Page 78 - 1957-07
P. 78
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 816
Şedinţa lărgită a Consiliului IIPIÄUÄ
păcii din Ungaria u ltim e le ştiri * u ltim e le ştiri * u ltim e le ştiri * u ltim e le ş t ir i * u lt im e le ş t ir i
BUDAPESTA 27 (Agerpres). Cunoscutul ziarist Gyorgv Vn JvE i rD l vi oc i 1T 1F !« HW AU n 1r Aa Md c*
La Budapesta a avut loc o şe Panady, oare a luat cuvîntul în
dinţă lărgită a Consiliului Păcii cadrul discuţiilor, a adresat or Mitingul de la Alexandria O importantă hotörlre
din Ungaria în cadrul căreia au ganelor conducătoare ale miş cu prilejui aniversării a Consiliului de slut ui HP. Chineze
fost discutate problemele actua cării pentru pace din ţările so
le ale mişcării pentru pace şi cialiste chemarea de a sprijini revoluţiei egiptene PEKIN 27 ('Agerpres). — rea la această mişcare şi lupta
înapoierea în ţară a cetăţenilor China Nouă anunţă : In. şedinţa dreaptă o datorie şi o nobilă
hotări'rile adoptate de sesiu ungari minori. plenară din 26 iulie a Consiliu obligaţie a lor. In legătură cu
nea Consiliului Mondial al Pă
cii de la Colombo. La şedinţă a fost complectată
compoziţia Consiliului Păcii şi
Janos Mânios, unul dintre a Prezidiului său.
conducătorii Consiliului Pă>cii
din Ungaria, u prezentat rapor
tul de activitate.
lui de stat al R.P. Chineze a aceasta Consiliul de stat hotă
Azi alegeri în Argentina { CAIRO 27 (Agerpres). — fost adoptată o hotărîre cu pri răşte ca toţi lucrătorii fâcînd
vire la participarea lucrătorilor parte din organizaţii în care se
BUENOS A l RUS 27 (Ager Adunarea naliunală consti- )T A S S anunţă: Cu prilejulj instituţiilor de stat la mişca desfăşoară mişcarea pentru re
pres). — La 28 iulie poporul luantâ pentru reforma Consti sărbătoririi celei de-a V-a a- ‘ rea pentru reglementarea sti glementarea stilului în muncă
argentinian se va prezenta in tuţiei, organ care urmează să niversări a revoluţiei egipie- < lului în muncă şi la lupta îm trebuie să participe activ la a- şm m gm m
ţaţa urnelor pentru a alege 205 fie ales ia 28 iulie, nu va avea ne din 1952, in seara zilei potriva elementelor burgheze de ceastă mişcare şi luptă. In des
depuia ţi ai „Adunării naţionale decât dreptul de a revizui con de 26 iulie a avui toc la A- ! dreapta. făşurarea mişcării şi a luptei ei r-'r'.
stituţia din 1953 in legătura cu lexandria, in piaţa eliberării trebuie să ocupe poziţie fermă,
constituante pentru reforma modificarea unui anumit număr un mare miting, la care au | In hotărîre se spune : să deosebească adevărul de ne }¦
Constituţiei". Aceste alegeri, de puncte. participat citeva sute de m ii, adevăr, să dezvăluie pînă la
după cum menţionează agenţia de oameni. In prezent poporul ţării noas capăt şi să condamne declaraţiile L Ţările lagărului socialist cunosc un avint continuu, ele progresează Ţ
France Presse, vor încheia pri După cum transmite agenţia tre, sub conducerea partidului
ma fază a programului politic Au luat de asemenea parte: comunist chinez, desfăşoară şi acţiunile elementelor burghe ' cu fiecare zi ce trece. La baza acestui avînt stau relaţiile de prietenie I
al preşedintelui Ararnburu, fa France Presse, guvernul actual delegaţii din alte oraşe şi mişcarea pentru reglementarea ze de dreapta şi prin aceasta
za următoare prevăzând alegeri al Argentinei intenţionează să provincii ale Egiptului. stilului în muncă şi 'duce o lup să-şi ridice conştiinţa lor poli |. şl ajutor reciproc. -j
generale pentru 28 februarie facă două modificări principale: tă serioasă împotriva elemente tică ideologică, să învingă în
1958 şi transmiterea puterii că a) Adoptarea definitivă a re La miting au asistat pre- , lor burgheze de dreapta. Aceas mod serios lipsurile, să-şi îm In clişeu: experienţe practice la gospodăriile agricole poloneze, a j
tre autorităţile constituţionale prezentării proporţionale şi b) şedinţele Egiptului Gamal i tă luptă are drept scop apăra bunătăţească munca pentru ca
cu începere de la 1 mai 1958. reducerea substanţială a puterii Abdel Nasser, membri ai 71- rea revoluţiei socialiste şi a ba
preşedintelui republicii. dunării Naţionale, miniştri ( zelor orînduirii de stat a ţării revoluţia socialistă şi constitu
noastre. Potrivit prevederilor ţia socialistă în ţara noastră să
constituţiei Republicii Populare r combinelor de la uzinele „Forfschritt" din R. D. Germană. Ţ
Chineze, care sună că „toţi lu repurteze noi victorii.
