Page 74 - 1957-07

/

Nh 815 ’.o j*r.v.v ASMrf, .’•H't-V+Pţ.s.y tksr*>' v ^ ’« . î t .W ^ v *-• , . . . • DXUMVL SOCIALISMULUI _P*g-

Minerii de la febea o r g a n iz a tă & n >î „Graiul“ unor excavatoare TELEGRAME EXSERNe
T-AIr.
Sn 0. R. 1 8. a fost
(Urmare din pag. La) privea Cînd pe unul ctrid" pe altul, a- *¦ Imaginea celor văzute m-a ta?! N-am de lu-cru. Am înţepenit
proiectat zboruS
tent la vorbele noastre şi -dâ din cap Ca orice muncitor, vreau ca procesului de producţie, a fost urmărit zile la rlnd, ca un coşmar. stînd pe loc. Inchipuieţi ,eu, exca­
în semn că bine zice tînărul inginer. ps planeta Vernis
el coboară ou lampa în subteran, în Dar eu, ca orice reporter: pe această cale să-mi exprim. înfiinţată, o, echipă ajutătoare In zadar am căutat ocupaţii „tari". vatorul 326.167, luna trecută, (iu­
noaptea de piatră a adîncurilor. E un MOSCOVA (Agerpres). — Revista
om tu ochi albaştri, plini de o lumi­ — Dumneata, tovarăşe Andron, nu mulţumirea în ce priveşte siste- compusă din, doi muncitori, pen- Parcă aud şi acum vocea aceea me­ nie) am stat de pomană cincizeci şl „Znanie Sila“ a publicat un articol
nă verde-aurie, cu faţa severă, tăiată ne mai spui nimic ? Uite, de pildă, semnat de 1. Hlesţovici, candidat în
parcă în piatră roşie. îţi dau eu o idee: spune 'ceva despre mul de salarizare îmbunătăţit, tru montarea elementelor prefa- talică, de trompetă apocaliptică, par­ cinci de ore. Ştii tu ce înseamnă să ştiinţe tehnice,în care autorul expune
viaţa dumitale de ieri şi de azi. un proiect pentru trimiterea unor ra­
David Andron ştie să înainteze în Eu voi vorbi despre felul în brioate. Această echipă ia lucrat că văd acel ceva — cum să-i spun stai cincizeci şi cinci de ore fără chete pe planeta Venus. Zborul pre­
strat, dar nu-i un povestitor. încerc La aceste cuvinte, lumina verde-au­ văzut de proiectul meu, scrie I. Hles­
să-l întreb despre munca lui de mi­ rie din ochii lui deveni mai intensă. .care am 'putut obţine în loţţ de în regie, după un plan de lu- — fără nici o formă, ceva. umflat, lucru ? Ştii ? ţovici, va putea fi înfăptuit între anii
ner, dar se vede că el vrea să fie 1962 şi 1967. Dar chiar de pe acum
tot atît de operativ, de sobru, la su­ — Despre viaţa mea de ieri nu-mi 8002,41 lei cit. p'riiheam înajnt^.pen-.;• [ccrru »djnaifite stabilit, contribu- ceva de nedefinit. — Dacă-i vorba de iunie. las-o ştiinţa şi tehnica modernă dispun de
prafaţă ca şi în m in ă: o puşcătură place să-mi amintesc. Spun doar a- toate mijloacele necesare traducerii
bine dată şi atît. tît: „să nu mai aibă nimeni parte de. tru o luna de^ lucru, 11346' Iei, inel la ridicarea producţiei în- Surpriza a fost atît de mare, im­ inai moale.' tiu am stat 69 de ere. lui în viaţă.
ea“. După 1944, mi-e drag să vorbesc
— Ca să fii miner fruntaş — spune drept •şelariul calculat pe baza tregii echipe. Pînă acum, l1ucra- presia atît de puternică, incit abia Şi nu mi-e atît de mine, cît de prie­ Cu ajutorul a 5 rachete cu o greu­
ei — trebuie să fii priceput, harnic că am şi ce vorbi. Am ridicat două tate totală de 250 tone, în următorii
şi... hoţ. salarizării îmbunătăţite: '- :Arh .’fea se făcea-de către îrnitireaga acum cînd scriu aceste rînduri mi-am tenul nostru... Aaai, dar uite-l că cîţiva ani va putea fi explorată pla­
case, una pentru mine şi alta pen­ neta Venus. Zborul va dura 146 de
— Cum vine asta? efectuat aceeaşi muncă, dar am echipă, punctul de lucru se a- mai revenit puţin. Totul s-a în- vine. zile.
David Andron surîde în chip de tru „ginere“. Am primit de la banca
răspuns. Parcă ar spune: „des- primit bani mai mulţi. glomera, provocîndu-se mulţi tîmplat mai acum cîteva zile. Mă Ridicai capul şi ce-mi văzură n. Cu 24 de ore înainte de căderea
chrcă-te, doar şi tu eşti miner în de stat în 1955, un credit de 18.000 rachetei pe Venus — în acest moment
felul tău“. Trebuie să spun că salariul timpi morţi în producţie. aflam pe şantie­ chii ? Ceva—aşa, ea se va afla la depărtare de 309.000
