Page 73 - 1957-07

Pag. 2
Medicul de circumscripţie „La revedere, domnule Qrock>4^^-
Decembrie 1950. O seară mo-
horită şi-a întins aripile îmbră-
cînd totul în beznă. Şuierînd
sinistru, vîntul vînzoleşte covo­
rul de zăpadă formînd ici—colo,
mormane de nămeţi. Pe un ase­
menea timp, cînd oamenii nici
nu se încumetă să iasă din
casă, pe cărăruia ce duce de la
locul numit „Z b e g l a cătunul
Bătrîna, mergeau doi cetăţeni.
Primul, cu un felinar în mină
ducînd de căpăstru un cal pi­
pernicit, iar celălalt călare, cu
mina înfiptă în coama calului.
Tăcuţi, urcau încet pe poteca a-
proape ştearsă de zăpadă. Doar
din cînd încînd, cel cu felinarul
se întorcea pentru o clipă între-
bînd:
— Cum vă simţiţi, tovarăşe
doctor? Pot să mîn mai repede?
Călăreţul, un om trecut de
50 de ani, cu faţa puţin palidă,
îi răspundea înfundat:
— Mină cit poţi de tare...
Vîntul sălta vîrtejuri. de ză­
padă, biciuind aspru feţele că­
lătorilor, parcă vrînd să-i o-
prească în loc. Iar acolo sus, in
sat, la 12 km. de la „Zbeg”, în-
tr-o căsuţă joasă, un grup de
femei se întrebau îngrijorate:
¦— Oare vine doctorul ?
— Uite ce se mai chinuieşte
biata fem eie!
— Da lui i-o fi trecut ? A u-
zeam că-i şi el beteag...
Nimeni nu ştia să le. răspun­
dă, să le strecoare puţină nă­
dejde. N-aveau de unde să ştie
că în timpul acela, doctorul
Cuza Surda, stăpînindu-şi dure­
rile provocate la fiecare pas al
calului, îndemna pe călăuză:
— Mai repede, mai repede !
Să n-ajungem prea tîrziu...
Iar in 'gind : „de nu s-ar des­
chide operaţia asta blestemată”.
Gîndul că viaţa unui om este
în pericol, îl făcea să uite de
durerile lui Ştia că acolo sus,
în satul Bătrîna, o femeie, soţia
Din. activitatea m u n cito rilo r
forestieri din Valea Jiului
Anul acesta, muncitorii fo­
restieri -din cadrul I.F.E.T.-ului
Petroşani, au obţinut lună de
lună importante depăşiri de
plan, datorită atît muncii mai
bine organizate, cît şi faptului,
că timpul favorabil le-a per­
mis începerea lucrului în pădu.-
re încă din prima lună a anu-
ui. Astfel, .s-a putut ' îndeplini
sarcina de. plan a întreprinde­
rii pe primul semestru,, încă
din 15 iunie. In fruntea între­
cerii Între sectoarele forestiere,
desfăşurată în cinstea zilei de
23 August, se situează pînă în
prezent sectorul „Roşia“, care
şi-a depăşit planul pe iunie la
producţia marfă, în proporţie
de 132 la sulă, urmat de sec­
torul „Voivodu-Lonea“, care a
realizat saroinile de plan şi le-a
depăşit cu 36,4 la sută.
nI 0d2e zile s-au recepţionat>
120.000 tone (întrebări şi răspunsuri)
Odată cu începerea treierişu-
lui, la bazele de recepţionare din
întreaga ţară au început să fie
aduse cereale din noua recoltă.
Intre 1 şi 20 iulie, bazele de
recepţionare au primit peste
120.000 tone de grîu şi însem­
nate cantităţi de orz, secară şi
orzoaica. Gospodăriile agricole
de stat au livrat statului pînă
acum mai mult de 100.000 tone
de grîu, peste 3.400 tone orz
şi însemnate cantităţi de seca­ De curînd a avut loc la dis­ oru a fost posibil prin creşterea
ră. In regiunile din sudul ţării, pensarul T.B.C. din Brad o con­ numărului de dispensare T.B.C.
unde recoltatul a început mai
devreme, au fost livrate pînă
acum cantităţi mari de cereale.
