuriei oamenii Orice ar spune conducerea ţan Vasile şi Breaz Gheorghe. portoare şi altele. S-au intro­ La aceeaşi dată, volumul lucră­ şi cu aburi, vagoane pentru
dus utilaje noi care pînă la 23 transportul cărbunelui şi al mi­
au început să-şi manifeste indig­ S.M.T., o asemenea situaţie rilor de transport executate me­ nereurilor, ou o capacitate de
narea. August 1944 nu erau cunoscute 10— 12 tone, mofocompresoare,
nu-i face deloc cinste, şi acei în industria noastră minieră. canic în abataje a crescut la maşini de extracţie, coloane te­
— Ei, ce să-i faci ? se întîrri- lescopice, poduri bascule de ca­
care se fac vinovaţi trebuie să Printre acestea se află greifere 75,5 la sută faţă de 69,8 la le ferată de 40—100 tone etc.
plă — a spus împăciuitor — ci­
neva de la S.M.T. Dar n-aveţi tragă consecinţele. pentru încărcarea sterilului în sută în 1955: In minele din Va­
grijă, o să se repare imediat. puţuri, sondeze mecanice pentru
Materiale de construcţii lea Jiului transportul în subte­
— O reparaţi ? Dar pină peste plan săpat suitori ele. Transportul în
acum ce-aţi făcut ? — s-au în­ ran este în prezent mecanizat
trebat oamenii — în sinea lor. Muncitorii şi tehnicienii sec­ la cuptorul de ars var, şi-a în­ subteran este asigurat în pre­
zent de locomotive Diesel, lo­ aproape în-întregime.
S-au dat telefoane, au venit comotive de 4 şi 8 tone cu acu-
mecanici, s-a meşterit ceva la In cursul acestui an industria

•DTCD TCC^CGOOOOOOOOOOGOOOOOCGOCOODOOGOOOOQGQGOOOOO X>OOCOOCOGOOOOOOOCOOOOOOOOCXXXD ţiei din Va ţa de Jos a întreprin­ deplinit în ziua de 26 iulie pla­ minieră din ţara noastră îşi

Oamenii muncii aproba îti imanitnitate derii de industrie locală „Cri- nul lunar de producţie. De ac>
şan-a“ Brad, întimp mă „Ziua se evidenţiază cocătorul Nico-

hotărîrile Plenarei C. C. al P. Vi. R. minerului“ şi ziua de 23 Au­ lae Ciur, şeful de echipă de la
gust cu noi realizări în pro­ alimentare, Ioan Lupu I, ali­

Unitatea rînduriior partidului — ducţie. mentatorul Ţaflase Bulz şi mai­

In perioada 1—24 iulie a.c., ştrii'! eocător Petru Boloţ.

harnicii muncitori de aci au pro­ De la cariera de piatră de

cauză scumpă a oamenilor muncii dus peste plan 110 tone de var. var se evidenţiază minerii Pas- M inerii de
Varul de la Vaţa este expediat ou Codreanu, Gheorghe Maci şi

