Page 75 - 1957-07
P. 75
f Pag. 4 ''m u M u t 's o c fA m m m Nr. 815
u l t i m e l e ş t ir i * u l t i m e l e ş tir i * u l t i m e l e ş t ir i * u l t i m e l e ş t ir i * u l t i m e l e ş t ir i RatiHimniNiflui Proiectul de directive cu privire
DE PESTE HOTARE la planul trienal al R. P. Mongole
CLAN BATOR 26 (Agerpres) nului trienal şi se trasează mă
— La 25 iulie ziarul „Unen“ a surile concrete în acest dome
publicat raportul lui L. Tzende, niu.
III1III1HIHI prim vicepreşedinte al Consiliu In anul I960, nivelul produc
lui de Miniştri al R.P. Mongole ţiei industriale din republică,
Tineretul vest-german Opinia publică internaţională şi preşedinte al Comisiei de va creşte cu 39 la sută în com
Stat a planificării, asupra di paraţie cu 1957. Cu ajutorul
rectivelor cu privire la planul frăţesc al U.R.S.S., Chinei, Ce
este împiedicat să plece la Festival condamnă intervenţia militară engleză în OMAN trienal de dezvoltare a econo hoslovaciei şi altor ţări socia
miei naţionale şi culturii pe anii liste se vor extinde o serie de
BONN 26 (Agerpreş). După la ce de-al Vl-lea Festival Mon OSLO 26 (Agerpres). Intr-un spune în continuare în articol, patrimoniu a| său. Locuitorii 1958—!960. Raportul a fost pre întreprinderi industriale. Se va
cum anunţă agenţia DPA, la dial al Tineretului şi Studenţi articol de fond intitulai „Poli de ce nu se încearcă rezolvarea Omanului însă nu s-au putut zentat în cadrul plenarei C.C. mări volumul construcţiilor de
staţiile Helmstadt şi Ludwig- Lor pe cale de tratative, de ce
stadt. situate la frontiera din lor de la Moscova, au fost re tica imperialistă“ ziarul „Ar- nu se caută o soluţie paşnică fmpăoa niciodată cu robia. In al Partidului Popular Revoluţio locuinţe şi clădiri culturale şi
tre R.F. Germană şi R.D. Ger- ţinuţi la Ludwigstadt de către beiderbladet“, organul partidu în loc de a se năpusti imediat ultimii ani mişcarea de elibe nar Mongol, care a avut loc în de folos obştesc. Directivele
nă, poliţia vcst-germanâ con poliţia occidentală de frontieră. lui muncitoresc aflat la putere asupra acelora oare luptă pen rare naţională din Orientul mi tre 4 şi 6 iulie a.c. prevăd că faţă de 1957, în anul
tinuă să reţină numeroase gru Ei au părăsit Berlinul la 24 iu în Norvegia, condamnă aspru tru independenţă ? Arătînd că jlociu şi din Africa a făcut un 1960 venitul în bani al între
puri de tineri care doresc să lie luînd o altă rută. hotărîrea guvernului englez cu intervenţia militară a Angliei mare pas înainte şi a avut o Directivele prevăd mărirea gii populaţii săteşti să fie cu
plece din Republica Federală privire La amestecul militar în împotriva Egiptului a dus la uriaşă influenţă asupria Oma pînă la sfîrşitul anului 1960 a 42 La sută mai mare iar c.ir-,
la Moscova pentru a participa In drumul lor spre Moscova treburile Omanului. Această ho- înfrîngerea ei militară şi mora nului. Patrioţii din Oman s-au şeptelului de vite cu 5,6 la sută culaţia mărfurilor cu amănuntul
la Festivalul Mondial al Tine un grup de 600 tineri din Ger tărîre, subliniază ziarul, amin lă ziarul serie: De fiecare dată răsculat. Insurecţia armată a în comparaţie cu prevederile pla cu 29 la sută.