Numai din regiunea Bucureşti
s-au livrat peste 30.000 tone
de grîu. Gospodăriile agricole
de stat din această regiune, ca
re au obţinut din recolta tre­
ierată pînă acum peste 2.000
kg grîu la hectar, au livrai
mai mult de 18.800 tone, iar
gospodăriile agricole de stat
din regiunea Constanţa au li­
vrat peste 24.800 tone grîu.
La bazele de recepţionare
sînt preluate şi cantităţile de
cereale contractate de către u-
nităţile cooperatiste cu gospo­
dăriile colective, cooperativele
de producţie, întovărăşirile a-
gricote şi producătorii indivi­
duali. In cîteva zile, unităţile
cooperatiste au preluat circa
10.000 tone de grîu şi însem­
nate cantităţi de secară.
Pentru înmagazinarea în bu­ ţei în acest domeniu. Acest lu-
săteanului Dumitru Purcar, de
trei zile se zbate în chinurile
naşterii. Nimerii din sat nu i-a
putut ajuta. Numai el, doctorul
care răspunde de viata cetăţe­
nilor din Bătrîna, Roşeani şi
de a celor din Dâbra, mai putea
face ceva. Să ajungă numai la
timp. Ar fi fost bucuros să poa­
tă merge pe jos şi nu pe spina­
rea calului ăsta pipernicit. Dar
n-avea îndotro. Cu cîtva timp
în urmă, i s-a făcut o operaţie
complicată şi nu trebuia să se
forţeze.
¦¦¦Pe la orele 10 seara, în uşa
casei lui Dumitru Purcar, se a-
uziră cîteva ciocănituri. Cineva
veni să deschidă. Cînd doctorul
Figuri
de intelectuali
intră înăuntru, un oftat de uşu­
rare străbătu mica încăpere. Fe­
meile, îi făcură loc lingă bolna­
va care gemea cuprinsă de du­
rere. Cînd văzu doctora!, parcă
se mai linişti puţin. In ochii ei, circumscripţie, medicul Cuza
apăru o undă de speranţă.
Doctorul o examină, în ace­
laşi timp punîndu-i diferite în­
trebări. Apoi, calin, se apucă
să-şi desinfecteze instrumentele
chirurgicale. Trebuia să facă o
intervenţie, pentru că femeia nu
putea naşte.
Cînd îl văzură că se pregă­
teşte de operaţie, femeile care
vegheaseră lingă bolnavă, dă­
dură să plece. Doctorul însă le
dădu voie să rămână. Şi cînd fu
scos primul copil. (femh!.a avea
doi gemeni) cîteva mai bătrine,
îşi făcură cruce scuipîndu-şi în
sin.
— „Vai ce minune că l-n
scos”...
Cu cel de-a! doilea a fost mai
greu. Trebuia făcută vers.iune
internă. Curînd însă, un scîncet
Succesul muncitorilor fores­
tieri se datoreşte şi faptului că
s-a lucrat în brigăzi complexe,
oare execută toate lucrările
procesului de producţie, înce-
pînd de la tăiatul lemnului din
pădure şi pînă la încărcatul în
vagoane. Intre brigăzile com­ oare totalizează nu mai puţin
plexe fruntaşe--sînt-cele- conduse’ . decîf
de Andrei Popovici şi Petre ţe. Construită după proiectele
Minciunescu de la sectorul inginerului forestier Ludovic
„Voivodu-Lonea” şi cea a lui
Nicolae Ardeleanu de la seoto-
rul „Roşia“.
