Page 77 - 1957-07
P. 77
Nr. 816 ''OLEUMUL SOCIALISMULUI Peg. s
Cresc rîndurile Minerii de la i i• !2 ./> 4
** /
partidului
ÍI Inginerul şef de raion Executiv al F. S. M,
Desfăşurînd o susţinută mun
ca politică de atragere a celor MOSCOVA (Agerpres). — La 25 mă la înfăptuirea unităţii. Este în a-
mai buni. muncitori şi tehnicieni iulie, în cadrul celei de-a 14-a se*
în rîndurile candidaţilor şi mem Tînărui inginer, vorbise o bu te concepe munca minerului oa nier“ pune şi mai mult în va aluni a Comitetului Executiv al F.S.M. Cuvînfarea rostită fără de orice îndoială, a spus Lai Jo-
brilor de partid, organizaţiile de nă buoată de vreme despre is re e muncă de echipă — şi a au continuat dezbaterile pe marginea de tov. iui, că în toate ţările capitaliste, e-
partid de la întreprinderea mini prăvile frumoase ale minărilor reuşit. Cum ? Formîndu-şi co loare calităţile lui. Se exploata primului punct de pe ordinea de zi xistă o puternică mişcare pentru uni
eră Barza, îndrumate îndeaproa fruntaşi din raionul său. La laboratori selecţionaţi din rîn- zona de afloriment a sectorului GHEORGHE APOSTOL rea forţelor clasei muncitoare, după
pe de către comitetul de partid persoana treia, se desouroase durile celor mai harnici oameni. ÎI pe care-l conduce. Era mare FRANTIŞEK ZUPKA, preşedintele cum o dovedesc cuvîntările rostite de
al minei, au primit pînă în pre destul de bine. Nu ştiu oe in Nu-!i vorbă că Neagoie Vasile primejdie ca prin exploatarea Consiliului Central al Sindioatelo- din
zent un mare număr de membri spiraţie md-ia venit să-i cer să e uneori cam, „buruienos“ la aflorimentului (strat de cărbu Cehoslovacia, a consacrat prima par pus ca tezele raportului la primul o serie de tovarăşi Foarte mult. pot
şi candidaţi de partid. vorbească şi la persoana întîia. gură — după o expresie a Iui ne aproape de suprafaţă) aba te a cuvîntării sale luptei pentru u- punct de pe ordinea de zi a celui de-al contribui ia aceasta şi sindicatele din
Dar, aici-, cum se spune în lim Ion Creangă — adică îi vin u- tajul să ©e prăbuşească. Ingi nitatea sindicală internaţională. IV-lea Congres Mondial al Sindicate ţările socialismului. In lupta pentru
De la începutul acestui ian au ba minerilor, am nimerit în neori pe buze expresii ta r i; dar nerul a luat toate măsurile ca lor să fie trimise însă în preajma unitate trebuie avut în vedere ceea ce
fost primiţi 84 de candidaţi şi 43 „steril“. E adevărat că e o în mină nu se lucrează cu .mă în tot timpul exploatării zonei După aceea F. Zupka s-a ocupai
membri de partid. Din numărul treabă cam delicată să vorbeşti nuşi — stratul trebuie puşcat, de afloriment să nu se producă de problemele mişcării sindicale în deschiderii Congresului atît centrelor ne uneşte şi lăsat la o parte tot ce
total de membri şi candidaţi de despre tine însuţi. Dar e leac dislocat, soos la lumină. Aşa e accidente. Totuşi, în toamna a- ţările socialismului. După părerea sa, sindicale, care fac parte din F.S.M., ar provoca fricţiuni şi polemică de
partid, 116 sînt muncitori, lOsînt pentru toate. Peste cîteva olipe şi cu oanienii. Intimp ini şi la nului 1956, după ce a reuşit să la tratarea problemelor activităţii sin cît şi celor .neafiliate la F.S.M. şi în prisos..