retului şi Studenţilor. mania occidentală, participanţi teşte de cea mai pură politică cînd una din puterile occiden fost o urmare logică a ridică nului pe anul 1957. Suprafeţele
la Festival, au fost reţinuţi în imperialistă din timpurile tre tale foloseşte asemenea meto rii conştiinţei poporului din O- însămînţate vor creşte în de Se prevede înfăptuirea unui
? după-amiaza zilei de 24 iulte cute. de, !aceasta prejudiciază influ man curs de 3 ani cu 2,3 ori. Se vor vast program în domeniul dez
enţa !acestor ţări şi slăbeşte si extinde îndeosebi suprafeţele se voltării continuie a învăţămîn-
BERLIN 26 (Agerpres) ADN la biroul german de voiaj dtn 'Dacă există contradicţii, se tuaţia lor în viitor. Anglia încearcă acum să înă mănăturilor de grîu. tului public şi al pregătirii de
anunţă: Un grup de tineri din Berlin. buşe prin forţa armelor insu
Germania occidentală, delegaţi recţia din Oman. Dar, scrie
“*/ •/—'/—•/—*/—> /- . t —> —»f— Poporul norvegian, se spune ziarul, colonialiştii englezi nu In directive se spune că crea cadre naţionale cu o înaltă ca
în încheierea articolului, con trebuie să uite că loouitorii din rea uniunilor agricole stabile şi lificare.
Vigilenţa împotriva [In T u r c ia , p o liţiştii a m e r ic a n ii damnă cu hotărîre atitudinea Oman nu sînt singuri în lupta mecanizarea treptată a muncii
uneltirilor fasciste Angliei, iar în ţările africane lor pentru independenţa na în aceste gospodării este una Proiectul de directive cu pri
[ a n t r a s in m u n c ito ri 1 şi asiatice folosirea de către ţională. De partea lor sînt în din principalele sarcini ale pla- vire la planul trienal va fi su
din Franţa J Anglia a forţei militare în 0- tregul Orient mijlociu şi toţi pus discuţiei întregului popor.
man va fi considerată oa o cei cărora le este scumpă drep
PARIS 26 (Agerpres). Ziarul i 1
„L'Humanité" a publicat materiale ISTAMBUL 26 (Agerpres) TASS anunţă: Sub titlul „Un poliţist arae- ţ
care dovedesc intensificarea activită l rican a deschis foc asupra muncitorilor", ziarul „Djumhuriet” relatează ^ dovadă a faptului că vechiul tatea. Poporul chinez, ca şi po ÎN LU M IN A FA PTELO R
ţii organizaţiei fasciste „falanga fran imperialism, care a creat regi peai ele din toate ţările lumii,
ceză“, care a acţionat în perioada oc - despre un incident care a avut Ioc între poliţişti americani şi muncitori ] murile coloniale, n-a pierit încă. va sprijini cu hotărîre poporul Cind militarilor americani li se plăteşte
upaţiei hitleriste a Franţei. Condu din Oman care s-a ridicat cu solda - locuitorii Taivanului
cătorul acestei organizaţii este un L turci la şantierul de construcţie a instalaţiei de radar din apropierea 1 ? curaj împotriva robiei engleze. işi încuie uşile
oarecare Charles Gasteru, nepotul Iui Sîntem convinşi că epoca ac
Marcel Deat, fost ministru în guver {_oraşului Diarbekir.Această construcţie este efectuată de o societate ame- ^ PEKIN 26 (Agerpres). Zia tuală este o epocă a destrămă
nul de la Vichy. Ziarul publică două rul „Guanminjibao“ publică un rii sistemului colonial. Domina
fotografii care redau momente de la l ricană. ţ articol consacrat luptei poporu ţia colonială va suferi un eşec.
o şedinţă a acestei organizaţii fas lui din Oman pentru indepen Dacă locuitorii din Oman îşi
j- La ieşire poliţiştii americani care percheziţionează pe muncitori au în- 1 denţă.