Joi, 25 iulie 1957, la Combi­ sub conducerea înţeleaptă a la Combinatul siderurgic Hu­ artificierul Petru Iovan, iar de Preludiu n-ar fi mersul neîntrerupt al vagone- Şi tot de aceea penajele verzi ale
natul siderurgic Hunedoara a partidului, spunîn-d că ele întă­ nedoara, la Cluj, Craiova şi la staţia de concasare muncito­ ţilor, cu cărbune, nimeni n-ar bănui verii, splendidele dimineţi • de argint,
avut loc o adunare muncito­ resc pe zi ce trece tot mai mult chiar la Bucureşti . rii Gheorghe Ban, Adrian Maci Ţebea. Pe colinele dealurilor se în­ că acum cîteva milioane de ani pe pasul furtunilor care coboară - galo-
rească pentru dezbaterea Re­ încrederea maselor de oameni şi de la transporturi, mecani­ tind livezi cu pruni şi meri, far liniş­ aici s-a întim.plat un cataclism cos­ pînd uneori de munţi — toate splen­
zoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. ai muncii în politica partidului. Tot în această perioadă s-au cul de locomotivă Ioan Ciur, tea patriarhală nu e tulburată decît mic, că păduri geologice cu imense dorile firii — se desfăşoară Intr-un
din 28 iunie — 3 iulie 1957. Totodată el s-a .angajat că va extras peste plan 195 tone pia­ fochistul Roman Muş-a şi şofe­ de trilul argintiu al păsărilor. Dacă bolţi de verdeaţă, s,au prăbuşii în a- amfiteatru fără spectalori — căci oa­
sprijini traducerea în fapte a tră de var şi s-au produs 14 tone rul Lazăr Sabin. dincul pămîntului ca să doarmă un menii. din Ţebea, sînt în subteran,
Aproape 100 de muncitori, sarcinilor ce izvorăsc din Rezo­ piatră concasială pentru dru­ "Ţ somn milenar. Nimeni n-ar bănui că-n pentru a scoate din sinul de piatră
ingineri şi tehnicieni din secţia muri. Colectivul oare lucrează adlncul pămîntului se dă o bătălie al minei lumina şi căldura, captive
Vestite prin pitorescul neîntreruptă intre om şi stratul de acolo, pentru semenii lor... Pline pen­
turnătorii a combinatului, s-au luţia plenarei partidului. şi mai ales prin apele cărbune, pentru a readuce ta lumină tru. industrie, combustibil pentru ter­
lor binefăcătoare sănătă­ feericele păduri — acum. minerali­ mocentrale şi locomotive, căldură pen­
adunat după terminarea primu­ In cuvîntul lor, participanţii ţii, băile din Vaţa de zate. tru dulcea intimitate a căminului din
Jos sfnt frecventate fn nopţi geroase de iarnă. Aceştia sînt
lui schimb de . lucru, în sala la discuţii au arătat că, con­ frecare an de numeroşi Dar vagoneţii cu cărbune negrii,
oameni ai muncii. in lunecarea lor . neîntreruptă, ase­
Colţului roşu din secţie, pentru damnă cu hotărire gravele ieşiri mănătoare cu aceea a astrelor pe or­
In clişeu: un aspecf bită, ie avertizează că ceva mai in­
a dezbate prevederile Rezoluţiei. antipartinice ale tov. .1 Chişi- din parcul băilor Vaţa teresant, mai dramatic decît peisajul
de Jos. idilic îţi solicită atenţia. Şi de aceea
După ce tovarăşul Iaan Voie- nevs-chi şi M. Gonstantinescu. oamenii acestor locuri, îşi peggg o
. zV ri-- mare parte a vieţii in subteran şi
voda, locţiitor de preşedinte al In încheiere, participanţii au cînd. se vorbeşte despre mină, expre­
sia feţei lor se schimbă ca şi cînd in
comitetului de întreprindere din adoptat o moţiune adresată Co­ noaptea de piatră, in faţa ochilor lor minerii, Minerii cei . viteji. Zadarnic
ar fîlfîi evantaiul verde al ferigilor
combinat, a dat citire Rezolu­ mitetului Central al partidului, arborescente.,.

ţiei, a luat cuvîntul turnătorul în care s-au angajat că vor încerc atunci cînd scriu despre ei —

Iosif Kopetz, membru în comi­ lupta neobosit pentru întărirea modul neutru al prozei căci cu­

tetul de secţie. El a arătat prin­ unităţii partidului, se vor stră ­ vintele nu se supun. Le cresc aripi şi

tre altele că realizările obţinute dui să obţină rezultate şi mai se înfioară de iemperaiura poemului.

de clasa muncitoare din ţara bune în producţie, mărind pro­

noastră, sub conducerea Parti­ ductivitatea muncii şi reducînd I David Andron

dului Muncitoresc Romîn, sînt preţul de cost, prin folosirea Iată pe...unul din ei: 6avid An-

o expresie vie a justeţei politi­ mai bună a resurselor interne. dron. De 25 d e 'a n i .în zilţ. şi nopţi,

cii partidului nostru. Asemenea adunări au avut IOAN BALAN

In discuţiile purtate, Ioan 'oc joi în mai multe secţii din

Kişner, maistru la cubilouri, a combinat, printre care : exploa­

amintit despre puternicele con­ tări electrice, termotehnică, u-

strucţii ale socialismului, ridi­ zina cocsochunică, fier vechi

cate la Hunedoara prin grija şi etc.