Page 76 - 1957-07

Trăiască cel
Marea sărbătoare a
tinereţii, păcii şi prieteniei
Astăzi se deschide la Moscova,
Capitala primului stat socialist din
lume, marca sărbătoare a tineretu­
lui lumii, ce! de-al Vl-lea Festi­ Din Egipt au fost trimise 300 ta­
va! Mondial al Tineretului şi Stu­ blouri, sculpturi şi obiecte de artă
denţilor. Moscova a îmbrăcat în
aceste zile haină de sărbătoare.
Aici, strîns uniţi, reprezentanţii mi­
lioanelor de tineri din lumea în­
treagă îşi manifestă laolaltă voin­
ţa neclintită de apărare a păcii
şi întărire a prieteniei.
ideile luminoase care au strîns
în jurul lor pe participanţii la Fes­
tival — pacea, prietenia şi colabo­
rarea, pentru asigurarea viitoru­
lui fericit a! tinerei generaţii —
sînt idei care unesc şi înflăcărea­
ză tineretul de diferite rase, na­
ţionalităţi, profesii, concepţii poli-
tlCG Ş.i convingeri religion:se. Ast-
fel. festivalul va constitui o mă-
reaţă manifestaţie a tineretului în
lupta pentru întâi¦!rea şi consol i-
darea păcii.
Din toate continentele, peste
30.000 de tineri, reprezentanţi ai
120 de ţări au venit la Moscova.
Aici au venit tineri delegaţi din
China, Coreea, Indonezia, Mongo­
lia, Egipt, Israel, Sudan, Mexic,
Liban şi alte ţări. De fiecare dată
Festivalul a constituit o manifes­
taţie a unităţii şi solidarităţii în­
tregului tineret. Tinerii din lumea
irtreagă vor să muncească, să iu­
bească, să cînte, într-o Iunie ferită
de negura războaielor, ei vor pace,
căci numai ea le poate asigura o
viaţă aşa cum şi-o doresc. Mulţi al Tineretului şi Studenţilor de la
tineri se vor revedea între ei se Moscova, care se va desfăşura în-
vor închega noi prietenii, îşi vor
povesti despre ţara lor, despre fru­
museţile ei, despre victoriile pe care
le-au obţinut în ultimii doi ani,
în lupta comună penlru pace.
Cu mult timp înainte, tinerii de
pretutindeni au făcut pregătiri in­
tense, în vederea intîmpinării Fes­
tivalului. In multe ţări s-au orga­
nizat mari manifestaţii artistice,
culturale şi sportive, la care au
participat zeci şi sute de mii de
tineri. Artiştii plastici tineri au trl-
L a M o sc o v a c o n t i n u ă s ă s o s e a s c ă pra salariilor obţinute în prima
solii tineretului lum ii
MOSCOVA (Agerpreş) TASS
anunţă: La 25 iulie, au sosit
la Moscova reprezentanţi ai ti­
neretului din 30 de ţări ale Eu­
ropei, Asiei, Atnericii, Africii şt
Australiei, pentru a lua purle la
cel de-al Vl-lea Festival Mon­
dial al Tineretului şi Studenţi­
lor Moscoviţii, au întîmpinat
pe tinerii şi tinerele sosite din
Polonia, Anglia, Ungaria, Al­
geria, Iordania, Irak, Albania,
Australia, Canada, Cuba, Gua­
temala, Italia, S.U.A., Fruntaşi
multe alte state. Delegaţii nu­
meroase au sosit din Polonia—
peste 1.100 de persoane. Unga­
ria — 900, Franţa 300 de per­
soane, R. F. Germană — aproa­
pe 400 de persoane. Bulgaria—
peste 900 de persoane La 25
iulie, la Moscova au sosit peste
5.600 de soli ai tineretului din
ţoală lumea. In seara zi­
lei de 25 iulie reprezentanţii ti­
neretului bulgar au sosit în gara
Kiev din Moscova cu 2 trenuri
speciale. Deşi era noapte tîr-
ziu, mii de tineri din Moscova
au venit să-i intim pine cu flori
pe prietenii lor bulgari.
In seara zilei, de 25 iulie pe
aeroportul din Riga a sosit in­
ginerul constructor tnalayez Sri
Kaliana Sunclcr care a declarat
că va fi singurul reprezentant
al tineretului din Malaga la
Festival.