Opinia publică din Tailanda cere ieşirea f '--- 1 \__ ! y__ t y__ ! y__/ ,___I y__ / ,___I y_ J '--- /«---/«--- > <--- I \ ~ J \ ---/ ^—J y__ /y__I ---I y__
din pactul S. E. A. T. 0. şi lichidarea şi oaspeţi străini, in cadrul < crătorii organelor de stat tre Interviul lui Arpad Kiss cu privire Oficiosul laburist
mitingului, preşedintele Nas- ş, buie să fie devotaţi democraţiei „Daily; Herald“ a fost
dominaţiei imperialiste ser a rostit o amplă cuvin-} populare, să se supună consti la viitorul plan trienal al li. P. Ungară
tare. tuţiei şi legilor şi să-şi consacre predat unui concern
vernul să se retragă din SEATO toate forţele slujirii poporului“,
BANGKOK 27 (AgerpresV. şi să ducă o politică de pace şî j toţi lucrătorii organelor dc stal BUDAPESTA (Agerpres). — la Borsod cu o putere de 200 capitalist
— în cursul unui miting care a neutralitate“. trebuie să considere participa- MTJ anunţă : Arpad Kiss, pre megawaţi.
avu! loc la Bangkok 'a 21 iulie şedintele Direcţiei planificării LONDRA 27 (Agerpres). —
secretarul general al frontului de stat a R. P. Ungare, a acor La combinatul siderurgic Consiliul genera! al Congre
dat ziarului „Eşti Hirlap“ un „Danubia“ sc va accelera con sul ui sindicatelor britanice a
socialist unit din Tailanda, Nai Pentru în cetarea ex p erien ţelo r interviu cu privire a viitorul struirea sectorului de laminate hotărit recent să transmită pe
Klao Narapati, a declarat că CU ARME NUCLEARE plan trienal al R.P .Ungare pe în vederea unui nou avînt al termen de 25 de ani concernu
Tailanda trebuie să se rol ra anii 1958— 1960. In linii mari producţiei de autovehicule, de lui de ziare capitaliste „Odhams
gă din pactul S.E.A.T.O. cit acest plan ia şi fost elaborat. centrale de radiotelegrafie, a- Press“, licenţa de publicare a
rnai curînd cu putinţă. Nara parate de uz casnic, etc. De a- cotidianului „Daily Herald“,
„Intenţionăm — a spus Kiss semenea, va fi construită sec considerat oficiosul partidului
pati a adăugat că amestecul — să dezvoltăm în primul rînd ţia laminoare a uzinei de alu laburist.
industria energetică, producţia miniu de la Szekesfehervar.
S.U.A, este cauza actualei si PARIS 27 (Agerpres). - atomică. Exploziile nucleare şi cu hidrogen. „După cum a- de laminate fine, industria te Referindu-se la hotărîrea con
Ziarul „Liberation“ a publicat r-ată ziarul „Liberation“, aceas lecomunicaţiilor, precum şi pro Vor fi prevăzute totodată alo siliului general, ziarul „Daily
tuaţii grave a Tailandei. „Noi un interviu a! prof. L.K. Pau- trebuie să înceteze“. tă petiţie, semnată de 1441 oa ducţia de instrumente de preci caţii importante pentru fabrica
lino, cunoscut om do ştiinţă a- ¦$? . meni .a fost trimisă de aseme zie şi de îngrăşăminte chimice. rea fibrelor sintetice. Worker“ arată că „Odhams
nu avem nevoie de avioane cu merican, laureat al premiului nea ambasadelor LI. R. S. S.,
Nobel, care a participat la lu NEW YORK 28 (Agerpres) S.U.A. şi Angliei la Paris. Arpad Kiss a arătat apoi că Arpad Kiss a arătat în înche Press“ primind acest ziar va
reacţie, de maşini blindate şi crările celui de-al XVI-lea Con TASS anunţă : O delegaţie de căuta să schimbe complet că
gres internaţional de la Paris femei americane reprezentînd LONDRA 27 (Agerpres) - potrivit prevederilor planului, iere că Uniunea Sovietică şi
de tancuri amfibii. Noi avem al chimiştilor. O mare parte din „Liga internaţională a femei TASS anunţă : La Londra con alte ţări prietene .au prevăzut ra oterul său căci în caz con
interviu esie consacrată proble lor de luptă pentru pace şi tinuă să crească mişcarea de în cursul celor 3 ani va fi pusă acordarea unui ajutor impor
nevoie de fabrici“, a spus el mei urmărilor radiaţiilor alo libertate“ s-a prezentat la Casa masă pentru interzicerea expe tant Ungariei în vederea în trar, afacerea nu ar avea nici
arălîrid că amestecul S.U.A, mice/ Albă din Washington cerînd rienţelor cu arma nucleară. în funcţiune termocentrala de făptuirii planului trienal.