ingineri şi tehnicieni şi un func stăm de vorbă cu tov. Constan ei rezistenţe, deprinderi care dicatelor în ţările socialismului tre
ţionar. Aceasta dovedeşte că or tin Burnbaru, inginerul şef de trebuie „puşcate“. După aceea exploateze toată zona de aflori buie subliniate nu numai succesele şi limita posibilului să fie discutate de In încheierea cuvîntării sale Lai
ganizaţiile de partid de aci ma exploatare al minei Ţebea. In lucrurile merg de minune. ment a stratului II, flancul es laturile pozitive, ci şi g reutăţile care
nifestă o grijă deosebită faţă de ginerul Burnbaru e de 30 de ani Demn de reţinut e că cei buni, tic, la un moment dat, datorită trebuie biruite. Este de asemenea ne masele largi ale oamenilor muncii. Jo-iui a declarat că Federaţia sindi
compoziţia socială a partidului. inginer de mină şi cunoaşte va oameni de nădejde, îşi iubesc presiunii imense, armătura !a cesar să se sublinieze prin toate mij
loarea oamenilor. inginerul de raion şi au pentru început să cedeze. Inginerul ca loacele comunitatea de interese a tu Tovarăşul Gheorghe Apostol a vor catelor din întreaga Chină sprijină
Cei mai mulţi membri şi can ce... re era prezent, a auzit pîrîitura turor oamenilor muncii, sarcinile co bit apoi despre pregătirile sindicate pe deplin activitatea de zi cu zi a
didaţi de partid au fost primiţi — Inspiraţia dumitale de a armăturii şi a dat alarma. A- mune ale tuturor organizaţiilor sin F.S.M.
de către organizaţiile de bază de creiona un portret al tînărului ...Există în mina noastră a- foatajul a fost evacuat. După un dicale. lor din R.P.R. în vederea celui de-al
la Atelierele centrale şi Uzina de inginer Neagoie Vasile e nime ba-iaje unde „stratul“ s-a apro minut în golul produs prin ex
preparare. Numai în cursul lunii rită. Portretul unui om din zi piat de suprafaţa terenului, for- tracţia cărbunelui s-au prăbu Problemelor principale ale mişcării IV-lea Congres Mondial al Sindicate HERBERT WARNKE, preşedintele
iulie, organizaţiile de bază de la lele noastre se alcătuieşte din mîndu-se astfel găuri prin care şit cîteva mii de tone de pă- sindicale din India, a fost consacrată
această uzină aii primit 13 can fapte şi faptele acestea pe lin apa putea să intre în mină în mînt, dar oamenii — trei ingi declaraţia lui DANGE, secretar gene lor, subliniind marele interes pe care conducerii centrale a Federaţiei sindi
didaţi şi 12 membri de partid, gă că nu lipsesc din activitatea timpul ploilor sau al topirii ză ral al Congresului sindicatelor din oamenii muncii din R.P.R. îl poartă catelor libere germane, a arătat pe
Printre cei primiţi în rîndurile tînărului inginer, sînt şi demne pezilor. In aceste zile, inginerul neri şi cincisprezece mineri, — întreaga Indie. Evenimentele din ul
membrilor de parod sînt minerii de reţinut, putem spune, remar Neagoie Vasile a fost zi şi graţie „bunului simţ miner”, al timele luni, a declarat el, au confir luptei F.S.M. pentru unitatea interna baza unei serii de exemple concrete
frur'aşi Vlad Serafim, Petru O- noapte în mină, apărîndu-şi de ingin erului Neago ie Vas ile, era u mat justeţea poziţiei centrului nos ţională a sindicatelor, pentru pacea că masele muncitoare din Germania
prişa, Nicolae Vraciu, iar în rîn- cabile. inundaţie raionul său, care era în afară de primejdie. tru sindical care a sprijinit politica şi progresul celor ce muncesc din lu occidentală năzuiesc spre unitatea de
durile candidaţilor electricianul oel mai ameninţat. externă progresistă a guvernului in acţiune, spre unitatea sindicală. Nu
...Inginerul Neagoie Vasile, Pentru aceste lucruri, noi ne dian, iar în domeniul politicii in mea întreagă.