Tot. in ziua de 25 iulie a so­
sit la Cluşinău al doilea grup
de tineri bulgari împreună cu
delegaţia tineretului grec.
Staţiunea de frontieră Ciop a
devenit în aceste zile un mare
nod. internaţional de cale fera­
d e - a l - ' V I d e a Festival Mondial Tineretului
*&&$***¦ -í>^? ’ ' - ¦AAAAAAAAyV*
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
vinulsocialismului
”p w x-ju m u jjitu E 4 pagini 20 bani
Anul IX. Nr. 81.6 Duminică 28 iulie 1957
¦ a m a a i j a n s M - 'cii8UH i m a m » s <w.ii;,iLi.i . .i j w. jaaara nsro s
Stadionul central „V.L Lenin" Un exemplu bun Predau cerealele contractate
din .Moscova, In zilele Festiva­
lului stadionul central va cunoaş­ Poate vă amintiţi, dragi citi­ IN ACESTE ZILE, LA BAZELE DE PRINTRE PRIMII CARE AU
te animaţia caracteristică marilor tori, de o informaţie apărută în RECEPŢIE SF. POT VEDEA TOT PREDAT CEREALELE CONTRAC­
sărbători ale tinereţii. ziarul „Drumul socialismului", MAI MULŢI ŢARAN! MUNCITORI TATE SE AFLA ŢARANI1 MUN­
la începutul lunii martie a.c., CARE VIN SĂ-ŞI PREDEA CANTI CITOR! DIN DEVA: ARGHIR
Fotografia a fost luată din a- prin care se anunţa că ţăranul TAŢI LE DE CiRIU CONTRACTATE GROS, PETRE PARTOŞ, CAROL1NA
vion cu ocazia deschiderii „Spar- muncitor Nicolae Tincu din CU STATUL. LA RAZA DE RECEP MAIER, ELISABETA LENGHEL,
tachiadei popoarelor U.R.S.S.“.' Sebeş a ieşit primul pe raion la ŢIE DIN DEVA, DE EXEMPLU GHEORGHE LAZAR, NISTOR PIR-
insămînţări. Acum vă putem in­ S-AU ÎNMAGAZINAT PINA IN PRE VA ŞI ALŢII.
IN INTIMPINAREA „ZILEI MINERULUI forma că acest ţăran muncitor
a fost primul care şi-a dus ZENT PESTE 70 TONE GR IU.
~Şl A ZILEI DE 23 AUGUST" griul la arie şi la treierat.
{ Veştiîmbucurătoare Exemplul lui â fost urmat de.
din Valea Jiului Eronim L.upşe şi de alţi. ţărani
mis la Moscova pentru expoziţia muncitori.
ce se va deschide în zilele Festi­
valului un mare număr de lucrări. Vine, vine , ..
dar n-a mai venit
32.132 tone de cărbune peste plan
Pe aria din Hărău şi-au tre­
ierat recolta pînă acum peste
populară; aproape 100 exponate Minerii din Valea Jiului extrag în NE PE CEA DIN PERIOADA CO­ 80 ţărani muncitori Cei dinţii La Ungurei, colectiviştii s e c e r ă ...
prezent aproximativ jumătate din pro­ RESPUNZĂTOARE A ANULUI TRE­ au treiarat Ştefan Zudor, Tro­
s-au primii din Finlanda, zeci de ducţia de cărbune a întregii ţări. CUT. ian Cizu, loan Albu şi alţii..