duce la sărăcirea poporului din încetarea experienţelor cu arma Reprezentanţele mai multor or un sens“. Există toate motivele
Tailanda. „Singura soluţie, a Prof: P.ai.ilino a declarat că nucleară. Delegaţia nu a fost ganizaţii de femei ca Adunarea
spus el în continuare, este „folosirea marilor descoperiri primită la Casa Albă şi a remis naţională a femeilor, Comite Opinia lui Adenauer despre asigurarea de a ne teme că „Daily He
schimbarea politicii externe a ştiinţifice poale aduce fericirea petiţiile pe care erau depuse a- tul internaţional' permanent' al rald“ va înceta definitiv să fie
omenirii numai cu condiţia ca proape 10.000 de semnături. mamelor, Federaţia femeilor
Tailandei şi să se pună capăt oamenii să-şi unească efortu partizane ale păcii din Anglia securităţii europene un ziar al sindicatelor — scrie
rile pentru apărarea păcii...“. ~~ - k---------------- de est, au vizitat secretaria ^ *7 * *- * 1 t v . * * r î 7 r V rv * i în încheiere „Daily Worker“.
rolului ei de partizan al State tul subcomitetului comisiei BONN 27 (Agerpres). cum şi din declaraţiile făcute
„Datoria oamenilor de ştiin PARIS 27 (Agerpres). — O O.N.U. pentru dezarmare şi au ^ .9.
lor Unite“. ţă, a spus Pau lino, este să a- cerut încheierea imediată a unui Luînd cuvîntul la Hummers- de Adenauer şi Von Brentano
vertizeze oamenii împotriva pri delegaţie de lucrători ai comi acord cu privire la interzicerea
Un alt lider al frontului so mejdie:]’ experienţelor cu arma sariatului pentru problemele e- experienţelor cu bombele cu bach ia un miting electoral al în timpul tratativelor de la Mos r Creşterea i
cialist unit, Boonkong Boon- hidrogen. Ele au remis secreta
pet, a arătat că Tailanda a de nergiei Atomice a vizitat reşe riatului o scrisoare în acest Uniunii Creştin Democrate, 71- cova. în toamna anului 1955, ! criminalităţii în Anglia ţ
venii dependentă de S.U.A. şi dinţa Consiliului de Minştri şi sens.