Mobilizarea cadrelor de mun­ şi tehnicianul Augustin Juroan,
citori calificaţi, este pentru noua cabană este realizată nu­
I.F.E.T. Petroşani o problemă mai cu mijloacele interne ale
deosebit de importantă. De a- sectorului. Ea va fi una dintre
ceea, încă din primăvara aces­ cele mai bune şi utilate cabane
tui an au început să fie con­ forestiere din raionul Petro­
struite 6 serie de cabane pen­ şani.
tru muncitorii forestieri.
ne condiţii a recoltei din acesl
an bazele de recepţionare au fost
pregătite din vreme. La multe
baze de recepţionare se conti­
nuă acţiunea de introducere a
micii mecanizări. Au fost puse
în funcţiune mecanisme pneu­
matice semifixe de încărcare a
cerealelor în vagoane, care în­
locuiesc munca manuală, meca-
O consfătuire rodnică
sfătuire pe tema ftiziologiei. La
consfătuire au participat lucră­
tori pe tărîmul ftiziologiei din
întreaga regiune, precum şi re­
prezentanţi ai Ministerului Să­
nătăţii, ai secţiilor de ftiziolo- culoză, astăzi fiecare raion, are
gie din regiunile Timişoara,
'Cluj, Constanţa şi alţii.
Referatele prezentate cu a-
ceastă ocazie de către doctorii
Ovidiu Constanlinescu şi Doru
Michail au scos la iveală o se­
rie de realizări în domeniul fti­
ziologiei. Printre acestea se
poate enumera faptul că în în­
treagă regiunea Hunedoara,
mortalitatea prin tuberculoză a
scăzut de 8 ori faţă de anul
1948. De asemenea, numărul
noilor îmbolnăviţi de T.B.C. s-a
redus în ultimul timp în mod
considerabil, iar tratamentul
celor bolnavi se face la ora ac­
tuală în condiţiuni optime uti-
lizîndu-se toate cuceririle ştiin­ -ilor T.B.C.
slab, vesti pe cei din încăpere
că intervenţia medicală se ter­
minase cu succes.
. Apoi, doctorul le explică cau­
za întîrzierii naşterii arătîndu-le
că aici nu e nici o minune, aşa
cum credeau femeile, şi că ase­
menea naşteri cu intervenţie,
doctorii şi el personal, au întîl-
nit multe. A doua zi, cînd să
plece, mama celor doi gemeni,
îi mulţumi ca lacrimi în ochi.
Iar doctorul, împăcat sufleteşte
că salvase viaţa la încă trei oa­
meni, îi mai dădu cîteva sfaturi
şi porni bucuros spre casă.
•k
Acesta este un fapt- din viaţa
şi munca medicului Cuza Surda
de la circumscripţia Dobra. Cite
vieţi n-a salvat el pînă acum !
Mulţi oameni îi mulţumesc pen­
tru îngrijirea medicală pe care
le-a dat-o. Pînă acum, numai Ia
naşteri a făcui peste 100 de in­
tervenţii,
De cînd lucrează in această
Surdu, a reuşit să convingă pe
locuitori, să nu mai umble cu
leacuri băbeşti. De unde înainte
la consultaţii abia veneau 10-15
cetăţeni lunar, acum numărul
celor care se prezintă la vizită
medicală, în cîte o lună atinge
şi cifra de 60.
Medicul circumscripţiei Do­
bra este respectat de toţi locui­
tori comunelor Roşeani, Bătrî­
na, Dobra şi chiar de cei din
comunele apropiate. Nu odată
s-a întâmplat ca la dispensar să
se prezinte,- cu diferite cazuri,
cetăţeni din alte circumscripţii.
De multe ori, * doctorul Cuza
Surda este solicitat, în miez de
noapte, să viziteze vreun bolnav
acasă. Poate să fie cazul din
Dobra, din Roşeani sau din sa­
tele de munte cum este Bătrî­
na, medicul se deplasează ime­
diat la fata tocului.
R. BIJDIN
La sectorul „Voivodu“, de
pildă, s-au construit cabane
spaţioase la punctele „Voivodu“
şi „Pioioruşul“.
Tot aici, este în curs de fi­
nisare şi va fi dală în folosinţă
la 23 August, o mare cabană,
» • - » wr . .'•‘za
70
de camefe şi
Halko, de către echipele con­
duse de muncitorul Ion Coman
nisme pneumatice mobile pen­
tru încărcarea şt descărcarea
cerealelor, precum şi pentru
transportul lor în interiorul
magaziilor. La Atîmaţi, Ciol­
pani şi Miroşi au fost terminate
construcţiile unor magazii noi
de cereale cu o capacitate totală
de peste 2.000 de vagoane.