Mîndria lor de a fi fruntaşi -în în­
opere din Romînia, R.D. Germană, trecerea ce se desfăşoară pentru spo­ Sînt şi alte fapte pentru care mi­ Şi pe aria din salul Chimindia
rirea producţiei de cărbune, este pe nerii Văii Jiuiui şi-au cîştigat stima s-ar fi putut treiera mult pînă
Cehoslovacia, Mexic, Danemarca, şi preţuirea oamenilor muncii din acum, dacă S.M.T.-ul ar fi tri­ La gospodăria agricolă colec­ a dat în pîrgă, ei iau pornit la
deplin îndreptăţită. El AU DAT. PES­ patria noastră.. Acum, in preajma mis batoza pe care ele fapt tre­ tivă din Ungurei, • secerişul a recoltat cu toate forţele, reuşind
S.U.A., etc. Mii de tineri artişti / TE PLAN DE LA ÎNCEPUTUL A- „Zilei minerului" şi a zilei de 23 Au­ buia s-o trimită odată cu înce­ început cu mult mai tîrziu de- oa numai în cîtevia zile să sece­
NULU1 ŞI PINĂ LA 21 IULIE, gust, peste 120 de brigăzi de mineri perea secerişului. Sfatul popu­ cît în alte părţi. N-am vrea să re aproape 100 hectare din cele
şi sportivi s-au pregătit intens pen- c 32.132 TONE DE CĂRBUNE. PRO­ extrag cărbune sau sapă galeri.i, în lar a cerut S.M.T.-ului Orâştie se creadă însă că aceasta din 130- hectare semănate cu ce­
DUCŢIA OBŢINUTĂ ÎN PRIMUL contul anilor 1958—1962. In contul a- în repetate rînduri să grăbeas­ oauza colectiviştilor. Se ştie reale.
tru a demonstra pe estrade sau pe S SEMESTRU AL ANULUI 1957, DE­ nilor viitori lucrează şi cei aproape că trimiterea batozei. De fieca­ doar că ei au fost aceia care au
PĂŞEŞTE CU 58.659 TONE CĂRBU­ 1.280 fruntaşi în producţie. re dată a primit acelaşi răspuns terminal primii din comună, a- Colectiviştii Martin Ştefani,
stadioane măiestria lor artistică şi r\ că batoza e. pe drum şi că vine tît insămînţările cît. şi lucrările Nicolae Apolzan din brigada
îndată. Pe ce drumuri o fi nu de întreţinere. Condiţiile de cli­ I-a, Ion Ludoşan, Susana Şte­
sportivă. } se ştie. Un lucru este ştiut doar mă şi sol specifice acestei co­ fan, -Martin Ganeş şi Ecaterina
că batoza nu a sosit nici pînă mune. au făcut ca grîul să se
In ţara noastră, tineretul de la ( astăzi şi că griul aşteaptă pe coacă mai tîrziu. Kir din brigada Il-a, au parti­
arie pentru a fi treierat.
sate şi oraşe a întîmpinat această ), Pentru a termina cît mai re­ cipat zi de zi la seceriş.
JH aidm pede secerişul, atunci cînd grîul
sărbătoare cu realizări deosebite în ( S1MION MORAR
de.d e inie
toate domeniile de activitate. Ast­ corespondent
rJfel şi tinerii din regiunea Itine- APARATUL INOVATORILOR
doara au întîmpinat cel de-al VI-
lea Festival Mondial al Tineretului L
şi Studenţilor de la Moscova cu ( In rândul minerilor din Valea Jiu­ JIULUI AU ÎNAINTAT CABINETE­ . . . iar !a Şi bot treieră
realizări deosebite în muncă. Ti- > lui îşi desfăşoară activitatea numeroşi LOR TEHNICE 175 DE PROPUNERI
nerii mineri ai Văii Jiului au ex- ? ir/nvatori. Aproape 600 de mineri din PENTRU INOVAŢII, DIN CARE au treierat orzul de pe 8 hec­
tras peste plan mai mult de 23.000 acest bazin şi-au adus contribuţia la PESTE 100 AU FOST APLICATE IN tare, obţinînd în medie la hec­
tone cărbune, siderurgiştii au dat perfecţionarea unor utilaje minie.re, PRODUCŢIE. Ion Fazekaş de la tar o producţie de 2.400--2.500
patriei cu peste 5.000 tone mai la îmbunătăţirea organizării procesu­ mina Lupeni, Emerik Kocso de la mi­
multă fontă, 1.600 tone oţel, mii lui de producţie. In primul semestru na Petrila, de pildă, sînt autorii mul­ kg. Săptămîna viitoare ei vor
de tone de laminate şi altele. In al acestui an, MINERII DIN VALEA tor inovaţii valoroase. începe treierişul griului.
