Page 80 - 1957-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 817

ilillili Hiiii.lBW

ESTE POSIBIL ŞI E NECESAR Ce ai de gînd, tovarăşe OR

La coltul roşu de la Atelierele cadrul secţiei de reparaţii triaj.
C.F.R. Simeria-Triaj se desfă­ La cor sînt şase tovarăşi, Ia
şoară o activitate culturală tare fanfară trei, la teatru trei, Ia Vaidesegan ?
sărăcăoioasă. Cărţile tehnice dansuri unul şi la brigada ar­
(puţine la număr), nu slnt citite tistică de agitaţie încă şase
decît de cîţiva tehnicieni, iiar FOTBAL
cărţile de beletristică lipsesc cu membri. Cifrele de mai sus sînt Te-am tntîlnlt, tovarăşe Vaidesegan, cînd auzeau interpreţii acordeonul şi — Bine, dar la Casa de cultură Etapa a 12-a a „Cupei primăverii"
desăvîrşire. Conferinţe şi alte pianul o ştorgeau în sala cealaltă. nu se ţin conferinţe ?
manifestări culturale — nu se grăitoare şi edificatoare în ce !ntr-o după-amiază de la începutul „Formaţia instrumentală a mîncat e- Duminică s-a desfăşurat în regiunea Hunedoara etapa
tin. priveşte dragostea fată de mun­ lunii iulie, la Casa raională de cul­ chlpa de teatru..." — (ţi-aduci a- — Ba da, dar vin ei să le ţină.
ca artistică a salariaţilor atelie­ tură. Erai singur în liniştea care Noi le dăm numai sala. XlI-a a „Cupei primăverii" la fotbal. Rezultatele fetim-e
relor. Oare nu se poate face o
Pavel Budeanu — preşedin­ brigadă artistică de agitaţie a domnea în spaţioasa instituţie de minte ? Acestea sînt, textual, cuvin­ ...Aşa dar, toţi „planifică", tovarăşe
ale acestei etape sînt următoarele:
tele Comitetului sindical de sec­ atelierelor de reparaţii triaj ? Ti­ cultură pe care o conduci. Te-am în­ tele d-tale). Vaidesegan, iar d-ta habar n-aveai

ţie, susţine că o activitate cul­ neri ca Ladislau Bora, Ion Pîr- trebat ce faci. Mi-ai răspuns calm şi — Şi formaţia instrumentală ce-a ce conferinţe o să se ţină timp de Energia 115 Hunedoara — Locomotiva Simeria 0—5 ;

turală proprie a atelierelor de vu. Paula Ionescu, Florian O- sigur: făcut. o lună, două, trei, la Casa de cul­ Progresul Deva — Energia Aninoasa 1—1 ; Flamura

reparaţii vagoane, nu poate a- rican, Magda Roman şi ca ei — Vînd bilete pentru spectacolul ...Aici a început şirul amărăciuni­ tură. M-a mîhnit şi mai rău, iar d-ta roşie Deva — Dinamo Orăştie 1—0 ; Locomotiva Teiuş

vea loc. E adevărat că marea sînt mulţi, vor să activeze şi Ansamblului Armatei, oare urmează lor mele. Or fi la fel de dureroase îţi frămîntai mîinile şi mai febril. — Recolta Sebeş 2—1 ; Energia 30 Decembrie — Energia
depărtare de oraş a atelierelor, Vor activa din plin şi aici cum să vină la noi peste vreo 2—3 zile. şi pentru d-ta ? Mi-ai răspuns la fel
îngreunează în mare măsură o activează şi la Simeria. Secre­ Pînă Ia urmă, cu toată strădania ,Alba 1 -0 . '¦ -