^ ceput să-i molesteze. Unul din poliţişti a tras cu revolverul asupra unui J Timp de mai bine de 100 de
f muncitor. ^
1 11 1 1¦. __ t . /. •—J u J \__ t u.7 u J >__/ <__/ i ! i . <_r i__ / i__ I <_f i_/ i__ \_f \__ t \__! <_/ i
ciste. In Algeria, colonialiştii francezi intensifică teroarea ani, scrie ziarul, Anglia s-a vor continua cu hotărîre şi cu f A
„L'Humanité" cheamă pe demo
bucurat de diferite privilegii în ori ce preţ lupta, victorja va î PEKIN 26 (Agerpres) rile guvernante ale S.U.A. ?
craţii şi republicanii francezi la vi 3 patrioţi algerieni au fost executaţi Oman considorin du-1 drept un fi de partea lor. ţ TASS anunţă: Ziarul „Cijen- împotriva consecinţelor triste L
gilenţă împotriva uneltirilor fasciste. ţ bao", care apare la Hongkong, ce le poate avea comportarea *
PARIS 26 (Agerpres). Şti Tot în ziua de 25 iulie, in In Anglia —greva muncitorilor î scrie despre creşterea stării de provocatoare a soldaţilor şi o- ?
rile primite din Algeria dove oraşul Alger a început proce din transporturi continuă
desc că autorităţile militare sul intentat unui grup de 11 ţ spirit antiamericane în Tai- filerilor americani. *
franceze intensifică represiuni algerieni, membri ai Partidu
Preşedintele le împotriva patrioţilor algerie ¦ van, „Cu toate că evenimen- j n ziieie în care se piă. ¦
Ho Şi Min va vizita ni ca răspuns la acţiunile e- lui Comunist din Algeria, învi
R. P. F . Iugoslavia nergice ale detaşamentelor ar nuiţi de „atentat la securita ^ tele care au început acolo la teşte militarilor americani sot- L
matei algeriene de eliberare na tea externă a Franţei”.
BELGRAD (Agerpres). — Agenţia ţională. La 25 iulie în Algeria LONDRA 26 (Agerpres). A- rile lor cu privire la majorarea ¦ 24 mai s-au terminat, scrie da, arată ziarul, locuitorii în- a
TAN1UG anunţă că preşedintele R.D. au fost executaţi 3 participanţi In oraşul Oran a început pro proape de o săptămlnă durează salariilor.
Vietnam, Ho Li Min, va sosi la 5 cesul intentat unui grup de 40 greva — cea mai marc din ul j ziarul, ura faţă de clica mi- cuie uşile, stau acasă, temin- î
august la Belgrad într-o vizită ofi la mişcarea de eliberare naţio de comunişti algerieni învinuiţi timul timp — a lucrătorilor din La 25 iulie s-o. aflat despre
cială şi de prietenie. Preşedintele Ho că au colaborat cu „răufăcăto transportul provincial de auto ciocniri grave care au avut loc ţ litaristă americană dăinuie in du-se să iasă afară. Cînd în- ţ
Şi Min, oare va face această vizită nală — Hasem Bualem, Aii rii” (aşa îi numesc colonialiştii buse din Anglia. Scoţia, Walles, între poliţie şi grevişti dintre
la invitaţia preşedintelui Tito, va pe participanţii la lupta de eli la care participă 100.000 de oa care mulţi au fost arestaţi. » rîndul populaţiei din Taivan. tîlneşti în stradă un soldat a- f
face de asemenea o călătorie prin Iu Ben Ahmed şi Bades Ben Iian- berare naţională a poporului meni. In ciuda tuturor încercă
rilor patronilor şi autorităţilor Muncitorii din industrie a- ţ Ura acumulată este aidoma merican nu ştii cu ce se poate L
de a zădărnici greva, greviştii cordă muncitorilor din transpor
tul de autobuse un mare sprijin t unui butoi cu pulbere ce poa- termina o asemenea intilnlre. *
dau dovadă de o slrînsă unita . te exploada m orice clipă . ...... .. .. , „A
şi resping încercările patronilor
de a zădărnici greva. Astfel mi 1 Este semnificativ că aceas- /? ,U a u " " f “* “ i
¦ ta o scrie un ziar proameri- iemei'e> dinţa noaptea in gu- ^