cadru! Festivalului regional al ti­ .Terminînd secerişul încă de
neretului din regiune, cele mai bune DEJINATORI DE RECORDURI
echipe artistice şi sportive s-au ’!a sfîrşitul săptămîmi trecute,
întrecu! în măiestria lor. Ţot în rîndul minerilor din Valea tul , celui de.ra! IlI-leâ,. .cincinal; ; în colectiviştii din Şiboi au înce­
Jiului se află, şi deţinătorii unor re­ ceea ce priveşte randamentul pe post. put treierişul orzului. Pînă în
Festivalurile' AVondiăle ale Ti­ corduri în diferite lucrări miniere. La cele'm ai bdnfe rezultate le-au1obţinut dimineaţa zitei de 27 iulie, ei
neretului şi Studenţilor, organ, rate înaintări în steril, de pildă, este frun­ brigăzile conduse de Alexandru La- Grăbirea lucrări io r de re c o lta re
de F.M.T.D. şi U.I.S., constituie de taşă brigada condusă, de Eroul. Mun­ zăr de la mina Lupeni, Cornel Ce­ • *,
fiecare dată evenimente remarca­ cii Socialiste Haidu luliu, de ' la mi­ nuşă şi AdalbeH Kibedi de la mina
bile în viaţa tinerei generaţii. na Petrila, care sapă ;galerii in con­ Petrila. în atenfia com ifetu lu i com unal de partid
Cel de-al V!-!ea Festival Mondial Comitetul comunal de part!d instruirea corpului de agitatori
din Mihalţ, se preocupă îndea­ ai organizaţiilor de bază.
INITIATIVE VAL( )RO ASE proape de problema grăbirii lu­
crărilor de recoltare şi tre'eriş Agitatorii au fost repartizaţi
Intr-una din şedinţele sale, ţi­ pe grupe de oase pentru a mo­
cepînd de astăzi, timp de 15 zile, Minerii din Valea Jiului au apli­ tivităţii muncii. Printre acestea se a- nută zilele trecute, s-a analizat biliza ţăranii muncitori să gră­
cat pentru prima oară metode de flă iniţiativa pornită la mina Lupeni, mersul acestor lucrări. După
va constitui un prilej pentru toţi muncă înaintate, însuşite de la mi­ de a extrage o fîşie de cărbune pe zi şedinţă s-a trecut imediat la bească lucrările de strîngerea
nerii sovietici. Imbinînd ao.esţe meto­ cu tăierea într-un singur schimb, ar­
tinerii de pe globul pămîntesc să de cu bogata lor experienţă, ei au marea cu grinzi metalice în consolă recoltei şi să-i convingă pentru
pornit iniţiative valoroase menite să şi mutarea craţerului fără demontare
se cunoască mal bine, să lege noi ducă la creşterea producţiei şi produc­ a-şi spori cantităţile de produse
pornită la mina Petrila etc.
prietenii. Festivalul va întări şi contractate cu statul.
mai mult solidaritatea internaţio­
nală a tineretului, va da un avint t CRONICA HUNEDOjKEANA
şi mai mare luptei comune pentru ) t
un Viitor fericit, pentru pace şi a Cresc necontenit salariile minerilor L
din Lonea
prietenie între popoare. [ l Cu singa,jam ent.ul îndep lin it
L
Urăm succes deplin celui de-al Cu citva timp in. urmă. ana-
l izind posibilităţile ce le are,
Vl-lea Festival Mondial al Ti- Popularizarea minerilor cu dală a cîştigurilor realizate 1 l colectivul fabricii de aglome­ gada a ll-a, condusă de ingine­
cele mai bune salarii, precum şi mima Lonea, constituie un im­ rare a hotărif. să întâmpine ziua rul. Gheorghe Mateescu.
neretului şi Studenţilor! / faptul că se tine evidenţa dec:a- bold pentru creşterea producţiei. l de. 23 August cu o frumoasă
l realizare. Tinerii de aici, s-au Vrednicii ofelari
.1 l angajat ca in perioada. 1 Mai —
23. August, să dea furnalelor In perioada 1—25 iulie, oţe-
Din calculele informative asu­ l peste plan, 25.000 tone aglome­ larii din combinat au dat oţel
{. rai. de bună calitate, depăşind în
acelaşi timp şi planul. De la
decadă a lunii în curs, se poate L In seara zilei de 25 iulie, an­ cuptorul 4, echipele prim-topi-
gajamentul a fost realizat in­ torilor Aurel Stanciu şi Dumi­
vedea că 21,62 la sută din tota­ C tegral. Doar în perioada I —25 tru Mîhai care şi-au depăşit pla­
lul minerilor au obţinut salarii de [ nul cu 17 şi respectiv 8.8 la
peste 100 lei pe post, iar 53,35 la Í. iulie s-au dat peste plan 5.643 suta, s-au clasat primele. Şi cei
t tone aglomerat. de la cuptorul 5 au obţinut re­
tă, Zilnic pe aici trec trenuri tival Mondial al Tineretului şi sută din mineri, între 60—80 lei zultate frumoase, In mod deose­
cu tineri clin diferite ţări, Tine­ Studenţilor o delegaţie polo­ pe post, în timp ce în luna tre­ t Pe primul loc in întrecerea
cută doar 12,9 la sută din totalul l intre schimburi s-a situat bri- bit, s-au evidenţiat echipele
rii şi tinerele din localitate au neză formată clin 1200 tineri şi minerilor au realizat salarii de prim-topitoriior Avram Opriş
peste 100 lei pe post. t şi loan Miculic.