Mă descurc dar nu singur. Ingine­ lei şi cu ce*am mai pus şi eu din km de această planetă — dispozitive
rul Neagoe Vasile, şeful sectorului II sporit l-am putut obţine făoînd S-a îmbunătăţit şi procesul rul Bluming, cu cum să-i spun — speciale electrono-telescopice cu o
al minei Ţebea, îmi vine în ajutor. cîştigul meu mi-am ridicat o casă în mărire de 1.000 de ori, adăpostite
...David Andron conduce brigada şi organizare mai'bună a pro­ tehnologic la izolaţie terasă. pe rachetă şi dirijate prin radio de
nr. 1 „11 Iunie“ din sectorul II. valoare de 60.000 lei. Mi-am cumpă­ pe pămint, vor începe să fotografieze
Brigada condusă de el lucrează la cesului de producţie, cerînd, în Aci, munca a fost eşalonată în nişte treburi care aducea a om, dar planeta şi să transmită clişeele, pe
înaintări, adică pregăteşte panourile rat o grădină de 40 de ari, unde am pămint. Ultima fotografie va fi luată
pentru exploatare. In anul 1956, rea­ acelaşi timp, sprijinul şefului de mai multe etape şi anum e: se cereau grabnic dar nu era om. In la o înălţime de numai cîteva zeci
lizările brigăzii lui, au fost unice pe plantat 20 de pruni şi meri. Cînd voi de mii de kilometri de suprafaţa pla­
Ministerul minelor. In luna iulie 1956, fi pensionar, o să stau pe un scaun şantier. Inginerul Dumitru Ţur- prima şapă, cînd se întinde rezolvate. Aranjasem totul şi, mulţu­ orice caz, ceva nu era in ordine cu netei Venus. Dacă acolo există vie­
brigada condusă de David Andron â tăţi, ele vor putea fi fotografiate fără
realizat 110 metri liniari la înain­ la umbră şi-o să-mi fumez pipa. Co­ nă, şeful şantierului, atunci mortarul şi se nivelează cu în­ mit de reuşită hotărti să dau o el. Abia îşi tîra paşii. Se vedea de îndoială.
tare. Obişnuit, o brigadă bună îna­
piii mai mici învaţă în şcoli... cînd i-am cerut ajutorul pentru dreptarul ; drişcuiala şapei; raită pe şantier, spre a vedea cum la o poştă că suferă de ceva. Um­ Preşedintele Ho Şi Min
Stătusem de vorbă o bună bucată
a fi asigurat, locul de muncă cu montarea plăcilor din beton spu­ merg lucrările. flat peste poate, şi cu o mină atît decorat ou Ordinul
de vreme. David Andron se ridică
şi-mi, întinse mîna. Venise vremea materiale necesare, mi l-a. dat. mos ; şapa a doua. La fiecare Mă oprii, Ungă un excavator. de tristă, incit, fără să vrei, îţi tre­ ftenaşisrii Poloniei
schimbului şi, el se îndreptă spre
lămpărie... In ceea ce priveşte organiza­ din cele patru etape de lucru, Purta numărul 326.168. Ii arunc o zea mila. Cînd ajunse lingă 326.167 - VARŞOVIA (Agerpres). —
La 24 iulie, în sala coloanelor a
rea locului de muncă, am lu­ sînt cîte doi muncitori. privire indiferentă şi... aud deodată se sprijini cu o mină de şenila ex­ Consiliului de Stat din Varşo­
via -a avut loc ceremonia înmî-
crat mult. Pentru a evita timpii După cum am spus la înce­ un scrişnet grozav, furios. Cupa ex­ cavatorului îşi şterse cu cealaltă nării preşedintelui R. D. Viet­
morţi am propus ca cimentul să put. am primit salariul de 1.346 nam, Ho Şi Min, a Ordinului
fie adus pe şantier în orele de lei. Cu această sumă, mi-am cavatorului se deschise ,mare, ca o fruntea asudată, şi cu o voce stin­ Renaşterii Poloniei, gradul I, pe
după program, in această for­ propus să-mi cumpăr un cos­ oare Consiliul de Stat l-ia confe­
mă, a doua zi, puteam intra di­ tum de haine şi să asigur ali­ gură de rechin, pămintul căzu jos să, plîngăreaţă, abia ridicînd capul, rit preşedintelui pentru merite­
rect în procesul de producţie. , mentaţia familiei pentru o lună le sale în lupta de eliberare şi
şi cu o voce metalică excavatorul zise: de construire a socialismului în
Desigur, propunerea a fost Republica Democrată Vietnam,
aplicată, iar ca rezultat ime­ mă apostrofă • — Bine v-am găsit, prietenii m eil pentru merite î-n întărirea prie­
diat, s-a văzut că productivita­ teniei polono-vietnameze şi a
tea muncii a crescut. ,— Ce., te. holbezi cu aiîta indife­ O ft Nu mai pot. Nu mă mai ţin păcii în lumea întreagă.

Tot pentru buna organizare a de zile- ION MOGA renţă la nune ? At f? li fi şi tu picioarele. Rele zile am ajuns. Toţi • Inmînînd ordinul preşedinte­
lui Ho ŞI Min, A. Zawadzky
şef de echipă la lucrări de vreun inginer, vreun ştab de la mă încarcă, toţi mă apasă... Şi tu, , preşedintele Consiliului de stat
a relevat rolul de seamă al pre­
izolaţie-terasă, Şantierul I, Trust? Taci? Stai, nenicule, vino- şi tu, şi fraţii şi surorile voastre, şi , şedintelui Ho Şi Min în lupta
pentru pace şi reunificarea Viet­
Trustul 7 construcţii — Petroşani ncoa, să te scarmăn niţel / Risipa... Tu, 326.167, mă apeşi cu namului, precum şi lupta pen­
tru întărirea unităţii ţărilor la­
intează într-o lună cu 45 metri. Deci 'OOW W vOW W OOO'Xx.'OOOOOOOoOOOOVüVOüOW vOW vW s-tA. XXX>0000000000<X>000©0000\>0<XX Ce să spun? Am întins-o, de pu­ 4.510 lei numai în iunie; tu, gărului socialist.

brigada condusă de David Andron a teai prinde iepuri cu mine. In sfîr- 326.168, cu 5.658 lei. Şi asta numai Primind ordinul, preşedintele
aVut în luna iulie 1956 o realizare Ho Şi Min a mulţumit poporu­
de 245 la sută faţă de media obiş­ s^ >I 'P en tru o m ai in te n s ă şit, cu sufletul la gură, ascuns după din cauză că n-aţi avut de lucru. lui polonez pentru înalta distin­
cţie şi a subliniat că ea va ser­
nişte grinzi metalice enorme- în­ Atît costă chiria pentru orele în ca­ vi cauzei întăririi continue a
relaţiilor frăţeşti şi a prieteniei
nuită. In luna aceea, minerii din bfi- . drăznii să-ntorc capul, după ce mă re n-aţi făcut nimic. Gindiţi-vă a- de nezdruncinat între popoarele
polonez şi vietnamez, cauzei în­
a c tiv ita te c u l t u r a l ă în o r a ş u l H a ţe ggada lui David Andron au cîştigat" asigurai că nu se află nici un ex­ cum cîte excavatoare, cîte betonie­ tăririi unităţii ţărilor lagărului
socialist.
fiecare între 2.000—3.000 de lei. cavator în apropierea mea. 326.168 re, cîte macarale a închiriat Trustul
In seara aceleeaşi zile, preşe­
•• .ţ ‘ Nu s-ar putea afirma că în ca pe care ar trebu! s-o depu­ număr destul de mare de inte­ (de unde să fi ştiut eu ce furii zac 4; gindiţi-vă că aproape toate sînt dintele Ho Şi Min, a oferit o
oraşul Haţeg, .n-.ar exista nici nă la cămin. In afară de cele lectuali : profesori, învăţători, recepţie, Ia care au luat parte
„Hoţia“ intr-un excavator), puţin mai liniş­ în situaţia voastră; gindiţi-vă că a- conducători ai Partidului Mun­
citoresc Unit Polonez şi ai gu­
un fel de activitate culturală. două repetiţii săptămînale în ingineri, medici, avocaţi, şi tit (cel puţin aşa mi se părea mie) ceşti bani mă apasă, mă umflă, îmi vernului Republicii Populare
Există aici unele preocupări şi cadrul .corului, alte preocupări funcţionari pe la diferite insti­ Polone.
¦ — Bine, tovarăşe inginer, dar cum ca atare au fost obţinute cîteva ale tovarăşului Bătrîncea la că­ tuţii şi întreprinderi. Cu toate îşi înălţase capul şi stătea de vorbă Secătuiesc puterile. Uitaţi-văl Vedeţi
stăm cu „hoţia“, că trebuie sa fie şi succese în activitatea cultural; minul cultural nu sînt, De pie­ acestea, numărul conferinţelor
aici un şurub — am întrfebat eu. artistică. Faţă de posibilităţile se teatrale, seri culturale, con- de popularizare a ştiinţei sau cu 326.167. Parcă aud şi-acum a- cum mă umflu ? Din clipă în clipă

— Sînt mai multe — mă lămuri cele voci răguşite, aspre, înfiorătoa­ devin tot mai umflat. Vedeţi?

re, furioase şi parcă plictisite. Astea au fost ultimele cuvinte ale

inginerul. David Andron, are două acestui oraş însă, realizările ferinţe ¦&au?; alte , ^manifestaţii conferinţe cu alte subiecte sînt — O // O f! — frate. Vai de zi­ acelei făpturi aforme. Cu un ultim

rînduri de scule necesare înaintării sînt încă destul de şterse. culturale* la* căminul l i n * Ha- foarte rar organizate. Motivul: lele mele, Stau aici şi ard găzul de oftat, se umflă şi mai mult, şi căzu

(ciocan de abataj, maşină de perfo­ Ca aspecte pozitive, sînt dem­ ţeg, nu sa» poate. >yor,bi. .DeHţn colectivul de conferenţiari nu-şi pomană. Iaca! De două ore stau la pămint. Atunci am recunoscut —• ,
rat), furtun pentru aer comprimat, lo* ne de remarcat cele două bri­ teresul tov.: "Mtrîrtcda faţă ; de 'tra'ifeşte viaţa. Este suficient să
găzi artistice de agitaţie, una amintim faptul că de luni de ca pe spini, aşteptind basculantele mai bine zis, mi-am dat seama — [
peţi pentru încărcat, sfredele). Spre la cooperativa meşteşugăreas1 căminul cultural s-a dovedit şi zile grupul de avocaţi din Ha­
că „16 Februarie”, îndrumată ţeg; şi-a luat angajamentul de Mi-a ieşit sufletul de aiîta aşteptare cine era nefericita făptură. Era pre­
deosebire de unii mineri, Davfd An­ cu multă perseverenţă de tova­ prin aceea că a admis ca 20 de a pregăti un proces literar,, an­
dron nu aşteaptă nimic de la mais­ răşul Ştefan Gali şi care la scaune ale căminului, să f'e gajament pe care nici pînă azi Nu ştiu ce au de gînd. cu mine. ţul de cost al lucrărilor efectuate de
tru. De pildă, el nu cere maistrului concursul artistic regional al împrumutate — pentru o vre­ nu l-a tradus în fapt.
să-i ascută piconul de la ciocanul cooperativelor ă obţinut locul me mai îndelungată — restau­ M-am plictisii, măi frate, de-mi vi­ Trustul 4 construcţii Hunedoara. Cu '
de abataj, sau să-i dea la polizor plă­ II; .a doua brigadă este ceaîn- rantului local. S-o fi gîndit di­ După cum se desprinde din
cuţele de- vidia de la maşina de per­ fimţată de curînd la coopera- rectorul de cămin că aceste sca­ cele arătate aici. activitatea ne să dau cu capul de pămint. Două lacrimi şi furie în ochi, excavatoa­
forat, ci imediat ce iese din schimb, t:va „Ţara Haţegului'1. De une au mai multă căutare... culturală în oraşul Haţeg nu ore... rele luară în braţe făptura căzută 1
se duce şi-şi ascute singur sculele. multă simpatie se bucură şi la restaurant. este la înălţimea sarcinilor un­
In felul acesta, în brigada lui David corul celor 60 de persoane..care de ar trebui să se găsească. —* Ia nu mai boci atît / Ce să la picioarele lor şt porniră parcă
Andron nu se ivesc niciodată timpi sub îndrumarea dirijorului Vic­ Dacă ne-am pune întrebarea
morţi. Pilda lui a început şă fie u-- tor . Bătrîncea; a obţinut o Pentru această stare de lu­ spun eu? Tu, de bine de rău, mai hotărîte la ceva, spre biroul tovară­
mată şi de alte brigă-zi,'", îrtcîf, în" uTtî-' : menţiune la Festivalul regional, care anume este aportul adus cruri, Comitetul executiv al
mul timp, nu se mai pdate 'vorbi în ide la Hurjeţloara. de căminul cultural dm Haţeg Sfatului popular al oraşului ai speranţe. Dar mie ce mi-a ră­ şului Livearm.
sectorul II de brigăzi codaşe. în campania agricolă de vară, Haţeg îşi -are. .^.. îpare parte de
Ce Face căminul cultural vom constata că această sar­ vina deoarece 'W .V tras lă răs mas ? Nimic. Eu, pur şi simplu Se făcea a furtună...
Baterea găurilor cină extrem de "importantă ce pundere cu destulă ţărie pe di­
din Haţeg? •revine' fiecărei uiîităţl culturale, n-am de lucru. Pricepi cum vine as- AD. BLAJ
n-a constituit un ' obiectiv de. rectorul căminului cultural, nu
seamă în activitatea acestui L a/ i/—a<'
cămin cultural; ca atare în l-a îndrumat suficient pentru
această problemă nu s-a făcut Hui înlesniri pentru producătorii care contractează
vfnzarea produselor agricole către stat

Obişnuit, minerii bat găuri în strat In oraşul, Haţeg, ex'stă şi aproape nimic aici. Şi doar la a-şi organiza în mod temeinic Potrivit unor Hotăriri aie Consiliului de Miniştri, producătorii care
dăm de un metru adîncime. David Haţeg, campania- secerişului munca. contractează vînzarea produselor agricole către stat beneficiază de noi
Andron le bate de un metru şi jumă­ un aşa-zis cămin cultural. Lo­ înlesniri.
tate. U rm area: la puşcătură se dis­ calul acestuia se află în plin este în toi. ba există şi o arie Se cere ca la rîndul său, Co­
locă un strat mai mare de cărbune centru, dar nu aduce a locaş electrificată. Cîte n-ar putea mitetul orăşenesc de partid Ha­ Astfel, cantităţile de produse predate peste cele contractate în anul
şi se înaintează cu o jumătate de de cultură. Multe din geamuri­ ţeg să ia toate măsurile pentru 1957 de către gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de
le căminului sint sparte, altele face căminul cultural în spriji­ ca oamenii muncii — şi printre producţie, întovărăşirile agricole, precum şi de către producătorii aso­
— rămase întregi — sînt nes­ nul unei mai bune desfăşurări ciaţi, care beneficiază de sporul de 10 la sută, vor fi plătite la preţurile
a campaniei agricole de vară ! prevăzute în contractele încheiate de acestea cu statul.

metru în plus, cu eforturi mai mici pălate de multă vreme. De fir­ Pentru aceasta însă, se cere. aceştia cele cîteva sute de in­ Incepînd cu anul 1957—1958, gospodăriile agricole colective, coopera­
tivele agricole de producţie şl întovărăşirile agricole vor putea încheia
Şi cu o sensibilă economie de explo- mă la cămin, nici vorbă nu o muncă organizată şi un in­ telectuali din oraşul Haţeg —
contracte de lungă durată pentru grîu, secară, porumb, floarea-soarelul
sibil şi energie pneumatică. poate fi. teres deosebit, lucruri ce lip- să fie antrenaţi în munca cul- şi orzoaica.

Ieri şi azi tuI nhDaaitiredctibfrl al căminului , cui- ^ e ş c. Jiv î n t r ebe la Căminul {. ' . un nou a- In anii în care, datorită unor recolte slabe, preţul de achiziţie de
eíe lí b fé h iv l hul “ » * '™ »laşul -Haţeg. stat va fi mai mare decît preţul de contractare, celor care au încheiat
In *tot timpul cît inginerul Neagoie 'f r locul unde asemenea contracte li se va plăti acest preţ de achiziţie. De aceste

X &îr t o r Rcă f S if rW iré n a rs r n s/ iALim E-nrn- V*>. Ce-vi-av ¦ádüesLpíxr. -e conferinţe V’ C U_0 pC avantaje vor beneficia şi producătorii individuali care vor încheia contracte
ea trebuie să ajungă. anuale înaintea însămînţărilor.

Vasile povestea, David. Andron ne popular orăşenesc, pentru mun- In oraşul Haţeg există un NICU SBUCHEA

Dacă ai .întreba un călător prin U- lufn, nici, mai ales, în ceea ce pri­ lentă cu 90.000 de camere de 20 m. prii, cheltuindu-şi în acest scop eco­
.'.niunea Sovietică ce l-a atras cel mai pătraţi. Numai în raionul de sud- nomiile şi folosind de asemenea cre­
mult atenţia în această ţară, el ar veşte calitatea, nevoile existente. Tî­ vest se construiesc concomitent 170 ditele acordate de stat pe termen lung.
de case mari cu mai multe etaje. întreprinderile la care lucrează per­
răspunde fără a sta mult pe gînduri: nărul stat sovietic trebuia sa rezolve TREI APARTAMENTE soanele care îşi construiesc locuinţe
— Macaralele-turn 1 problema locuinţelor prin construirea In Uniunea Sovietică nu numai că le acordă acestora sprijin în procu­
Intr-adevăr, aceste mecanisme au pe scară largă de case noi. Lucră­ se reconstmiesc şi se extind vechile rarea materialelor, le pun la dispo­
oraşe, ci se clădesc altele noi. De ziţie mijloace de transpori, organizea­
devenit o parte integrantă a peisa­ rile de construcţie au început chiar : PE M I N U T regulă ele apar odată cu marile între­ ză executarea la fabrici a diferite­
jelor urbane, un simbol al uriaşei din primii ani ai puterii sovietice. In prinderi industriale. Printre noile o- lor elemente de construcţie şi consul­
; amplori a construcţiilor care se în­ perioada 1918—1928 organizaţiile de raşe trebuie menţionate Aăagnito- taţii,, tehnice în problemele cons­
făptuiesc în Uniunea Sovietică. stat şi cooperatiste, precum şi popu­ gorsk, Karaganda, Kirovsk, Krama- trucţiei.
torsk, Komsomolsk-pe-Amur şi multe
Pentru a ne da seama de măreţia laţia urbană au construit pe cont altele. In total, în ultimii 30 de ani Cum se explică faptul că în Uni­
sarcinii pe care statul sovietic o re- în ţară au fost const-uite aproximativ unea Sovietică se mai simte totuşi o
zlovă consecvent şi cu perseverenţă propriu sau cu ajutorul creditelor de 2.000 noi oraşe şi aşezări muncito­ lipsă de locuinţe, deşi amploarea con­
în domeniul construcţiei de locuinţe, reşti. strucţiei de locuinţe este atît de mare ?
este bine să ne amintim de condiţiile stat aproximativ 43.000.000 m. p. de Astfel în anii războiului au fost re­ de L. “ VOLGHIN a subliniat că numai în perioada
•îh 'tâ re - atl trăit oamenii muncii din suprafaţă locativă. Desigur, această făcute şi construite aproximativ 50 1947—1952 la Moscova s-a construit In prezent în oraşele Uniunii So­ Una din cauze a şi fost menţiona­
Rusia prerevoluţionară. Casele de suprafaţă era insuficientă, dar pentru milioane m. p. suprafaţă locativă domeniul construcţiei de locuinţe în de zece ori mai multă suprafaţă loca­ vietice se construiesc mai ales case tă : fondul de locuinţe al Rusiei ţa­
lemn reprezentau aproximativ 72 la anii aceia, cînd ţara vindeca rănile După război construcţia de locuinţe U.R.S.S.? tivă decît s-a construit în aceeaşi pe­ bine amenajate cu cîte 2—5—7 eta­ riste era mic şi necorespunzător din
sută din fondul de locuinţe al vechii a cunoscut o nouă amploare. In ce! rioadă la Paris şi în întregul departa­ je, iar uneori şi mai înalte. In ulti- punct de vedere calitativ — a fost
Moscove, iar aproape trei sferturi din Partidul Comunist al Uniunii So­ ment Sena. thii ani se acordă o mare atenţie necesar s i se dărîme pur şi simplu
populaţie locuia în subsoluri, poduri, pricinuite de primul război mondial de-al .patrulea cincinal (1946—1950) vietice consideră construcţia de locu­ construirii de apartamente mici pre­ numeroase case. Mai departe: din
dormitoare comune, aziluri. Jumă­ inţe ca o parte importantă, a progra­ In prezent aproape o jumătate din văzute cu tot confortul, în aşa fel cei 40 de ani de existenţă a statului
tate din- numărul muncitorilor din Pe­ şi de războiul civil, ceea ce s-a con­ ş-au refăcut şi co'nstruit 103 milioane mului general de ridicare continuă a totalul caselor din Moscova sînt clă­ îneît fiecare familie să locuiască în- sovietic 18 ani au fost absorbiţi de
tersburg închiriau un pat sau în cel nivelului de trai al oamenilor muncii. diri noi. S-a schimbat cu totul aspec­ tr-un apartament separat, bine ame­ războaiele de apărare, iar anii urmă­
mai bun caz un „colţ” pentru în­ struit. reprezenta, un rezultat apre- ^ m- p„ iar în al cincilea cincinal Nu de mult în cadrul unei plenare a tul străzilor centrale ale capitalei so­ najat — avînd bucătărie, baie, du­ tori — de refacerea economiei, in­
treaga familie. Aproape o jumătate v k .LŢA, C.C. al P.G.U.S. s-a hotărît să se ex- vietice ; pe locurile virane au apărut lapuri în pereţi etc. In construcţia de clusiv a locuinţelor.
din minerii Donbasului locuiau în ciab.il. .¦fi/ (1951-^1,955^ aproximativ 152 milioa- noi cvartale de locuinţe bine amena­ locuinţe din U.R.S.S. se pune accen­
bordeie, care nu aveau nici ferestre, REPORTA] jate, cum sînt raioanele străzilor tul pe industrializarea Ia maximum a Astfel, potrivit unor date incom­
nici podele. Această situaţie era ca­ Cu începere din 1929 — primul an ne m.;’p. «ie suprafaţă locativă nouă. DIN U. R. S. S. Pesceanîe, Cîmpului de Octombrie, Iz- tuturor lucrărilor, pe transformarea plete, în timpul războiului civil au
racteristică şi pentru alte oraşe ale v şantierelor de construcţie în şantiere fost distruse peste 360.000 de clădiri,
ţării. Ritmul mereu crescînd al construc­ mailovo etc. S-au conshuit şiruri de de montaj pe care casele se asam­ ceea ce reprezintă cca. 15 la sută din
al primului cincinal — volumul con­ ţiei., de locuinţe în Uniunea Sovietică blează din elemente prefabricate. Pre­ suprafaţa locativă existentă în acea
Confiscînd o parte din suprafaţa clădiri întinzîndu-se pe mai mulţi ki­ fabricatele din beton armat sînt uti­
lócativá de care dispuneau elementele strucţiilor de locuinţe a început să —' nU numai pe cincinalei ci pe fie­ lizate pe scară,tot mai largă în con­ vreme. In anii celui de-al doilea ’•ăz-
pârazitare,. puterea sovietică a pus la strucţii. boi mondial în U.R.S.S. au fost dis­
dispoziţia oamenilor muncii aparta­ crească neîncetat în Uniunea Sovie­ care an în parte — este ilustrat de truse 6 milioane de case. Şi, în sfîr-
mente bine amenajate. Astfel, după Paralel cu construcţia de locuinţe, şit, încă o cauză : creşterea fără pre­
tică. Astfel, conform planului primu­ Cifrele citate de Anuarul'statistic i,E- efectuată de stat, în U.R.S.S. este cedent a numărului locuitorilor de
•'J larg stimulată construcţia ' individuală la oraşe în legătură cu dezvoltarea
lui cincinal care, după cum se ştie, conomia U.R.S.S. în 1956“ editat re­ de case. Muncitorii şi funcţionarii industrială a ţării. In prezent în
Revoluţia din Octombrie peste 500.000 primesc fără plată din partea statu­ U.R.S.S. numărul locuitorilor de la
de muncitori din Moscova s-au mu­ a fost îndeplinit în patru ani, s-au cent la Moscova de Direcţia Centrală w.»¦u/.r.r aiu lometri de-a lungul şoselelor de la lui loturi de pămint in folosinţă veş­ oraşe a ajuns la 87.000.000 faţă de
tat în locuinţe noi. nică pe care construiesc case pro- 26.300.000 în 1926.
. TotuŞi, fondul de locuinţe al ora­ construit ccă. 39 milioane m. p. de de statistică de pe lîngă Consiliu! de tindă şl mai ¦mult ‘planul iniţial de marginea oraşului — şoselele Lenin­
şelor, ca»e totaliza pe atunci numai suprafaţă locativă. In al doilea cinci­ construcţii de locuinţe prevăzut pentru grad, laroslavl, Kaluga, Mojaisk, Ka- (Agerpres)
• 180.000.000 m. p. de suprafaţă loca- nal (1933—1937) s-au construit peste Miniştri al U.R.S.S. Potrivit datelor pe cel de-al şasela cincinal. In conformi­ şira şi altele. In timp ce înainte de
tivă, nu putea satisface nici ca vo- 42 milioane m. p, şi aproximativ tot tate cu aceasta, statul sovietic a instaurarea puterii sovietice Moscova
atît în trei ani şi jumătate din cel 1956, fondul de locuinţe din oraşele mărit planul pe actualul cincinal la ocupa un teritoriu de 170 km pătraţi,
de-al treilea cincinal (din 1938 pînă 300.000.000 m. p„ ceea ce este echiva­ în prezent această suprafaţă a sporit
la izbucnirea războiului). Uniunii Sovietice a crescut cu 36 lent cu 15.000.000 camere de cîte 20 ia 420 km pătraţi. Totodată limitele
m. p. Aceasta înseamnă că în cel Moscovei ¦continuă să se lărgească.
Cel de-al doilea război mondial a milioane m. p* ¦şi a ajuns la 668 de-al şaselea cincinal constructorii vor In prezent se creează un imens raion
întrerupt înfăptuirea planurilor cons­ da în folosinţă în fiecare minut şase de locuinţe în sud-vestul oraşului, în
trucţiei de locuinţe. Dăr şi în anii milioane m. p. Cu alte cuvinte, în camere de cîte 20 m. p, sau aproxi­ jurul noii clădiri înalte a Universi­
de grea cumpănă ai războiului statul mativ 3 apartamente. tăţii de pe colinele Lenin. Peste
sovietic a continuat să se îngrijească anii puterii sovietice foiidul de locu- ' 230.000 constiuctori depun toate efor­
de condiţiile' de locuit -ale oamenilor Acesta este ritmul construcţiei de turile pentru ca încă în cursul aces
muncii, căutînd mijloace şi posibili­ inţe din oraşele ţării s-a mărit de locuinţe în actualul cincinal. Dar în­ tui an fondul de locuinţe a! Mosco­
tăţi materiale pentru refacd,'ea locu­ că înainte, în anii cînd amploarea vei să crească cu 1.800.000 m. pă­
inţelor distruse în cursul războiului 3,5 ori: v' construcţiei de locuinţe nu era atît de
mare, deputatul francez Fernand Gre-
Concomitent, lucrările’ de Construcţie

s-au desfăşurat în ritm rapid şi- în me­

diu! rural.' Astfel, în perioădă 1951—

1955 colhoznicii şi intelectualii de la
5 • ¦¦ ’ ; . . t ; , I . •¦ • * f ; ¦, i •

sate au.construit 2.300.000 case, iar.

în 1956 — cca. 700.000 noi case de

locuit.

şi pentru construirea de locuinţe noi. Care sînt perspectivele de viitor în nier, care a vizitat Uniunea Sovietică, traţi. Această suprafaţă este echiva-