| can, care a hotărît, după cit ra mare, îşi permit tot felul a
se vede, să avertizeze cercu- de obrăsnicii
goslavia. di. algerian). te şi perseverenţă in revendică- nerii din unele regiuni carboni
Autorităţile americane 0 Impresionantă manifestaţie a artiştilor englezi fere din Scoţia au refuzat la S. U. A. furnizează contratorpiloare
continuă să stocheze pentru salvarea valorilor culturale ale Londrei 24 iulie să plece la lucru în Spaniei franchiste
autobuse ale căror şoferi fuse
armament atomic seră spărgători de grevă. MADRID 26 (Agerpres). Du duce în prezent tratative în
lnafară de muncitorii grevişti S.U.A. în această problemă.
din transportul de autobuse din Statele Unite au promis deja să
în R. F. Germană LONDRA 26 (Agerpres). — narea faţă de faptul că în Ca frunlea celor peste 500 de mem provincie, cer majorarea salari pă cum anunţă agenţia DPA, livreze Spaniei în august 2 tor
Cercurile artistice din Marea meră nu s-a găsit nici un vor bri ai asociaţiei actorilor dra ilor şi lucrătorii din transportul Spania franchistă scontează
BONN (Agerpres). — Autori Britanie au comentat cu însu bitor care să apere valorile cul maturgi britanici şi a unui nu de autobuse din oraşul Londra. să obţină din partea S.U.A. piloare. Spania şi-a exprimat
tăţile americane continuă să fleţire atitudinea adoptată re turale ale Londrei şi adresînd meros public, purtînd pancarte In prezent, între reprezentanţii 6—10 contratorpiloare moderne
stocheze armament atomic în cent de cîţiva dintre cei mai de un apel vibrant pentru salva în care se protestează împotri sindicatelor şi administraţia pentru întărirea forţelor sale dorinţa să aibă un reprezentant
R.F. Germană. Astfel după cum seamă actori britanici într-o rea Teatrului „St James”. Zia- va dezinteresului autorităţilor maritime militare. Ministrul
transmite agenţia ADN, în dis chestiune în care a ieşit la lu rele britanice au comentat pe faţă de valorile culturale şi se transportului, de autâbuse din în comandamentul militar ma
trictul Bruchsal sosesc în fie mină dezinteresul autorităţilor larg această intervenţie care cere renunţarea ia proiectul de oraşul Londra au loc tratative marinei al Spaniei, Abarsusa,
care noapte mari transporturi şi guvernului faţă de problemele .constituie un eveniment în dărîmare a Teatrului „St Ja- cu privire la majorarea salari ritim al N.A.T.O. în apele din
americane de armament atomic. viaţa parlamentară engleză, sub- mes“. ilor.
Lăzile cu armament sînt trans culturale. liniind, însă, că ea nu a avut Golful Biscaya şi din Largul
portate în timpul nopţii, autori Toate ziarele au anunţat re nici un rezultat practic. Actorul Laurence Olivier lu-
tăţile încercînd să ţină secretă înd cuvîntul în cadrul mitingu- coastei marocane in curs de
întreaga operaţiune. cent că în Camera lorzilor a Cîteva zile după această in- lui, a arătat că politica adopta-
fost discutat un proiect de le lervenţie — pe care unele ziare lă de autorităţi faţă de Teatrul In Congo belgian creşte mişcarea creare, în ciuda faptului că
Asemenea acţiuni au loc de ge prin care se autoriza dărî- britanice au caliticat-o drept „St James“ pe care preferă de eliberare naţională
altfel şi în alte regiuni ale R.F. marea unor clădiri vechi ame „eroică“ însă „neizbutită“, — să-l distrugă decît să-l renoveze Spania nu este membră a
Germane, provocînd protestele ninţate cu ruina din cauza lip principalele figuri ale scenei şi să-l întreţină este caracteris- LEOPOLDVILLE 26 (Ager sînt — după cum arată „Tri N.A.T.O.