intîmpncit călduros pe pămîntu! tinere, Printre ei sînt delegaţi
Realizări frumoase t
sovietic solii tinerelului din Ceho­ aleşi în cadrul adunărilor ti­
în muncă c ŞTEFAN NINIŞCA
slovacia, Ungaria, Tunisia. S i­ neretului muncilor, sătesc, stu­
Colectivul I.F.E.T. Sebeş a L este unul din maiştrii forestieri
ria, Mexic, Irak şi multe alte denţesc, precum şi un grup de depus toate eforturile spre a
traduce în viaţă angajamentele cC de nădejde ai sectorului
ţări. Oamenii sovietici au sa­ artişti şi sportivi. luate în cinstea zilei de 23 Au­
gust. c, Saura — I.F.E.T. Petroşani
Pînă la data de 21 iulie, pla­ L.
nul producţ’ei globale, cumulat i
de a începutul anului, ,a fost
lutat pe tinerii luptători penlru îndeplinit în proporţie de 131 *'¦*¦**¦'**¦* *•’*•'•*-••»-• .*-•<|t> •«f.»
la sută, fapt care face ca în
pace din Madagaskar, Maroc, Din Luxemburg a plecat spre prezent acest colectiv să lucre­ *>*•&• •* -• • • • • • « .. « • -» . ¦ . .(i. * • •••
Congo francez şi multe alte ţări Moscova delegaţia de tinerel ze în conlu) zilei de 3 octom­
din Africa. La 25 iulie tineretul care va lua parte la cel de-al brie. Planul la producţia mar­ U N V IS INPLINIT
din Capitala sovietică a intim- Vl-lea Festival Mondial.,al Ti­ fă a fost realizat în proporţie de
piuat un mare grup de tineri neretului şi Studenţilor. Dele­ 151 Ta sută,- ¦lucrîndu-se în con­ Era într-odupă-amiază. Bogă- Aşa stătea ore în şir, cînd pe o şertă paharul cu vise
şi tinere din Vietnam, Indo­ gaţia numără 5G de persoane, tul zilei de J octombrie. ţeanu s-a prezentat ca de obicei, parte a podului, cînd pe alta. De — Tată I Să mă dai ta şcoa
nezia, Australia şi Noua Zeelan- reprezentanţi ai . tinerilor- mun­ la timp în depou. A ajuns la lo­ aci, de pe pod, a văzut că-n o-
dă — oaspeţi ai Festivalului citori, funcţionari, elevi şi stu­ In perioada primului semes­ comotiva nr. 230.005, (cea cu ehiul balaurului a apărut odată la de mecanici !
Mondial al Tineretului şi Stu­ denţi din Luxemburg. tru, productivitatea muncii a care va pleca în cursă). S-a a- un om. Un om negru la faţă, — Ce-ai zis ¦>! Mecanic
denţilor. crescut cu 28,5 la sută faţă de propiat de ea şi-n ochii săi mari care a rîs sănătos, descoperin-
.» i. plan, iar la preţul de cost s-:au se putea citi plăcerea cu care-şi du-şi dinţii albi. I-a zîmfeit şi Eşti... eşti... şi cîte i-a mai zis
MOSCOVA (Agerpre.s) TASS realizat economii de 250.000 revede, după cum spunea'cîndva Nicolae. Să te gîndeşti la altceva, ne-am
anunţă: La Moscova continuă La 24 iulie, 600 de tineri nor­ lei. unor prieteni, acest „copil din înţeles! ?