Vasile Sorica, mecanicul auto şeful raionului Ii de la mina Dar o împrejurare în oare mîndrim cu tînărui inginer Nea- terne — a apărat cu consecvenţă po
Ţebea, lucrează abia de trei ani inginerul a dat dovadă de ceea goie Vasile, încheie inginerul ziţiile clasei muncitoare. Alegerile Tovarăşul Gheorghe Apostol a scos mai în ultimele săptămîni la 7 con
Mircea Pleşa, muncitorul Victor în această mină. Anul acesta ce noi numim „bunul simţ mi şef de exploatare, Constantin parlamentare care s-au desfăşurat în ferinţe sindicale pe ramuri de produc
raionul II pe care-1 conduce a ţară au confirmat aceasta aducînd în în evidenţă faptul extrem de impor ţie din Germania occidentală a fost
Dima şi alţii. realizat regulat depăşiri de plan Burnbaru. toate centrele industriale importante tant pentru viitorul mişcării muncito
de 115 la sută, dînd astfel cam succese candidaţilor sprijiniţi de noi. reşti mondiale că cel de-al IV-lea adoptată cu majoritate de voturi ho-
Numai organizaţia de bază de 4.500 tone cărbune peste plan, ION BĂLAN Intr-o altă situaţie s-a aflat Congre tărîrea de a admite ca delegaţii ale
sau, altfel exprimat, 450 vagoa sul naţional indian al sindicatelor Congres va avea loc într-o perioadă Federaţiei sindicatelor libere germane
la Uzina de preparare a primit ne. Această realizare nu este care face parte din Confederaţia in in care popoarei| ţârilor lagărului /, „ ^ ^ contointa. A
întâmplătoare. Ea a fost posi ternaţională a sindicatelor libere, care
în cursul acestei luni 5 candidaţi bilă .datorită pregătirii temeini LA FILATURA LUPENI a urmat necondiţionat în toate proble socialist obţin succese 'cconsiderabile propiatele aleg„eri• parl,amentare pot şi
ce a lui Neagoie Vasile pe linie mele Partidul Congresul Naţional In în construirea socialismului, cînd — ' trebuie i să fie folosite de asemenea
şi 2 membri de partid. Printre profesională, dar mai ales mun Muncitoarea Eli- dian şi a împărtăşit totodată poziţia datorită experien.ţe. i. şi .m,atur.ităţii . lor,
cii cu oamenii, care e de natu sabeta Balasz de Confederaţiei internaţionale a sindi dobindite in anii de cîn•d Yşi-au uat pentriţstabilirea unei şi mai strinse
cei primiţi în rîndul membrilor ră mai delicată şi presupune catelor libere (CISL) care sprijini soarta în propriile lor mîini — îmbu legaturi intre si•n!}d.i.cat,e.e din G_ ermania
capacitate de înţelegere şi simpa la Filatura Lupani, crearea de blocuri militare de tipul nătăţesc metodele de conducere a e- occidentală şi Republica Democrată
şi candidaţilor de partid sînt tie pentru oamenii în subordine. inveleşie cu grijă N.A.T.O., S.E.A.T.O., etc. conomiei şi statului. Aceasta duce Ia Germană.