Astfel faţă de anul 1948 cînd
în regiunea Hunedoara nu e-
xista nici o unitate antituber-
o întreagă reţea viabilă şi e-
fioace de unităţi T.B.C.
La consfătuire s-au făcut şi
o serie de comunicări din par­
tea unor medici de specia lila te
privind modul de manifestare
şi combatere a tuberculozei în
diferite raioane ale regiunii.
Discuţiile purtate pe margi­
nea referatelor şi comunicărilor
au complectat o serie de proble­
me privind munca practică în
domeniul ftiziologiei.
Consfătuirea de la dispensa­
rul T.B.C. Brad a avut --meni­
rea de a da participanţilor cît
şi tuturor lucrătorilor din acest
domeniu, o linie justă în ceea
ce priveşte combaterea şi pre­
venirea pentru viitor a infecţiu-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 815
••“•¦o-**** *• • - • *'*#*-*•-*-*•¦* ((
AU APĂRUT: t
---------- ;------------------.
In editura de stat | De la 26 la 30 iulie a. c., pe zeriilor. Unul dintre puţinii în­ Ungaria, locul de artist ambu­
vingători este clovnul Grock. lant l-a pierdui. S-a- îndrăgostit
pentru literatură politicii ecranul cinematografului „Gră­ de ochii verzi ai Adelaidei şi
dina de vară” din Deva, va Ajuns la vîrsta de 70 de ani, ...a fost dat afară. Era prin
S rula producţia cinematografiei Grock dă la Paris ultimul său 1939. Spectru celui de-al doilea
— Rezoluţia Plenarei C.C. dl » franceze: „La revedere, dom­ spectacol, înainte de a părăsi război mondial, îşi rînjea colţii
P.M.R. din 28 iunie—3 iu- î nule Grock". arenele circului. Aici, la aceas­ sinistru ; Grock trece prin grele
tă r^en tee din drumul 'deţii, el lipsuri.
lie 1957. * Scenariul filmului este sem­
Mai tîrziu alături de clovnul
32 pagini 0,50 lei ţ nat de N. A. Constantini şi B. Anlonet, Grock cutreieră lupiea
întreagă, risipind cu dărnicie
N N CONSTANTINESCU: ? Christine Falaize. In distribuţie măestria lui—pentru a descreţi'
găsim între alţii, pe Suziy Prim cît de cît feţele crispate de du­
* reri ale oamenilor.
Aspecte ale dezvoltării i şi Henry Cassidy. Pe ecran, continuă să se pe­
Filmul are un caracter so­ rinde amintiri şi amintiri—du­
capitalismului j cial, cu s u b itu l inspirat din ioase, vesele şi triste.
îndrăgostit de arta lui, Grock,
premonopolist in Romînia* viaţa marilor actori ai circului, îşi reaminteşte episoade, din ajuns la batrîneţe, se-întreabă:
printre care Grock a ocupat un Am reuşit oare să va fac să rî-
Lucrarea înfăţişează o serie de j loc de frunte. Cu acest film is- viaţă. deţi, pe voi toţi care va cîşti-
aspecte importările ale dezvoltării ţ torico-biograflc, seria acestui Fiu de ceasornicar şi nepot gaţi pîinea şi bucuriile' de fie­
ce zi .în viitoarea acestei aven­
economiei capitaliste a ţării noastre | gen de filme, se îmbogăţeşte. de fermier, a preferat să fie turi cnre se cheamă viaţă •?¦”
pină la sfirşilul secolului al XIX- ^ Condiţiile vitrege în care clovn. Sub masca Iul de paiaţă
lea şi începutul secolului al XX- • clovnul Grock îşi începe activi­ care stîrnea hohote de rîs, o Clovnul oare a împrăştiat rî-
lea. Autorul analizează procesul a- f tatea artistică, sini caracteristi­ viaţă întreagă el a purtat o sul cu dărnicie generaţiilor se­
cumulării primitive a capitalului, ^ ce regimului burghez de pretu­ inimă zbuciumată. Sub farduri­ colului douăzeci — ajunge la
le comicului arenei — amintiri­ concluzia finală : „Ceea ce
dezvoltarea capitalismului în indus- » tindeni. Din şirul lung a! tine­ le s-au adunat şi au rămas să contează în viaţă, în primul
rînd, este să trăieşti".
trie, transporturi şi agricultură, ! relor talente ce se avîntă înspre trăiască vii.