Am rămas contrariat — dar mi-am de simplu şi de senin : mea de a „stoarce“ de la d-ta mă­

activitate susţinută de zi cu zi. tarul organizaţiei de bază U.T.M. z is : „Oare şi o treabă ca asta cade car un dram de activitate, măcar pe T IR
Dar tot laitlt de adevărat este că
dacă s-ar pregăti temeinic con­ Mircea Pelan este şi el de acord. în. sarcina unui director de Casă de ( Scrisoare deschisă către viitor, a fost zadarnic. (De altfel, Concurs regional organizat de A. V. S. A. P.
ferinţe tehnice, politice, ori Conducerea secţiei ' Viâ sprijini cultura directorul Casei raionale între noi fie vorba, nici plan de mun­
scurte informări, jurnale vorbi­ orice acţiune bună. că nu aveai). Tot duminică, pe poligonul din Alba Iulia, s-a des­
te, recenzii, etc. şi dacă aceste Am început apoi să stăm de vorbă de cultură făşurat concursul regional de tir, organizat de. Comi­
Rămîne oa în strînsă colabo­ despre viaţa, despre lucrările de se­ din Alba M ia ) Cînd am terminat discuţiile, am tetul organizatoric regional A.V.S.A.P., la care au par­
obiective ar fi sprijinite ou cîte rare, Comitetul sindical ou zon, despre colaboratorii d-tale. Şi, rămas amîndoi tăcuţi. Şi unul şi al­ ticipat 40 de concurenţi. Rezultatele tehnice sînt urmă­
un bun program artistic, sala­ U.T.M.-ul şi cu celelalte orga­ încetul cU încetul, a venit vorba des­ — Formaţia instrumentală ? S-a tul ne simţeam penibil de prost. Eu, toarele :
riaţii atelierelor ar participa cu nizaţii de masă, să se hotăras­ pre activitatea Casei de cultură. destrămat şi ea. pentru că mi-a trecut prin cap să te
drag la munca culturală a col­ că şi să înceapă acţiunea şi întreb atîtea, iar d-ta pentru că... Proba 3 x 10 armă sport individual.
tului roşu. coltul roşu de la C.F.R. Sime­ Atunci, «“ mi s-a părut mie sau — De ce?
aşa a fost ? — te-ai întunecat la începuse să mă agaseze acest Dar n-are rost să mai facem proces BĂIEŢI; Eugen Gherman (Sebeş)— 245 puncte; Şte­
Se îndoieşte cineva că nu ar ria-Triaj să-şi înceapă activita­ chip. De ce ? Abia mai tîrziu mi-aitf de conştiinţă. Altceva ar avea acuma fan Bruja (Sebeş) — 198 punde; Gelu Ionescu (Orăştie)
fi cititori, dacă biblioteca ar tea, încetînd de a mai fi doar dat seama. leit-motiv al „destrămărilor". rost. Să mergi, bunăoară la Sebeş, 190 puncte,
număra şi literatură beletristică „sală de şedinţe“ şi „coridor de “ ¦ Pentru că au fost mai multe... la Casa de cultură, să vezi cum se
şi dacă s-ar populariza cărţile trecere“. — Aveţi echipe artistice la Casa FETE: Elisabeta Szarkady (Orăştie) 190 puncte;
proaspete ? Desigur, nu. de cultură, tovarăşe Vaidesegan ?. puncte de vedere. Unii instrumentişti străduiesc oamenii de acolo să-şi or­ Maria GrOza (Alba iulia) 179 puncte; Maria Oţoi
Este posibil şi este necesar. — te-am întrebat. voiau muzică grea, iar alţii muzică ganizeze activitatea. Şi, să ştii că (Deva) 175 purtete.
Este îmbucurător faptul că la uşoară. şi ei au greutăţi la fel de mari ca
formaţiile atelierelor din Sime- De ce lipsim salariaţii ateliere­ Ai frămîntat întîi palmele una de şi la Alba Iulia. Proba aplicativă pe echipe
ria sînt 19 membri recrutaţi din lor de posibilitatea culturaliză­ alta, înfrigurate, ţi-ai adunat gîndu- — Alte, formaţii mai aveţi ?
rii ? rile şi-ai răspuns anevoie: Am avut un cerc de balet pentru Pe primul loc s-a clasat echipa oraşului Deva, formată din Gheorghe
.Lupan, Maria Oţoi, Pavel Lazăr şi Ioan Rusu care au totalizat 462
c. s. D-ta însă, tovarăşe Vaidesegan, ai de puncte. Pe locul II, echipa raia nului Sebeş, formată din Eugen G her
man, Lucreţia Rotaru, Ştefan Bruja şi Dumitru Rotaru cu 427 puncte.
— Păi... avem.., adică... am avut. copii, care şi-a terminat activitatea rămas singur, te-ai izolat, n-ai cerut Pe locul III s-a clasat echipa raionu lui Alba, formată din Ladislau Sei-
denfeld, Maria Groza, Petru Gurzău şi Ioan Cioacă — cu 414 puncte.
Am avut o echipă de teatru. şi o formaţie de dansuri populare.
Trebuie arătat că din cauza slabei organizări a acestui concurs, un
Un tehnician destoinic — Bun I O echipă de teatru face — Acum, acestea mai repetă ? sprijinul organelor locale şi de aceea singur concurent (Eugen Gherman) a obţinut baremul stabilit prin regu­
mult în educaţia oamenilor muncii. — Nu. Casa de cultură este şi ea singură şi lament, calificîndu-se ca sportiv grad ul II. Restul rezultatelor, au fost sub
nivelul aşteptărilor.
In dimineaţa aceea de iulie, moto­ tratată ou hexacloran, ardeiul şl car­ E genul de artă care, alături de bri­ — Deci, în momentul dé faţă nu tristă.
Tot în cadrul acestui concurs s-a desfăşurat şi proba pistol şi armă
rul autobusului RATA, trăgea din plin tofii, frumos rinduiţi, dovedeau dra­ gada de agitaţie, are o influenţă di­ mai trăieşte nici o formaţie artis­ Te întreb acuma, cînd închei scri­ militară 30 + 30, în cadrul căreia s-a urmărit selecţionarea participan­
ţilor la concursul pe asociaţii ce se va desfăşura în curînd la Bucureşti.
pe serpentinele dealului, dornic de a gostea ce-o are tehnicianul Danciu rectă, nemijlocită asupra publicului. tică ? O brigadă de agitaţie pentru soarea : ce ai de gînd, tovarăşe di­ Un rezultat bun în aceste competiţii l-a obţinut Gheorghe Rujescu (Deva),
Qîndeam că am descoperit... cheia campania de vară n-aţi putea în­ rector? Să vinzi pe mai departe bi­
ajunge mai repede pe creastă, de Idan pentru agricultură.
unui lanţ întreg de succese la Casa
unde apoi, anea să se avlnte pe şo­ I-am admirat porumbul semănat în de cultură. jgheba ? lete de spectacole? Nu crezi că o MOTOCTCLISM
seaua ce duce la Băiţa. pătrat, precum şi toate celelalte, iar — Ba s-ar putea, dar...
seara tîrziu, mirosul îmbietor al griu­ — Şi ce piesă a repetat ultima Răspunsul a rămas neterminat. Cine brigadă de agitaţie, un quartet vocal Asociaţia Progresul Alba Iulia a organizat du­
Kilometru după kilometru, erau oafă î sau instrumental, o scenetă pregătită minică un concurs moto pe circuit închis la care
înghiţiţi de goana maşinii. La dreap­ lui pîrguit din snopii recoltaţi pentru ştie la ce motive „obiective" se mai au participat 30 de concurenţi din diferite regiuni
ta noastră, apărură sttncile semeţe — Prin mai... s-a pus în scenă referea şi acest „dar“... de echipa de teatru ar fi posibile ale ţarii. Datorită bunei organizări a concursului,
ale „Cheilor Zarandului", în faţă recunoaştere pe care i-am ajutat să-i piesa „Bucuroşi de oaspeţi ?“, dar re­ de realizat şi, în acelaşi timp, ar veni •¦ezulţaţele au fost destul de îmbucurătoare. Astfel,
ici-C6lo, Se iviră case şi... după încă ducă, m-a făcut să-mi întăresc con­ petiţiile s-au întrerupt. Aşadar, ţi-aduci aminte, am înche­ la categoria 100 cm.c., pe locul I s-a clasat Ni­
clteoa minute de mers, maşina stopă, vingerea, că Danciu Ioan este un teh­ iat capitolul „activităţii" (sau mai în ajutorul căminelor culturale din colae Fekete (Progresul Alba), la 125 cm.c. Lazăr
in faţa autohaltei Băiţa. nician agronom destoinic. — De ce ? precis al inactivităţii) artistice, avînd raion ? Ştefan (Energia Oradea). Locul II în cadrul a-
la sold, „ZERO". celeiaşi probe a fost ocupat de Iosif Ianoşi (Voin­
Am sărit din maşină. Un tinăr de L R. — Pentru că am început repeti­ . Nu crezi că unităţile de la sate ţa Sibiu), iar locul 111 de Cristian Dawitz (Voinţa
ţiile la formaţia instrumentală şi Mi-am zis : poate că, totuşi, în aşteaptă tocmai acuma, în toiul mun­ Sibiu).

vreo 20 de ani, de statură mijlocie, Despre asigurările facultative alte domenii cultural educative e cilor de vară, ajutorul Casei de cui
dar bine legat, ieşi vesel in intimpi- mai „tare" Casa de cultură, tură ?
nare: era tehnicianul agronom Dan-
-= Cum staţi cu conferinţele ? Dumneata, ce ai de gînd, tovarăşe

ciu Ioan. După ce ne-am sirius mîi- ie Muurl si persoane Ce-aţi planificat luna asta ? Vaidesegan ?
nile prieteneşte, am intrat la sfatul
— Noi n-am planificat nimic, pen­ LASCAR STANCU

popular, iar de aici, am plecat îm­ tru că îşi planifică S.R,S.C.-ul, din Ministerul Invăţămîntului

preună la Trestia, unde trebuiau e- Asigurările de stat A.D.A.S. sînt cîte 1.600 lei fiecare. Ion Gfoza din A.R.L.tLS.-uL. şi Culturii

xecutate măsurători in vederea cură­ tot mai mult înţelese de marea masă Vihgârd, pe lîngă suma asigurată

ţirii păşunilor. a cetăţenilor. Ei se conving că asi­ obligator, a primit în mod facultativ

Pe drum, tehnicianul cercetă cu gurările de stat au fost create numai încă 1.000 lei pentru o Vacă. Asigu­ FILANTROPIE . La celelalte categorii s-au înre gistrat următoarele rezultate: 250
minuţiozitate un teren cu porumb, pentru sprijinul lor. De aceea nu­ raţii Ion Blaj, Valentin Nicoară şi ' Cm.cţ 1. Gherşon Ladislau (Progres ul O radea); 2. Bella Gaşpar (Pro-

peste care căzuse grindină, apoi îmi mărul celor care încheie asigurări de Emanoil Magda din Vărmaga, au La cooperativa „Ulpia Traia- promisiune, pentru că de luni greşul O radea); 3. Ştefan Lazăr (En ergia Oradea). La 350 cm.c. sport;
spuse: ' bunuri şi pe viaţă, creşte pe zi ce primit pe lîngă suma despăgubită la nă" din Sarmizegetusa, a luat de zile mărfurile au rămas în 1. Arpad Victor (Progresul Oradea) ; 2. R. RăutenstrautU.(Voinţa Sibiu).
trece. In ultimul timp s-a observat asigurarea .^obligatorie şi cîte 1.600 lei fiinţă cu tuni în urmă o institu­ aceeaşi magazie şi din greu ,,3.50 cm ,ţ,; L J .: I. Nicolae Mateş (A. V.S.A.P- Cluj) ; 2. Petru Gavrilă
—> Nu are nimic.., scapă! că oamenii se îndreaptă în special fiecare. ţie de binefacere. ?Cei care,-se vandabile, au devenit, ce e drept, (Progresul Alba) ; 3. Eugen Buidoş (Progresul Cluj). La 5Q0 cm .c.: I
La Trestia, ăm urcat coasta, am spre încheierea de ¦ asigurări facul­ bucură de protecţia conducerii mai uşoare (pentru că şoarecii Teodor Săpăduş (Progresul Alba) ; 2. Nicolae Mateş (A.V.S.A.P. Cluj) ;
asistat lâ măsurători, apoi am intrat tative, despre care s-au convins că Astfel de despăgubiri au fost plă­ cooperativei şi a serviciului Co­ s-au dovedit a fi tare harnici, 3. Eugen Buidoş (Progresul Cluj). La categoria nelimitat: 1. Ladislau
in sat, pe lanurile aurii de grîu, sînt mult mai avantajoase. De pildă, tite şi în raionul Haţeg, în comunele mercial din cadrul U.R.C.C. Ha­ Gherson (Progresul Oradea) ; 2. Gaş par Bella (Progresul Oradea).
prin care, însoţite de melodia armo­ Răchitova, Boşorod şi altele.

nioasă a unui cintec, un grup de fete un cetăţean care a asigurat o vacă Pentru asigurările contra acciden­ ţeg, sînt... şoarecii. La dispo­ nu ca tovarăşii de la Uniune).
de rasă Comună numai prin efectul telor, A.D.A.S.-ui a plătit în ultimul ziţia acestora (a şoarecilor) au Din consideraţie faţă de cei
îşi croia drum cu secera abil mî- legii, el va primi drept despăgubiri timp familiilor Gheorghe Pădureanu fost lăsate cu multă generozi­ Rezultatele concursului pronosport nr» 30
suma de 600—800 lei, pe cînd dacă din raionul Petroşani şi Francisc care pînă la urmă vor trebui să din 28 iulie 1957
nuită. t are aceeaşi vacă asigurată şi în mod Csutak, din raionul Hunedoara, cîte tate, mai multe mărfuri despre plătească oalele sparte, adică
facultativ, primeşte încă 1.000 lei în 5.000 lei fiecare, iar asiguratului Ion faţă de conducătorii instituţiei
Danciu sfărîmă in palme un spic, plus. In cazul că vaca este de rasă, Roth din raionul Sebeş, i-a plătit care se spune că sînt greu van­ filantropice, ne abţinem de a le
primeşte prin asigurarea facultativă, suma de 2.250 lei. dabile. ura şoarecilor „poftă bună".
şi-mi arată boabele curate ca un şi­ 2.000 lei, pe lîngă cei prevăzuţi prin I. Motor Karl Marx S. — Turb. Erf. (R.D.G. 0— 3 - 2
efectul legii. Cel ce doreşte să asi­ In ceea ce priveşte asigurările de Uniunea raională a promis că VIORICA GOLUMBEANU
rag de mărgele strălucitoare. gure în mod facultativ orice lucru, viaţă, la tragerile de amortizare aU le va ridica în cel mai scurt II. Stahl Stalinstath Rota zion Leip. (R.D.G. i» I—2 - 2
nu plăteşte decît o sumă foarte redu­ ieşit un număr destul de mare, de termen, dar asta a fost numai corespondentă 3 - 1 = 'l
— Recolta-l frumoasă/ spuse bucu­ să, drept primă de asigurare. Dacă ne poliţe. Astfel, cetăţenii Mihai Ternea III. Motor K. Brand — Forth S. Meran (R.D.G.) T—5 *= 2 .
referim la cazul arătat mai sus, vom din raionul Sebeş, Ion Oprean din
ros tehnicianul, oamenii au folosit cu vedea că prima de asigurare poate IV. Motor Oberlind —* Motor- Svichau (R.D.G.) 4—2 ta i
fi achitată cu 10—15 litri lapte. raionul Orăştie şi Dumitru Plăvănes- 2—1 « I
cu tot din acelaşi raion, au primit V. Ergi S.C. — Miskolc V.S.C (R.P.Ü.)
Se pot asigura facultativ şi bu­ fiecare, în urma ieşirii poliţelor la 1— 2*«= 2
ingrăşămint azotatul de amoniu şi nurile casnice c a : mobilă, îmbră­ tragerile lunare de amortizare, cîte VI. Perëcesi Banyasz — Ozdi V.T.K. (R.P.U.) 0—1 = 2
căminte şi alte obiecte din gospodărie. 1.050 lei.
superfosfaiul, aşa cum au învăţat la De asemenea, asigurări facultative se In editura de stat pentru literatură politică a apărut: VII. Bakkaljai Bany — Hatva ny V.S.C. (R.P.U.) 4—1 = 1
pot încheia şi pe viaţă. In acest caz, In regiunea noastră astfel de ca­
cercurile agrotehnice. La Sălişte — asiguraţii, pe lîngă alte avantaje bă­ zuri care oglindesc marea importanţă Jawaharlat Nehru: A O I O B I O O i î A F S E VIII. Saigort. Vas. — Baglyas. Banyasz (R.P.U.) 2—0 = 1
neşti, participă şi la tragerile lunare a asigurărilor facultative de bunuri
Nicşa Nicolae şi Pirva Traian, iar la şi persoane, sînt destul de numeroa­ IX. Budafoki M.T.E. — Csepel Auto (R.P.U.) 1— 1 = x

Hărţăgani — Moga Andronic, la fel, Prin „Autobiografia" lui Neh­ el şi-a propus să facă nu isto­ X. Szallitok S.O. — Szekesfeh. Vasas (R.P.U.) 2— 7 = 2
ru, cititorul roniîn are prilejul
au folosit îngrăşăminte chimice şi au să-şi îmbogăţească cunoştin­ ria modernă a ţării, ci istoria XI. Gazgyar — Oroszlanyi Ba nyasz (R.P.U.)
ţele căpătate despre India cu
ajutorul ,,Descoperirii Indiei“, propriei sale dezvoltări spiri­ XII. Kobanyai Lömbic — V.K.S. E. (R.P.U.)
a aceluiaş autor. „Autobiogra­
recoltă bună. fiau scrisă în închisoare în pe­ tuale. t»
rioada iunie 1934 — februarie
Hrănicia tovarăşilor Trijon Petru, Totodată lucrarea cuprinde
o serie de consideraţiuni mai
Bocan Ioan, Topor Aron din Sălişte largi asupra diverselor concep­ Bane de reglarea! pompelor de injecţie
ţii politice şi filozofice, asupra
şi Nicşa Cornel din Hărţăgani, a fă­

cut ca ei să fie fruntaşi in munca Pînă nu de mult la mina putea concepe un asemenea
banc numai să fiu ajutat.
de seceriş pe comuna Băiţa. de amortizare. se. Masele largi populare au înţeles 1935, cuprinde un bogat şi deo­ artei şi literaturii, ca şi asupra Teliuc, cînd.pompele de injecţie
a excavatoarelor necesitau să Intr-adevăr, inovatorii I. Z’lă-
La arie, totul e pregătit, iar gazeta In ultimul timp, plăţile făcute prin că prin asigurările de stat A.D.A.S sebit de interesant material pri­ religiei. Toate acestea ne dau tior şi P. Topliceami l-au aju­
fie reglate erau duse pentru re­ tat să execute prototipul ‘“ care
de perete aşteaptă să popularizeze pe A.D.A.S., atît prin efectul legii, cît pot să-şi pună la adăpost de orice vind trecutul apropiat al marii posibilitatea să cunoaştem mai mediere, la întreprinderile din pînă la urmă după unele perfec­
cei care vor treiera primii. şi facultativ, se ridică la sume des­ calamitate bunurile şi însăşi bunăsta­ temeinic părerile autorului şi ţionări aduse pe parcurs, a de­
tul de importante. Astfel, asiguraţii rea familiilor lor. ţări. Căci expunerea vieţii lui totodată ne întregesc cunoştin­ Hunedoara. In felul acesta, uti­ venit o inovaţie de mina întîia.
In ziua aceea, Danciu mi-a mai Silviu Dancea şi Anton Tanevici Nehru se împleteşte, în lucra­ ţele asupra vieţii spirituale a lajele respective care sînt de Important este faptul, că acum
arătat şi lotul demonstrativ-experimen­ din Teiuş, care au avut asigurări A. D. MANGiUREA re, cu expunerea istoriei. In­ indienilor. pompele de injecţie pot fi regla­
Şeful serv. Asigurări de bunuri diei din ultimile decenii, deşi primă necesitate în cariera de te la mină fără cheltuieli prea
minereu a minei, erau scoase miari şi în consecinţă, utilajele
tal, unde porumbul, roşiile, varza facultative pentru cabaline, au primit A.D.A.S. Deva după cum mărturiseşte autorul, 608 pagini — 28 lei. pot fi folosite cu randament ma­
pentru cîtva timp din procesul xim.
Caut în carnetul de însemnă­ pătruns printre butuci. Am dat de producţie.
ri cîteva nume pentru a le în­
scrie în nelipsitul capitol gaze­ NOTE DINTR-O GOSPODĂRIE AGRICOLA DE STAT aici de un adevărat laborator. '— De ce n-am avea şi noi la
tăresc al fruntaşilor. Nu le gă­ mină un batic de reglare ? — a
sesc. Se vede că în graba discu­ — Nu-i lucru uşor să scoţi un
ţiilor am omis tocmai acest lu­ spus într-una din zile inovato­
cru atît de important. Ce-i de fă­ Z i de vară la Galda de Jos vin bun, spunea un brigadier. rul. Iaan Preotu. Eu de pildă aş
Lucrul principal în îngrijirea
cut atunci ? Să renunţ a mai viilor e să ai oameni pricepuţi
scrie reportajul ? Nici în ruptul şi îndrăgostiţi de meserie. Poa­ I NFORMA. ŢIE

oapului. Mi se va spune că un Pentru pîine multă citor de lîngă mine. Trebuie să lucrat şi cu o combină. Cu or­ te că în întreţinerea viilor se DIRECŢIA REGIONALA — certificat de studii,
reportaj fără fruntaşi e ca mîn- şi albă recunoaştem totuşi că are drep­ zul am stabilit un adevărat re­ poate vorbi într-o oarecare mă­ — dovadă eliberată de sfatul
carea fără sare ? Nu-i nimic. tate. cord. In ti'ei- zile şi jumătate sură de o adevărată artă. Acum C.FiR. TIMIŞOARA popular din oare să reiasă 't a ­
într-altă lume. In jurul meu l-am treierat. prăşim a treia oară. Mană cred rea materială a candidatului,
Am în schimb în fată altă do­ mişunau oameni, foarte mulţi Cele 150 hectare semănate cu că nu vom avea de loc. După recrutează candidaţi din afona părinţilor, sau a susţinătorilor
vadă a muncii. Pe locul unde oameni. Se vede că în aceste grîu au fost secerate numai în Oriunde mă întorceam, se des­ ce am stropit viţele a cincea cadrelor C.F.R. pentru Şcoala
pînă mai ieri-alaltăieri, spicele zile toţi au ieşit să dea bătă­ cîteva zile. Dar să ne între­ făşurau în faţa mea lucruri in­ de magazioneri şi conductori de legali,
de grîu se înălţau în bătaia lia pentru pîine. băm şi cîte eforturi au trebuit teresante. Fie că era vorba de oară, ne-am asigurat o recoltă mărfuri, bagaje şi tren, pentru
pentru această treabă şi mai cu care sperăm să treacă de 4.000
vîntului, se întinde acum o pri­ Nici nu se uscase bine rouă seamă priceperea de care era cei care stivuiau ultimele care kg. struguri la hectar. aare se va ţine examen de ad­ Durata şcolii este de 6 luni.
velişte mai puţin fermecătoare, cînd cele două batoze de 1.350 nevoie pentru organizarea mun­ cu trifoi, fie că era vorba de cei
mm., începuseră să ţăcănească. Viile gospodăriei din Galda mitere la data de 9 august 1957 Se primesc candidaţi din me­
dar firească : ţepii înalţi doar cii. Dar examenul .a fost trecut care înălţau mari stoguri de de Jos ar merita poate mai mult
de-un deget, rămaşi de pe urma — Ce zici Floriene, s-a adre­ cu succes. Pentru că — de ce paie, sau de cîţiva căruţaşi ca­ decît o simplă notare. Dar las la Grupul şcolar de calificare diul urban pentru ocuparea lo­
secerătorilor-legători, a coase­ sat organizatorul de partid, to­ re transportau ultimele clăi de
să nu recunoaştem — campania acest lucru în treaba specialişti­ C.F.R. Timişoara, str. C. Rădu- curilor din mediul urban şi din
lor şi a secerilor, vor parcă să varăşul Aurel Cîmpeanu, mai­ de strîngere a recoltei din acest grîu de la cîmp, toţi erau pro­ lor. Oricum, un kg. de licoare
se răzbune pe oamenii care le- strului de cîmp Borşa. Nici ini­ fund antrenaţi în acest proces. lesou nr. 1. mediul rural, care nu posedă
au tăiat avîntul spre înălţimi. ma lui Zatopek nu bate atît de an, a constituit un adevărat din Galda, nu te lipseşte de o
examen. De undeva, din mulţime, mi-a plăcere deosebită. Se admit candidaţi oare au bază materială la ţară, pe.itru
Şi nici aşa, ciopîrţiţi măcar, nu ajuns pînă la ureche, un fel de
vor avea parte de prea multe oa studii 7 clase elementare locurile vacante din mediul ru­
zile de viată. O zi-două doar, regulat ca batozele noastre. — Spicele, poate cele mai aforism : „Pîine multă, multă şi
absolvite după 1948 sau şcoli ral, candidaţi ce au domiciliul
şi tractoarele oare vor veni să Pe semne că aceste cuvinte multe, au fost culcate la pă- albă“ ! Ziua de vară este lungă.
Cele cîteva aspecte pe care le- echivalente (4 clase liceu, gim­ numai pe raza Direcţiei regio­
dezmiriştească, îi va face să au măgulit pe Dumitru Heiman mînt, mi-a spus inginerul Au­ Bachus se va bucura. . . am văzut, nu sînt decît o par­
dispară, de parcă nici n-ar fi de la atelierul' de reparaţii al rel Petrovici, un adevărat Her- naziu, etc.), iar vînstia între 18 nale C.F.R. Timişoara.
existat vreodată. Nu sînt oare
gospodăriei, că a intervenit deo­ cule. Şi nu ne-a fost chiar atît La vechii greci se obişnuia te a treburilor efectuate în gos­ —35 ani împliniţi. Informaţii şi alte lămuriri se
toate acestea dovezi că pe aici de uşor să tăiem grîul cu sece- oa în timpul lucrărilor de între­ podărie în timpul unei zile. Şi
au trecut oamenii ? Şi încă oa­ dată în discuţie: Cererea de înscriere împreu­ pot primi la orioe staţie C.F.R.,
meni harnici.
— Dacă batozele merg bine, rătorile-legători. E adevărat că ţinere a viilor, oamenii să pe­ oamenii sînt harnici. In orice nă cu actele notate mai jos, la Crupul şcolar C.F.R. Timi­
Parcă am intrat dintr-odată meritul este şi al meu. Am lu­ am angajat şi forţe de muncă treacă, în cinstea lui Bachus, oaz, cînd am plecat din gospo­
vor- fi depuse la secretariatul . şoara, telefon interior 198 şi
crat şi eu la pregătirea lor pen­ din afara gospodăriei, care au zeul vinului. Mi-am amintit de dărie, aforismul de care amin­
secerat grîul cu coasele, dar a- acest obicei cînd am văzut pe team mai înainte, îmi răsuna GruptV'.ui şcolar Timişoara, prin 129 şi la Serviciul de personal
tru campanie.
— Să ştii că n,u vrea să se ceasta era necesar mai ales pen­ panta unui deal, întinderea nes- încă în urechi : „pîine multă, poştă sau prin staţiile C.F.R. : al Direcţiei regionale C F.R.
laude, mi s-a adresat un mun­ tru a evita orice pierdere. Am fîrşită a viilor gospodăriei. Am multă şi albă“. l- GA'.kii t-'SCU
— certificat de naştere, Timişoara, telefon 32-81.