scuturile de mătase consolidarea orînduirii populare în fie
muncitorii Nicolae Almăşan, Ni Cea dinţii bătălie în care şi-a care vor intra in GHEORGHE APOSTOL, preşedin care ţară socialistă în parte şi la în VIKTOR GRIŞIN, preşedintele
încercat puterile Neagoie Va cmtrijugă. tele Consiliului Central al Sindicate tărirea unităţii lagărului socialist în C.C.S. din U.R.S.S.. a subliniat. în
colae Boldea şi tehniciană Elvi- sile, a fost bătălia pentru dis lor din Republica Populară Romînă, ,general, deschide . mişcării muncito cuvîntarea sa că raportul la primul
ciplină, fără de care nu se poa 'tr' «• •*0» vorbind despre problemele atinse în reşti mondiale' noi perspective pe ca punct, de pe ordinea de zi prezentat
ra Cor. raportul lui Louis Saillant a arătat lea dezvoltării sale, sporind încrede Comitetului Executiv, reflectă just si
că, după părerea sa, în raportul la rea muncitorilor în propriile lor forţe. tuaţia din mişcarea sindicală în eta
UN VIS ÎMPLINIT „Jltuziea cel de-al IV-lea Congres trebuie tra pa actuală şi poate sluji ca bază pen
tată mai larg problema „pieţli comu LAI JO-IDI,'’ preşedintele Federa tru activitatea ulterioară. Ar f; opor
e ma(a mea a ne“ şi a „Euratomului", precum şi ţiei sindicatelor din întreaga Chină, tun ca după compiectarea şi lărgi-ea
situaţia maselor muncitoare din agri a subliniat în cuvîntarea sa că Fede lui în conformitate cu dorinţele ex
Oamenii muncii din Deva, au cultură şi situaţia altor categorii de raţia Sindicală Mondială a făcut foar primate, el şă fie publicat şi larg
petrecut cîteva ore plăcute vi oameni ai muncii. Vorbitorul a pro- te mult pentru mişcarea sindicală in popularizat în presă, prin radio şi
neri seara, la concertul de mu ternaţională. O problemă importantă prin alte mijloace. Aceasta ar con
zică uşoară „Muzica e viaţa care ne preocupă pe toţi, a declarai tribui la intensificarea pregătirii de
mea” de sub conducerea lui Jan Lai Jo-iui, este lupta pentru înfăp către sindicate a celui de-al IV-lea
Ionescu. Congres Mondial al Sindicatelor şi
tuirea unităţii sindicale internaţionale. ar da acestor pregătiri un caracter
Prezentînd un program va de masă.
riat de muzică uşoară, organi Scindarea clasei muncitoare aduce
zatorii concertului au introdus
în repertoriu melodii de succes, prejudicii uriaşe. Iată de ce trebuie Este în afară de orice îndoială, a
momente satirice plăcute şi mai
cu seamă instructive. depuse toate eforturile pentru ca cel declarat V. Grişin, că problema cea
(Urmare din vag. l-a) mecanic. Ne-am cunoscut şi cu locomotivă la Subcetate... Au plăcut publicului melodii de-al IV-lea Congres Mondial al Sin mai importantă este unitatea interna
Francisk K.âlman, fochistul cu le interpretate de Rodion Hodo- dicatelor să fie cît mai reprezentativ ţională. In ciuda eforturilor adversa
onală. A fost repartizat la de multă plăcere m-a invitat în wanski „Mama”, de compozi
poul din Petroşani, ca lăcătuş. „cabina” sa. care lucrează Bogăţeanu, mi-a torul sovietic Tabacinikov şi şi să contribuie într-o măsură maxi- rilor noştri, creşte năzuinţa mase
Cu aceeaşi ardoare voia să a- spus'că de patru ani,, de cînd. cîntecul german „Hoinarul”.
jungă mecanic. Chipul care' i-a O fluierătură.r Nicolae Bogă sînt împreună, locomotiva nu lor spre strîngerea rîndurilor lor.
rîs, cînd era copil, îl urmărea ţeanu mînuieşte cu îndemînare s-a defectat niciodată. Şi evident, nu putem trece cu
mereu. Aşa s-a înfîmplat ca în- regulatorul de pornire a tre vederea binecunoscutul „trio *i AEROMODELUL Sarcina noastră constă în a pro
tr-o zi, cînd nu era nimeni pe nului, nisiparul, schimbătorul Şi iarăşi am plecat. Grigoriu”, precum şl pe Simo- « mova o politică elastică, în a folosi
lîngă locomotiva pe care-o re de mers, şi încet, încet, porni Deodată, în faţa noastră' na Cassian cu vocea ei melo * în această direcţie activitatea uniu
para, urcîndu-se în marchiza la drum. cîţiva „licurici“. Erau oa dioasă, care a fost de nenumă { Aseară am terminat un aeromodel... nilor sindicale internaţionale şi orga
mecanicului, a scos puţin capul menii care lucrau la linie, şi rate ori rechemată la rampă. 7iţl Subţire, zvelt, cu linii graţioase, nizaţiilor sindicale de jos. In faţa
pe fereastră şi a rîs odată tare. Trecem pe lîngă multe sem făceau semn cu felinarele să T Uşor ca o bucată de mătase F.S.M. stă sarcina de a căuta elemen
A coborît repede. Se temea să ne, pe care mecanicul le res reducă viteza. Voiam să aprind Publicul devean care de alt Şi alb ca nevinovăţia este el. tul comun care uneşte oamenii mun
nu-1 vadă cineva şi să rîdă de pectă întocmai. Aci, un semn un chibrit să se vadă manive fel s-a dovedit de nenumărate cii şi care poate sluji ca bază pent-u
el. pentru viteză redusă, şi frîna se lele, dar mecanicul mi-a spus ori a fi pretenţios în aprecie 4 colaborare. Totodată organizaţiile care
pune în funcţie; aci, un semn că nu-i nevoie. Mersul .a fost rea manifestărilor artistice, a fac parte din F.S.M. trebuie astfel o-
Şase luni de nerăbdare. Atît pentru intrarea în gară, şi mi răsplătit cu aplauze reuşitul * Deşi e construit doar din hirtie rientate îneît să dea o ripostă hotărî-
a stat Nicolae ca lăcătuş. Şi nerul fluierului e tras. încetinit. După ce am trecut T Mi-e drag din cale-afară, cum pe lume toare tuturor atacurilor calomnioase
iafă că ziua mult aşteptată mi-a mărturisit că poate lu concert. 4 pe care conducătorii CISL şi ai sin
a venit. Bogăţeanu a ajuns fo Am ajuns în staţia Baniţa. cra fără lumină, oricînd, că Mi-e drag cuvîntul cald „Prietenie'' dicatelor americane ie lansează la a-
chist. Era apreciat de mecanic, el cunoaşte cînd frîna funcţio 7 Şi-aşa dram zis — să aibă şi el nume. dresa noastră. Sprijinim prin toate
pentru că muncea cu multă Se făcuseră cîteva lucrări nează bine, după ciocănitul ro
rîvnă. Era. în stare să nu co şi , trebuia să mai aştep ţilor. • t
boare de pe locomotivă zile de-a tăm puţin. In acest timp, am 4
rîndul. îngrijea maşina ca pe mai cunoscut ceva din viaţa Bogăţeanu îngrijeşte de ma
un copil mic. O lustruia, de lu mecanicului. şină şi-n timpul mersului. Go ţ De-l zvîrl în) sus, se-ntoarce-n rotocol
cea în razele soarelui ca oglin neam peste cîmpuri. In faţa ? Ca un lăstun cu-aripile răsfrînte
da. Nici în timpul mersului nu — Şi sînteţi de mult meca noastră, la marginea liniei fe ţ
se „astîmpăra”. Aşa a fost în nic ? întreb eu. T Şi prinde înălţime cu avînt. E
staţia Pîhcota, cînd a vrut să rate erau copii, cu vitele la
vadă un cuzinet oare se încăl Ochii-i verzi se fixară asupra păscut. Mai încolo de ei, un Parcă în supleţe <un simbol.
zea şi s-a aplecat din cabină. cazanului, în care focul mistuia cîrd de gîşte stătea liniştit.
Dar, ieşind prea afară, a fost cu lăcomie păcura. Bogăţeanu Chiar acum trebuia făcută pur- Aş vrea să zboare peste mări şi ţări mijloacele propunerea ca cel de-al
lovit la cap. O cicatrice, ascun voia să spună mai multe şi Lin, legănat, ca visul triumfal, IV-lea Congres Mondial să propună
să sub păr, îi mai aduce amin începu : jarea (curăţirea cazanuui dc Să ducă gîndul meu în depărtări tuturor organizaţiilor sindicale să se
te de această întîmplare. nămol). O manivelă este trasă consulte în vederea elaborării unei
— De 5 ani sînt pe maşină şi aburul îmbracă copjii într-o La Moscova, acolo-n festival. Garte a unităţii sindicale internaţio
Mecanicul ca mecanic. Această meserie, mantie albă. Gîştele au fugit pe
după cu ştiţi, am îndrăgit-o cîmp, iar de sus, părea că abu Să se ridice către-albastre zări nale. In continuare Grişin s-a ocu
V isul. de acum 20 de ânî s-a de mic. Ştiu că prima dată, rul s-a răspîndit departe. Ca o nălucă albă spre zenit pat de problemele activităţii sindicate
împlinit. Bogăţeanu este me cînd mi s-a spus că voi condu
canic. ce un asemenea „balaur”, am Am coborît la o staţie din Şi să rostească tinereţii lumii lor în ţările socialismului .
fost cam emoţionat. Mă te „ochiul balaurului”, Bogăţeanu
La oră fixă, Bogăţeanu a fost meam să nu greşesc cu ceva. zîmbea, în timp ce trenul se Din partea m ea: — Prieteni, bun venit! Dezbaterile pe marginea , primului
în staţia Petroşani, gata de ple Nu voiam să fiu „luat la ochi” depărta. Drum bun.
care cu cursa nr.2353, spre Sl- şi-apoi să-mi meargă prost. D. STAICU punct de pe ordinea de zi a Comitetu
meria. Este unul dintre cele Dar, a trecut şi asta şi nu mi-a
mai grele trasee din ţară, şi de mers rău. fi.» *«-• »«4 «fi» « f i. • * • • » --‘0 - * » * • » -•-* *-* 4 0 -...*..-‘f i . , * * • * * » *»-• *® » •*< . .fi,.fi..»..fi. lui Executiv continuă.
aceea voiam să fac o parte din
d ru m îm p re u n ă cu harnicul A mai povestit că în 1956 a C onceri de m uzică JOOOOOOOOOOOOOOOOOOGCOOOOCOOOOOOQOOOeSOOOOCOOOOOOOÎXXJOGOOCOOOOCOOOCOOOCOOOOGOCCO
salvat o cursă la Lupeni, pe
care-o conducea el, şi care in d is tra c tiv ă • *¦ Propuneri cu efect imediat
trase pe o altă linie din cauza asupra producţiei
acarului care manevrase greşit ForiTuaţia de estradă a clubului
acul la intrarea în static. Mai „Minerul”, de pe lîngă Combina Ţiriînd searila de importanţa strung revolver, instalat în sec
înainte cu doi ani a salvat o tul carbonifer Valea Jiului şi organizării producţiei în cele ţia meoanică. Acest strung exe
Uzinele de reparat utilaj minier mai bune condiţiuni, nouă, in cută lucrări asupra dopurilor
Competiţii sportive în ci oştea Petroşani, prezintă duminică 28 ginerilor, ne revin sarcini în şi reducţiilor de radiatoare, pie
zilei de 23 August iulie în sala clubului „7 Noiem semnate. In întreprinderea un se care sînt aduse de la secţia
brie” din Brad, un concert de montaj. Dacă strungul ar fi
Comitetul pentru cultură fizică tinerii pot obţine clasificarea muzică distractivă, dat de orches de lucrez, în cuirînd se via trece mutat la secţia montaj, s-ar e-
tra de muzică uşoară a formaţiei la experimentarea sistemului de limina timpul care se pierde cu
şi sport de pe lîngă Sfatul popu sportivă şi trecerea normelor de estradă. salarizare îmbunătăţit. In tim transportul dopurilor şi reduc
pul pregătirii salarizării îmbu ţiilor. In afară de a s ta ; în pre
lar al oraşului Deva, organizea G. M. A. In program figurează muzică nătăţite, s-au fă.cut o serie de zent se pierde timp şi altfel.
ritmică romînească, sovietică, propuneri de ordin tehnic şi De pildă, de multe ori se în-
ză în cinstea zilei de 23 August Concursurile au un caracter de maghiară, italiană, engleză şi şi organizatoric, care aduc o tîmplă oa muncitorii de Ia sec
franceză. contribuţie însemnată la mări ţia mecanică să aştepte după
competiţii sportive la disciplinele întrecere între colectivele sporti rea productivităţii muncii şl re cei de 1a secţia montaj pentru
Sg aduce la cunoştinţa^ ducerea preţului de cost. a putea lua piesele; iar cînd
volei, atletism, popice, tenis de ve. Colectivul care realizează conducerilor întreprinderilor piesele sînt gata prelucrate, aş
instituţiilor şi organizaţiilor^ Printre propunerile prevăzute teaptă să vină cei de la mon
masa, tir, şah — fete şi băieţi— cele mai multe puncte (victorii) din regiunea Hunedoara că| în plănui tehnicc-organizatoric, taj ca să le ia.
pot publica în ziarul nostru :4 se numără şi ceie despre care
şi fotbal. se declară colectiv sportiv frun voi scrie aci. Se înţelege cred că sub for
anunţuri? reclame, ma în care se lucrează, salariul
Competiţiile sportive se vor taş pe oraşul Deva şi va primi Ele au fost făcute de mine. muncitorului suferă.
desfăşura în două etape. Etapa cupa „23 August”. De asemenea, oferte de serviciu, Prima, care este în curs de
I- a între 15 iulie—5 august, participanţii clasaţi pe 'primele aplicare, a fost : „instalarea u- Toată lucrarea despre care
(faza pe colectivei şi etapa a trei locuri vor primi prepiii în diferite alte informaţii pe nui ciocan pneumatic de 250 kg. vorbesc, ar putea fi făcută în
II- a între 5—20 august (faza diplome, plachete şi material care vor să le aducă la cur timp de cca. o saptămnă, chel-
sportiv. nOştinţa publicului. • «. . forţă, la atelierul de forjă”. tuindu-se destul de puţin. Cu
pe oraş). Tot în cadrul acestei competiţii Avmd acest ciocan, condiţiile ajutorul serviciului mecanic şef,
De asemenea se aduce laţ, măsura ar putea fi repede a-
Pot participa la aceste con sportive, C.C.F.S. oraş Deva or cunoştinţa celor interesaţi ţ de lucru devin mai bune şi sec plicată.
cursuri foţi membrii colectivelor ganizează în ziua de 1F august, că se pol publica anunţurij ţiile de bază vor putea fi servi
sportive, legitimaţi la aceste dis orele Î0 pentru cei mici, un con privind: te mai repede cu piesele de Conducerea uzinei, urmărind
cipline. Concursurile de atletism curs de trotinete, triciclete şi bi schimb de care au nevoie. cu multă atenţie aplicarea pro
se organizează pe 4 categorii : ciclete. Pot participa copiii între PIERDERI DE ACTE punerilor pe care le-au făcut şi
juniori, junioare, seniori şi 4 şi 10 ani, fete şi băieţi. înscri Í Altă propunere se referă !a le fac atît muncitorii cît şi in
senioare. La disciplina fotbal erile se fac prin responsabilele de unificarea liniilor înguste la ginerii, va asigura succesul ex-
participă numai echipele care străzi şi la C.C.F.S. oraş Deva. secţia mecanică. Pentru a uşura nerimentării salarizării îmbună
transportul pieselor între secţii, tăţite.
nu sînt înscrise în competiţiile Tineri sportivi din. oraşul Deva, am propus să se facă unificarea,
oficiale. liniilor înguste de 64 cm. la irig. .ŞTEFAN BEKE
participaţi cu toţii' la această 76 cm. Ea a fost aplicată.
uzina „Victoria“-Călan
Participînd la acest concurs, competiţie. A treia propunere priveşte or
ganizarea producţiei. Există un