Amintirile se perindă... A fost Paiaţa ce rîde veşnic spre pu­
creşterea comerţului exterior şi cir- . glorie, în ţările capitaliste, pu­ casier, vagabond şi mai apoi blic cu faţa spoită de var, are
artist ambulant. Pe drum, spre un suflat înţelegător şi trudit,
calaţia monetară, ¦Concomitent sint * ţine elemente răzbat să iasă truda unei vieţi încordate de
muncă în dăruirea pentru so­
înfăţişate aspecte ale . exploatării î din noianul greutăţilor şi al mi­ cietate.
Filmul, reuşeşte să prindă via­
ţărănimii şi muncitorimii, condiţiile . ta unui artist, cu bucuriile şi a-
marurile ei, cu greutăţile şi lip­
lipseşte grijaUndegrele de muncă şi de trai ale oa- ¦ fafă de bunuri surile prin care este nevoit să
răzbată talentul în regimul bur­
meni'.or muncii, şomajul, creşterea ? ghez.
mortalităţii. t
In fruntea lu c ră rilo r
Volumul cuprinde da’e interesan- * Cine locuieşte pe strada dr. întrebăm pe tovarăşul I. Şol-
can, şeful acestui depozit, dacă de strîngerea recoltei
ie privind creşterea rentabilităţii j Petru Groza din Petroşani, de aceasta poate fi numită grijă
faţă de bunuri ? Această In toate regiunile din ţară
funciare şi a profiturilor stoarse ţ bună seamă că a văzut în faţa întrebare este valabilă şi pen­ gospodăriile agricole colective
de exploatatorii autohtoni şi şiră- j sînt în fruntea lucrărilor de
ini in această perioadă istorică, ^ depozitului ce aparţine strîngerea recoltei. Secerişul
T.A.P.L.-ului, mai multe lăzi a- griului' -şi .secarei a foşt termi­
dezvăluind rolul nefast jucat de ^ tru conducerea T. A. P. L nat în gospodăriile agricole co­
runcate una peste alta, lăsate
aceştia in viaţa economică şi poli- ¦ să se degradeze. Petroşani, care vede ase­ lective din regiunile Bucureşti
tică a Rominiei burghezo-moşie- J şi Oradea, iar în cele din regiu­
i — Nu mai e loc în depozit— menea stări de lucruri, dar nile Galaţi, Ploieşti, Craiova,
reşti. 4 lei afirmă unul din lucrătorii depo­ Timişoara, Constanţa şi Iaşi,
190 pagini nu întreprinde nimic pentru re­ nu au mai rămas de recoltat
zitului. decît suprafeţe mici.
¦C. I. VLAD : Adevărul este că lăzile exis­ medierea lor. N-ar fi rău ca
Pînă la 10 iulie gospodăriile
învăţătura tente în depozit nu sînt aşezate pentru această neglijenţă, să se colective din întreaga ţară au
recoltat grîul şi secara în pro­
marxist-leninistă în mod ordonat, ci la voia în- impute lăzile degradate celor porţie dé 90 la sută.
despre stat tîmplării. Cel puţin în 18 iulie
situaţia era aceasta. vinovaţi. In această săptămînă treieri-
şul a început din plin în gospo­
GH. T. dăriile colective.