de piaţa acestora. „Noi trebuie a remis o petiţie care cere gu clenauer a declarat că în ac in care subliniau că guvernul
să lichidăm rapid dominaţia im vernului francez „să ia imediat
perialistă şi să cerem ca gu- toate măsurile necesare pentru tualele condiţii, sistemul secu R.F.G. este gala să contribuie | LONDRA (Agerpres). La Londra J
încheierea unui acord interna
ţional cu privire la încetarea rităţii europene este... ,,o farsă“. ia crearea unui sistem de secu * a fost dat publicităţii raportul se- i
experienţelor cu arma atomică
îm potriva torpilării de către S. U. A. In legătură cu această decla ritate europeană. In această or vŢ fulul politiei orăşeneşti, .lohn Nott i*
a acordului de armistiţiu din Coreea raţie a lui Adenauer, la 26 iu dine de idei fracţiunea P.S.D.G. j Bower, în care se constată că in ^
lie fracţiunea P.S.D.G. din bun- declară: „Nici odată nu au * cursul anului 1956 la Londra au •
TOKIO 27 (Agerpres) TASS Participanţii la miting au a- destag a dat publicităţii un co lipsit deci asigurări ale guver Ţ$f fost comise 108.582 crime mari, •j+
anunţă : La 26 iulie a avui loc dopiat o declaraţie în care au municat speciaI. pentru presă. nului. federal cu. privire la crea adică cu 14 la sută mai mult decît
la Tokio un mare miting al înfierat acţiunile provocăloare ,,Declaraţia cancelarului federal
coreenilor care locuiesc în Ja ale S.U.A., care au denunţai în Marocul cere Spaniei franchiste rea unui sistem de securitate în 1955. In raport se subliniază că ţ
ponia şi care se pronunţă îm mod unilateral acordul de ar — se spune în comunicat — europeană, dar în acelaşi timp
mistiţiu în Coreea, pentru ca să elibereze teritoriul marocan Ifni nu lasă nici o umbră de în el nu s-a străduit deloc să ela tţ cea mai mobasreervcăreîş*ntererîndaulcritminienrea-- ¦*j
potriva torpilării de către Sta astfel să profite de pe urma doială. Ea permite să se tragă boreze propuneri concrete pen litaţll se
tele Unite ale Americii a acor situaţiei încordate din această concluzia că asigurările ante tru realizarea unui astfel de
dului de armistiţiu din Coreea regiune. Rezoluţia adresată pre sistem". * tulul în vîrstă de pînă la 21 de «
şi împotriva aducerii de arme şedintelui Eisenhower, care a rioare ale cancelarului şi ale
al ornice în Coreea de sud. fost adoptată de participanţii PARIS 27 (Agerpres). Po- Marocului a cărei populaţie de ţ ani. e
Ia miting, cere retragerea’ ime Irivit relatărilor presei, guver bază esie formată din maroca
La miting au participat pes diată a trupelor americane din nul Marocului a dat publicităţii ni). y v
te 2.000 de coreeni, precum şi Coreea de sud, respectarea ri un comunicai în care se spune
deputaţi ai parlamentului, ac guroasă a acordului de armisti că Balafreu, ministrul Afaceri Demersul Marocului a fost guvernului federal au fost min
tivişti sindicali etc. ţiu şi încetarea trimiterii de 'ar lor Externe al Marocului, a fost determinat de refuzul Spaniei
me nucleare în Coreea de sud. însărcinat să întreprindă un de a examina problema unirii ciuni, şi prin aceasta opiniei Ml / % II N
Reprezentanţi ai partidelor demers pe lîngă guvernul Spa teritoriului Ifni cu Marocul ca publice internaţionale şi celei
socialiste şi comuniste şi ai di Mitingul a fost urmai de o niei relativ la teritoriul Ifni şl fiind un teritoriu marocan. Spa
feritelor organizaţii obşteşti au demonstraţie. să arate că polilica Spaniei în nia îşi motivează refuzul refe- germane, i s-a prezentat o ima Luni 29 şi Marţi 30 iulie Î957
rostit cuvîntări de salut adre- această regiune „poate aduce
sîndu-se asistenţei. prejudicii“ relaţiilor spaniolo- rindu-se la acorduri semnate la gine nejustă a intenţiilor gu SPECTACOLE •9,00 Concert de estradă; 21,05 Tea
marocane (Ifni este o posesiune vernului federal CINEMATOGRAFICE tru la microfon: „Domnişoara Nas-
colonială a Spaniei pe teritoriul timpul lor între Spania şi Fran fasia ; 23,15 Pagini alese din mu
In comunicatul fracţiunii se DEVA: Floarea dc piatră: Cinema zica contemporană.