vegieni au plecat cu un tren fier”. S-a rezemat puţin de ea. Crescuse puţin. A aflai că ba­
La principalele sortimente, Amintirile din copilărie şi tinere­ laurului cu coadă lungă îi spu­ Aşa i-a răspuns tatăl. Dar
să sosească oaspeţi ele onoare special din Oslo. spre Moscova, planul a fost depăşit după cum ţe l-au năpădit pe neaşteptate. ne „locomotivă". Nu departe de el, pentru prima dală îri viaţa,
urmează : la lemn rotund răşi- casa lui era o linie ferată unde s-a gîndif să nu-1 asculte. Gîn-
din diferite ţări la cel cle-al Vl- unde vor lua parte la. Festiva­ noase cu 166 la sută,, iar !a Copilăria erau garate locomotivele stri­ dit şi făcut. Mama l-a ajutat
lemn de foc încărcat şi expediat cate. Aci venea cu copiii—prie­ să-l „mintă” pe bătrîn. A strîns
lea Festival Mondial al Tinere­ lul Mondial al Tinerelului si cu 115 la sută. * Gînriea, şi-n faţa ochilor î-au tenii săi — şi se juca cît era bani şi i-a dai lui Nîootae. să
apărui părinţii, cci patru fraţi,... ziua de mare. Cînd era jocul poată trăi pe unde o umbla. A
tului şi Studenţilor. Din IJniu- ¦ Studenţilor, I. Chişpan Nu ă fost tocmai uşor. Atunci,'în ,,dea baba oarba”, lccn! prefe­ plecat la examenul de admite­
corespondent Arad. a văzut pentru prima dată rat al lui Nicolae, unde se as­ re, la Şcoala profesională
nea sud-africană a sosii, cu ă - , o locomotivă. La început nu ştia C.F.R. din Arad. A reuşit prin­
cum se urneşte clin loc atita „fier cundea, era cazanul locomoti­ tre primii
vionul compozitorul şi. dirijorul . In dimineaţa zilei de 25 iu­ negru”. începutul, ce-i drept, a vei.
fost cam lung. b a r Bogăleanu Cînd a aflat Sută!, văzîml
E. Nisholm. Din Grecia an so­ lie aproape t.000. de tineri şi s-a îndrăgit de ceva. Părinţii nu Tinereţea că-i „gala făcută” — cum spu­
sit Brilakis, membru al Comi­ tinere' — soli a i .tineretului•<fin­ mai puteau face nimic pe plac nea el — şi-a îmbrăţişai fiu!
tetului Executiv al Federaţiei landez — rar plecai din Hel­ micului Nicolae. De dimineaţa Copilul a crescut şi anilor şi... s-au împăcat.
Mondiale a Tineretului Demo­ sinki spre Moscova., pentru a pleca de-acasă. Mergea pe un opîlăriei i-au urmat anii tine­
participa la Festivalul Mondial pod, de pe care privea la balau­ reţi.. Şi-acum îşi amintea de începutul
rii cu coadă lungă, pe care nu-i omul din „ochiul balaurului”.
crat, Teodoropâlos, vicepreşe­ al Tinerelului şi Studenţilor. mai putea opri nimeni cînd se Voia să xîmbească şi el cuiva, Bogăţeanu avea 21 de ani
înfuriaţi şi scoteau fum ne nas. din acelaşi loc. Şi-ntr-o zi. cînd ¦•rid a terminat şcoala profesi-
dinte al Uniunii scriitorilor gre­ : : .... luînd-o la goană, piuă dispăreau.
ci. A sosit de asemenea F. La 25 iulie un grup de tineri se părea că familia Bogăţsanu E. USCAR
Ehert, primarul general ol Ma afgani format din 17 persoane
relui Berlin, şi A. Fereiro, mem e bine dispusă, Nicolae îşi de-
bru ai parlamentului din Bra a plecat la Mosctpva pentru a
lua parte la Festivalul Mondial
al Tineretului şi Studenţilor.
zilia.
VA RŞO VIA 26 (A gerpreş) La 25 iulie primul grup de
TASS anunţă: La 24 iulie a delegaţi indieni a plecat la
plecat sore Moscova pentru a Moscova unde vor participa la
Festivalul Mondial al Tinerelu­
lua parte la cel de-al Vl-lea Fes­ lui şi Studenţilor.