Broşura apărută In cadrul co'ec- ţ
ţiei „Probleme de bază ale teoriei t Grămăjoara de gunoi“
marxisl-leninis'e — expune concep- i
ţia clasicilor marxtsm-leninismului ¦
asupra originei, caracterului şi fo- î „produs” a! şcolii, ci o „reali­
Iubii statului, comhăiîiţd io'odată ş Sînt frumoase cele două cor­ zare“ a sfatului-popular comu­
tezele neştiinţifice, reacţionare pri- i puri de clădiri ale şcolii ele­ nal. S-a adunat — naiba ştie
viloarc la aceste probleme. Aulo- î mentare din Bălţa. Spoite cu­
de pe unde, această „comoară“
rul relevă superioritatea stalului şi ţ rat, te îndeamnă să pătrunzi în
şi i s-a dat un loc de cinste, ta­
democraţiei socialiste asupra stătu- $ interiorul lor. C-a să ajung' in
man în curtea locaşului de cul­
tui şi democraţiei capitaliste. t interiorul şcolii mai vechi, tre­
tură. Frumoasă treabă ! Şi aşa
Partea doua a lucrării esie con- , buie să treci prin curtea acestei
cum susţine tovarăşul Anghel
sacrată problemelor stalului nostru ' j şcoli. Şi aici, în această curte
Adam — preşedintele —- „ăsta
democrat-popular, (analiza funefi- ţ te izbeşti de ceva care te trimi­
nu-i un gunoi nou, tovarăşe, el
Hor statului, a rolului sfaturilor j te cu gîndul la sfatul popular.
îşi are de-acum vechimea lui“...
populare ca organe locale ale pu- 9 Intr-un colţ, o „grâmăţoară’' de
Cu atît mai rău, tovarăşe pre­
terii de slat eic.). ? guno' — să tot fie vreo 3 ca­
şedinte !
80 pagini 1,50 lei ţ mioane bine încărcate -• se lă-
A. GHEORGHE
| făieşte nestingherită Nu-i un
l
Promovat“în funcţie
’>
99
dependin­
A plecat omul în căutare de comerţul. Aşa că... nu uitaţi, îşi schimbă pârul, dar nărâvul
vrem să facem treabă bună. ba”. Numai câ 'năravurile lui
serviciu. Asta s-a întîmplal a- Oamenii au înţeles despre ce Ianoşy au fost descoperite şi
cum cîţiva ani Peste tot i s-a este vorba. Apoi să fi văzut de data aceasta. Conducerea
oferit să lucreze. Ba în dome­ cum erau aplicate indicaţiile T.A.P.L. a avut grijă ca şi a*
şefului Totul „mergea ca pe cum lucrurile să fie rezolvate
niul mineritului, ba la con­ roate”. Lipsa la gramaj, vînza- în mod favorabil pentru Ianoşy.
strucţii, în sfîrşit în toate locu­ re cu supiapreţ, falsificare la De aceea i-a dat următorul
rile, pentru o muncă cinstită, băuturi, bruscarea clienţilor, sfat:
porţile îi erau deschise. Dar murdărie in local etc. Toate a-
„eroul” nostru a refuzat. Ce, cesie nereguli nu erau văzute „Vom fi obligaţi de către of-
să-şi rupă el oasele? Este doar de către gestionar. El era „ocu­ ganeie competente să te înlă­
un om fin, născut aşa cum zice pat" în timpul serviciului cu turăm din serviciu. Dar, pentru
el „peiiiru.. comerţ”. a ieşi basma curată, ar fi mai
Şi iată că într-o bună zi îşi
GH. D.
întrezăreşte meseria mult do­ organizarea de chefuri intermi­ bine să-ţi dai singur demisia,
rită de comerciant. Mai întîi a nabile în compania unor prie­ ştii... contează în altă parte. Şî
Ce foloase au ţăranii făcut cunoştinţă cu cineva din teni. nu avea nici o grijă, lasă că te
muncitori din contractări conducerea T.A.P.L. Petroşani La un moment dat, vine vom plasa noi intr-un post des­
şi achiziţii Apoi totul a decurs ca prin far­ controlul. Pentru neregulile con­ tul de bun”. Ianoşy a executat
mec. Şi asta, datorită faptului statate Ion Ianoşy a fost schim­ îndemnul întocmai.
că Ion Ianoşy — despre el este bat. In sfîrşit consumatorii din Au început apoi tratativele cu
Adresindu-se ţărănimii muncitoa­ vorba — ştie să se descurce. Petroşani au răsuflat uşuraţi. T.A.P.L. din Deva. Ştiţi, o mînâ
se spală pe alia Şi Ion Ianoşy
re, broşura arată robii contractări­ Totul s-a aranjat la un păhărel Dar, conducerea T A.P.L. a a- intră din nou în pîine. fiind
de vin. Tovarăşii de la T.A.P.L. vut de grijă să-i asigure pe „promovat” în funcţia de gesti­
lor şi achiziţii'or în dezvoltarea mai departe existenţa, la resta­ onar al restaurantului „Mure­
au fost de acord. urantul din Vulcan. Aici, alte şul” din Deva. Tovarăşii din
schimbului intre oraş şi sat, in a- A doua zi, Ion Ianoşy a deve­ conducerea T.A.P.L.-ului afirmă
nereguli. că ar fi un om capabil. Nu a-
sigurarea unor venituri sporite ţă­ nit din consumator, gestionar Simţindu-se lipsa lui Ianoşy, vem nimic împotrivă, dar e
al restaurantului „Parîngul”. prea ciudată promovarea. Cum
ranilor muncitori cit şi în forma­ care în timpul şederii la Petro­ unii îl înlătură de rău, şi alţii
Cum s-ar zice şi-a împlinit vi­ şani s-a dovedit a fi un bun or­ îl primesc de bun? Numai că
rea stocurilor de produse agricole sul. Şi acum, la muncă. ganizator al chefurilor, condu­ această bunătate să nu se spar­
cerea T.A.P.L. l-a „promovat în gă într-o zi în capul conducerii
necesare stalului. Rînd pe rînd sini Pentru început a dat subal­ funcţie”, aducîndu-l din nou în T.A.P.L. din Deva.
ternilor indicaţii de lucru. Şi Petroşani, ca gestionar la res­
enumerate numeroasele avantaje a- cum am spus că noul gestionar I. MANEA
taurantul „Carpaţi”. Şi aici, a-
cordate prin Hoţărîrile Consiliului este un om descurcăreţ, nu a celeaşi metode de muncă. Ce
uitat ca „unora” să le spună: să-i faci, vorba aceia: „Lupul
de Miniştri, producătorilor agricoli „Băieţi, pe mine mă cunoaşteţi
mai de mult. Ştip că-mi place
care îşi va'orifică surplusurile pe
calea conlraclărilor şi achiziţiilor
64 pagini 0,75 lei
>0.0 • ' -o • -e • -o-
1N F O R M A T i I
L Se aduce fa cunoştinţa^ întreprinderea ^ iw k d d ţi m îig siâ m i
conducerilor întreprinderilor O regională
instituţiilor şi organizaţiitei | FACULTATIVE
din regiunea Hunedoara câ# ,,Combustibilul“ Deva
\ -------- ;----------------------------- f,
pol publica în ziarul nostru :•* aduce la cunoştinţa posesori­
lor de lichele de combustibil
li— '----- :-------------------------------------# că, in prezent se distribuie msmm° m m m 4
prin depozitele de combusti­
anunţuri, reclame,
bil. întreaga cotă de combus­
oferte de serviciu, tibil — lemne de foc şi căr­
buni—cuvenită pe anul 1957.
diferite alte informaţii pe <
care vor să le aducă la cu-\ Valabilitatea taloanelor nr.
noştinţa publicului. 1 şi 2 din tichelele pe 1957
De asemenea se aduce lai expiră în mod irevocabil la
cunoştinţa celor interesaţii data dc 15 august 1957.
că se pot publica anunţuri\
privind: Direcţia Silvică Deva
[PIERDERI DE ACTE g oferă mangal de bocşe de
bună calitate oricărei între­
' -i'r- ‘ - * ' ' prinderi socialiste din regiu­
ne, pe bază de comandă fer­
TURIŞTI, mă depusă ta Direcţia Silvică
Deva. Cantităţile vagonabile
in trecere prin regiunea Hune­ vor fi livrate prin C.F.R., iar
doara vizitaţi restaurantele coope­ cele n.evagonabile — cu mij­
raţiei de consum din Alba iulia,
Sebeş, Orăştie şi Haţeg.
Bogat sortiment de preparate loace proprii ale beneficiari­
Dr. D. M. culinare şi băuturi. lor.