ţa, aceasta din urmă semnînd citează extrase din notele gu Grădina de vară: Suflete tari; AL
BA IULIA: Artistă cu orice p re ţ; .MARŢI 30 IULIE 1957. Programul
în numele Marocului. vernului R.F.G. adresate gu APOLDU DE SU S: Mexicanul; BA- I: 5,10 Muzică 'uşoară; 6,15 Mtizică
vernului Uniunii Sovietice, pre
RU MARE: Soarta toboşarului; populară romînească; 6,45 Muzică 11-
¦¦¦P LONDRA 27 (Agerpres). in ţările me, ameninţînd cu o scumpi BRAD: Artistă cu orice p re ţ; HA şoară ; 7,40 Concert de dimineaţă;
Tema principală a comenta re generală a costului vieţii în ŢEG ¦ Muntele bătut de v în t; ILIA : 8,58 Mari cîntăreţi sovietici; 10,20
Creşterea in fla ţie i*OO occ toate cele 3 ţări membre ale¦ U raganul: LONEA: Cîndva la Pa Medalion, m uzical: Feiix Mendelsohn-
riilor ziarelor occidentale o Uniunii „Benelux" — Olanda. ris ; ORĂŞTIE : Brigada dc tanchişti; Bartholdy ; 11,05 Muzică uşoară;
constituie agravarea fenome măsură atît de ameninţătoa Belgia şi Luxemburg. PETROŞANI: încotro ; SEBEŞ : Va 11,30 Din muzica popoarelor sovie
oO nelor de inflaţie care se mani re ca în Anglia". In Germa gabondul ; Salonul nr. 9 ; SIMBRIA: tice;- 14,00 Muzică instrumentală in
4o¦ Europei nia occidentală, scrie cores „In Norvegia — scrie Reu Bulevardul principal; Dama cu ca terpretată de soliştii romîni; 15,05
festă tot mai ameninţătoare în pondentul. costul, vieţii a cres ter în continuare — se ma melii ; TEIUŞ : U raganul; ZLATNA : Muzică populară din regiunile Auto
economia tuturor ţărilor din cut constant cu cfîte 2 la sută nifestă „o încordare simţitoa Campionatele de atletism : HUNE- nomă A4aghiară şi Constanţa: 16,10
4¦ vestul Europei. Comentatorii e- în ultimii ani. In prima ju re" în domeniul economic". doara : A 12-a noapte. Muzică uşoară; 16,40 Din repertoriul
mătate a anului acesta s-au cîntăreţului Ştefan Lăzgrescu; 17,30
¦44¦¦ conomici şi politici ai celor mai consecinţe neplăcute ar putea preţuri". Comentatorul ziaru înregistrat sporuri simţitoare In Danemarca, recent s-au SELECŢIUNI DIN Un tăciune şi-nn cărbune: „Gliialu-
importante ziare analizează pe atrage după sine". Alte ziare lui elveţian „Journal de Ge de preţuri la transport, la u- scumpit preţurile la bere, vin, PROGRAMUL DE RADIO mer“ basm legendă de Al. M itru;
larg înrăutăţirea situaţiei e- şi agenţii de presă occidentale neve", care analizează intr-un tutun şi încă de cîleva săp 18,50 Muzică populară romînească
nele articole alimentare, etc. tămîni au intrat jn vigoare LUNI 29 IULIE 1957. Programul I: executată la cobză; 19,10 Muzică u-
¦ conomice în aceste ţări. şi. îşi trecînd în revistă evoluţia si articol situaţia economică a Corespondentul consideră că noi preţuri majorate la unele 6,15 De la o melodie la a lta ; 7,03 şoară de Marius M ihail; 19,55 „Noap
situaţia economică a ţării jus produse de larg consum. Muzică uşoară: 7,40 Muzică u şo ară; te bună, copii": „Galoşii înfumu
¦4444444¦4444« exprimă îngrijorarea faţă de tuaţiei economice în Anglia, Franţei, considerînd-o drept 8,10 Solişti şl formaţii de tineret din raţi“ povestire de Peroniak ; 20,10
<444<444444¦4O44«444444444t«t44<444<4S>*r>>r'- amintesc că în decurs de ci „critică", arată că polilica a- tifică îngrijorarea cercurilor „Economiştii italieni — a- lumea întreagă; 11,30 Muzică popu Muzică populară rom înească; 20,45
lipsa de efect pozitiv a măsu teva săptămîni. s-au scumpit, doptată de guvern nu a dat economice şi politice de la daugă agenţia Reuter — pre lară romînească şi prelucrări de fol /Muzică uşoară; 21,30 „Părinţi şi co
rilor adoptate pînă acum de rezultatele scontate. Săpiămî- Bonn. văd o nouă urcare a preţuri clor ale compozitorilor n o ştri; 12,10 pii": 23,13 Concert de noapte. Pro
guvernele respective pentru a în unele cazuri în mod sim nalul „Tribune des nations", lor în această ţară...". Concert de prînz: 13,05 Program de gramul I I : 14,03 Muzici uşoară:
combate inflaţia. ţitor, preţurile la cărbuni, referindu-se la ultimele decla „Suedia este o altă ţară în muzică populară romînească; 13,45 14,40 Jocuri populate romîneşti exe