energice ale populaţiei. sei de întreţinere şi a lucrărilor britanice au organizat un mi- tică pentru întreaga atitudine a pres). Corespondenţii din Leo bune des nations” cîştigarea li
de reparaţie. Printre aceste clă poldville ai ziarelor occidentale bertăţilor politice, alegeri libe ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦
¦¦ Pentru încetarea î
¦
¦¦
Recent au avut loc mari mi diri se află si Teatrul „St. Ja ting urmat de o demonstraţie autorităţilor. Olivier a arătat că ¦ e xperienjeíor ¦
tinguri de protest împotriva sto mes”, unul din cele mai impor pe străzile cele mai importante şi alte teatre din Londra sînt
cărilor de armament atomic, la tante monumente artistice din ale Londrei în sprijinul Teatru- ameninţate cu dărîmarea din relatează că pe întreg cuprin re La care să poată participa cu î cu arm a nucleară *
München, Düsseldorf, Wurtzburg Londra. Iri cadrul şedinţei cu lui „St James” ameninţat cu cauză că autorităţile refuză să sul Congoului belgian a căpă deplină egalitate de drepturi ¦
etc. Participanţii au cerut lichi noscuta actriţă Vivien Leigh, dărîmarea. Cîţiva din cei mai de acorde fondurile necesare repa- tat proporţii din ce în ce mai populaţia de culoare, preluarea ¦
darea tuturor centrelor de sto soţia marelui interpret shakes seamă actori de teatru britanici, rării şi întreţinerii lor. Deputa- însemnate mişcarea de elibera de către populaţia de culoare a ¦ NEW YORK 26 (Agerpres). Dur
care de armament atomic ame pearian Laurence Olivier, a in tul Kenneth Robertson, oare a re naţională a populaţiei de conducerii politice a ţării. Cît
rican de pe teritoriul vest-gcr- tervenit în discuţii din tribuna printre care Laurence Olivier, luat şi el cuvîntul, a arătat că culoare înipotriva dominaţiei de importantă este în momen J pă cum relatează ziarul „EI Popu- ¦
publicului, exprimîndu-şi indig Vivien Leigh, Felix Aylmer, pînă acum au fost dărîmate nu colonialiste belgiene. In timp ce tul de faţă mişcarea de eman
m an. au parcurs străzile Londrei în ziarele belgiene păstrează o re cipare a populaţiei de culoare X Iar“, recent în Mexic a avut loc cel J
zervă explicabilă în această pri care se desfăşoară sub semnul
X de-al VI 1-lea Congres naţional al *
X studenţilor indieni. La congres a ¦
J fost adoptată o rezoluţie care cere ¦
mai la Londra 8 teatre, în pe vinţă, ziarele franceze şi vest- luptei pentru aceste drepturi ^ încetarea experimentării armei nu-
rioada de La sfîrşitul celui de-al germane publică reportaje am reiese din faptul că cercurile
II-lea război mondial. ple, subliniind că situaţia în co conducătoare de la Leopoldville, ¦¦ cleare. ¦¦
Partizanii din Columbia cer înfăptuirea lonia belgiană pune probleme cuprinse de panică, au şi început ¦ Participanţii la congres «d-au J
Actorul John Clemens a sub
¦ exprimat în rezoluţia lor solidari- ¦
liniat, în aplauzele participanţi tot mai serioase autorităţilor co să cedeze teren, fiind nevoite ¦ tatea cu miile de mexicani care se X
unei largi reforme agrare şi instaurarea lor la miting, că în loc să dă- lonialiste de la Leopoldville şi să acorde unele libertăţi, deo ¦ pronunţă pentru încetarea experi- ¦
rîme Teatrul ..St James" auto de La Bruxelles. camdată încă neîndestulătoare, ¦ mentării armei nucleare şi cer fo- J
rităţile ar trebui să-l renoveze Scopurile imediate ale acestei dar pe care „Tribune des na ¦ losirea energiei atomice numai în ¦
unui regim democrat şi să înfiinţeze aici teatrul na mişcări, care cuprinde cercuri tions” le consideră „semnifica «. scopuri paşnice. *
ţional, pe care l-au promis pu tot mai largi ale populaţiei, tive”.
NEW YORK 26 (Agerpres). Iui Gomez... Cind în septem- sasinare mişelească a condu- blicului ?şi actorilor britanici de M & (G r ^ Z il N
Caracterizînd actuala situaţie brie 1953 peste 20.000 de par- cătorului partizanilor, Solce- mulţi ani, fără să-şi respecte
din Columbia, presa acordă o tizani s-au. predat lui Rojas do, sosit la Bogota pentru tra- pînă acum promisiunea. DUMINICA 28 IULIE
mare atenţie mişcării de parii- Pinilla ei s-au reîntors la că- 6tative cu reprezentanţii jun-
Ziarele anunţă că a fost lan
zani din iară şi atitudinii par- minele lor şi au cerut să li se tei militare, sată o campanie de strîngere de SPECTACOLE CINEMATO operete; 14,00 Muzică uşoară; 14,30 de promenadă; 11,30 Concert simfo
tizanilor faţă de junta militară înapoieze pămînlurile. Intrucît „El Comercio" anunţă că în GRAFICE Concursul „Cine ştie, cîştigă”; 16,00 nic; 13,00 Concert de estradă; 14,15
fonduri pentru a se asigura re Vechi melodii populare rom îneşti; Cîntece şi jocuri populare romîneşti î
guvernamentală care a înlo- aceste păminturi erau ocupate prezent partizanii controlează novarea Teatrului „St James“ DEVA: Floarea de piatră: Cinema 17,10 Din cîntecele tineretului lumii; 15,15 „Frumoasă eşti patria mea";
şi salvarea lui de la dărîmare. Grădina de vară: Suflete tari; AL- 17,30 Muzică uşoară romînească ; 15,45 Muzică distractivă; 16,30 Muzi
cuit pe dictatorul Rojas Pini- ei au reluat lupta armată. A o regiune avînd o populaţie de BA-IULIA: Fiica mea trăieşte la Vie- 18,00 M uzică; 19,05 M uzică; 19,30 că cerută de ascultători; 17,30 Hai
Criza de guvern na; APOLDU DE SUS: Feroviarul; „Drumeţii veseli”; 20,00 Jocuri popu sa întindem hora mare; 18,30 Mu
lla, răsturnat în mai. intervenit armata şi ţăranii au aproximativ 700.000 persoane. BARU-MARE: Infidelele; BRAD: Dis lar romîneşti; 20,15 Teatru la micro zică uşoară imprimată pe discuri
din Laos părut fără urmă; HAŢEG: Asasinatul „Electrecord“ ; 19,15 Solişti de frunte
Referindu-se la cauzele naş- Plecat în munţi pentru a or- Principala regiune a activităţii din strada Dante; ILIA: Sinlia Mo fon: „Avarul“ Comedie de M oliere;
terii mişcării partizanilor în ganiza din nou mişcarea de lor sînt departamentele Tolima HANOI 26 (Agerpres) France ca; LONEA: Bonjour Elefant; O- 22,15 Emisiune sportivă; 22,30 Mu ai muzicii populare romîneşti;; 20,20
Columbia, la intensitatea şi partizani". Ziarul subliniază şi Uita. Conducătorii partiza- Presse anunţă: După cum a- RAŞTIE: Aida; PETROŞANI: Cio- zică de dans ; 23,30 Muzică populară Muzică de dans; 21,30 Muzică de
amploarea acestei mişcări. partizanii „au contribuit în nilor, subliniază ziarul, au al- nuntă postul de radio Ventia- Cio-San; SEBEŞ: Al 41-lea; SIME- romînească. Programul II : 7,00 Mu dans; 22,30 Album de romanţe; 23,10
ne, regele Laosului a însărcinat RIA: Rîsete în paradis; TEIUŞ: Ura zică populară romînească; 8,00 „Ra-
ziarul „El Comercio" din E- m°d hotârîtor la răsturnarea cătuit o nouă forţă care poate pe prinţul Suvana Fumma cu ganul; ZLATNA: Pa] a dolar; HUNE dio-Ţepeluş“; 8,20 Muzică uşoară 9,50 Ciclul „Concerte de Beethoven.
caador ’scrie: „La început a- tui Pinilla. Ziarul ,,El Tiempo" avea un mare rol în situaţia formarea noului cabinet. Intr-o DOARA: Un om teribil. Buletine de ştiri: 6,30: 13,00: 19,00:
telegramă de răspuns prinţul Din melodiile compozitorilor noştri
ceştia au fost oameni izgoniţi care aPare la bogota, menţio- politică viitoare din Colum- Suvana Fumma a declarat că SELECŢI UNI DIN de muzică uşoară; 10,20 Muzică 22,00: 23,52: (Programul I) 7,50:
va comunica în 24 de ore răs PROGRAMUL DE RADIO populară romînească; 10,50 Muzică 14,00: 19,00: 22,00: 23,52 (Programul
de pe pămînturile lor şi armă- nînd. f ]wi\a miJitai â Î a,re a bia' Ziar!U SC/ ie că, refuzul punsul său. După cum se ştie, II).
pînă în prezent toate încercă Programul 1 : 7,10 Muzică uşoa
r in n i rru v im e riP in-tpio nr v e ,lli la putere clupa cadcrea partizanilor de a depune ar- rile de a rezolva criza de gu ră romînească; 8,20 Teatru la mi
vern din' Laos, care a urmat crofon pentru copii: Scenariul radio
mate aie iT c o m e z (presedin- lui Pinil,a a ordonat tărani' mele este te r m in a t de „ne după demisia guvernului prin fonic: „Dacă toţi tinerii din lume’’;
tele Columbiei pînă în anul ,or să depună armele săbii- încrederea în adevăratele in- ţului Fumma la 30 mai, au 9,30 Jocuri populare romîneşti; 11,35
fost infructuoase. Ansambluri corale; 12,20 Muzica din
1953), care nu cruţau nici fe- niazc} ca;r Confederaţia par i- lenţii ale juntei militare ,
meile, nici copiii. Mişcarea a zaJ lo[ din Columbia a refu- Partizana cer înfăptuirea u-
luat amploare în urma inten- zat7 sa fxectde acest ordin. net largi reforme agrare, res-
........ . /.tarul ..El Comercio , care pectarea drepturilor cucerite
LOTO CENTRAL
sificarii persecuţiilor,şi aceas- opare ja Ecuador, arată că re- de ev în lupta împotriva dic
La tragerea Loto Central din ziua de 26 iulie 1957, au
ta a fost una din cauzele care iaţiiie dintre junta militară şi taturii lui Pinilla. revenirea fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 22, 34, 51,
60, f, 35, 36, 83, 17.
au contribuit la răsturnarea partizani an dus la recenta a- la o guvernare civilă.
Redacţia şi adminisiraţia ziarului str. 6 Martie nr 9 '1ciclon' 1*8-189. Taxa uidiHă in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.Td'. R. nr; 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DP.VA