combustibil, ciment, sau urcai raţii ale premierului Bourges care inflaţia constituie pro Corespondentul araiă lipsa Din cîntecelc Festivalurilor de tine cutate la diferite ' instrumenie 15,15
In special în. Marea Brita- blema principală" — scrie „Fi de realism a afirmaţiilor cer ret; 14,00 Muzică uşoară romînească; Muzică uşoară; 17,45 Cîntă Trin
lic ameninţarea inflaţiei do tarifele feroviare şi au fost a- Maunoury, care a recunoscui, curilor guvernamentale care 15,05 Muzică corală de compozitori Grigoriu; 18,05 Concert de muzică
mină preocuparea tuturor cer nuhiale apropiate scumpiri ale gravitatea situaţiei, dar a in nancial Times". In 1955, arată rom îni; 16,30 Sfaturi gospodăreşti; populară romînească; 18,55 Sfatul
curilor notifice şi. economice preţurilor oţelului, şi pentru firmat în mod demagogic că ziarul, costul vieţii a crescut încearcă să prezinte qctuala 16,40 Romanţe interpretate de Dorel medicului: „Primul ajutor în caz de
Ziare de dreapta, sprijinitoa ta toamnă noi majorări ale cu 3 ia sută, în anul 1956, — scumpire generală a costului Liveanu; 17,30 Concert pentru copii; în ec"; 19,45 Muzică populară primită
re tradiţionale ale politicii gu cosIntui biletelor de tren. va reuşi să „reechilibreze" fi 18,30 Din melodiile compozitorilor din partea Radiodifuziunii din Anka
vernului conservator, ca „Dai nanţele ţării; scrie: „Nu ştim cu 4 la sută. iar numai în pri vieţii, ca un „fenomen tem noştri de muzică uşo ară; 19,45 Me ra ; 20,03 Concert dc estrad ă: 22,05
Aceeaşi situaţie critică este dacă primul ministru însuşi mele 3 luni ale anului acesta porar", care va fi compensat lodii populare de pe întreg cuprinsul Cîntcce de dragosle şi jocuri popu
ly Express11 sau ..Daily E- caracteristică şi pentru Fran poate să creadă, fără să rîdă — cu 2 la sută. După cum ţării; 20,30 Muzică uşoară; 21,30 lare romîneşti; 22,30 Muzică uşoară :
kelch", îşi manifestă acum ne- ţa. Toţi comentatorii politici anunţă agenţia Reuter „în O- prin dezvoltarea producţiei in Concert de muzică populară romî- 23,15 Muzică de cameră de Ciabriel
"ăbdarea faţă de eşecul po francezi subliniază cu îngrijo singur, în afirmaţiile sale, dar landa, în duda . politicii de dustriale. „In realitate — a- ncască; 23,15 Concert de noapte. Faurd.
nticii economice a cabinetului ştim că situaţia e serioasă şi. control al preţurilor anunţată Program ul! I I : 14,03 Orchestre şi so
rare că in urma ultimelor că nu i se poate face faţă nu de guvern, preturile s-au ri raiă corespondentul — chiar lişti de muzică populară romînească; Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
1lac Millan. Ultimele scum scumpiri de preţuri la unele mai¦prin promisiuni". dicat continuu în ultima vre în ţara în .care producţia creş 15,00 Arii şi duete din operete; 16,20 11,00; 13,00; 15,00: 17,00; 18,00;
piri de. preţuri anunţate săptă- articole alimentare indicele „de Muzici .uşoară; 17,30 Melodii popu 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
mina aceasta — în special alarmă“ ai. costului vieţii a Intr-un reporta/ din diferite te cel mai mult — în Germa lare; 18,55 Sfatul medicului: Gura 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00; 23,00
urcarea tarifelor poştale în ţări occidentale coresponden nia occidentală, experţii con de ape minerale în bolile de stomac; (programul II).
întreaga Anglie — au fost fost depăşit. Aceasta înseam tul ziarului ..Financial Times"
nă, după cum arată cu neli arată că inflaţia se manifestă sideră că sporirea producţiei
primite cu un cor de comen nişte ziarul de- dreapta ..Le cu deosebită tărie şi în alte nu se îndeplineşte intr-un
tarii. nefavorabile ..Asemenea Monde". că ..inflaţia va fi re ţări occidentale, deşi, adaugă
ntasuri — scrie ..Times“ — cunoscuiă oficial, că va re corespondentul; „nu într-o ritm suficient de rapid pentru
sini serioase şi nu se ştie ce începe cursa dintre salarii şi a prcîntîmpina inflaţia".
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA
