Page 81 - 1957-07

Nr. 817 dxumul socialismului pdg.

•if 9Iy!•;;

?( \ V I A Ţ A D E P A R T I D :hfi\ <3/1 e x e a p i i & OAMENI ŞI FAPTE DIN VALEA JIULUI

MAI ADINC IN PROBLEME 55 Vin lemne pe jilip 66

I '. Zgomotul roţilor care au tre­ te lucrările de la fasonat lemn,

Oraşul Petroşani, care în tre- ------- La îmbogăţirea cunoştinţelor cut peste nenumărate stosuri de corhănit, plutit, apropiat şi în­
'cut avea atîţia intelectuali cît
puteai număra pe degetele de Pe marginea activităţii profesionale ale membrilor, dar linie şi care ne-au asurzit a- cărcat la vagoane. In acest fel,
. La mâini, s-a dezvoltat mult şi d,esfaşurată de Comitet.ul. au uitat să le mai ţină. Tova-
pe zi ce trece ia înfăţişarea u- orăşenesc de partid Petro- r gşUj p0P) secretarul organi- proape, a încetat. Cu un ultim ne putem organiza munca mai
nui mic centru cultural. Aloi au sâni în rindurile intelec-
Luat fiinţă în a_nii;i _p_utt_e_riÎJi _p_o_p_u­ rafiei de bază P.M.R. din oa- pufăit locomotiva micuţă care a bine şi putem spori mult pro­
lare un institut de învăţământ ’
superior, un teatru de stat, o drul Combinatului, fiind solici- tras din greu cele zece vagoane ducţia. Pe lună, nu scoatem ni­
şcoală de artă, cercuri de lite­ tualilor. tat prin luna aprilie să ;i.ao tmw'Xă­
suri ca organizaţia de bază să a destrămat perdeaua brazilor, ciodată mai jos de 1.200 lei fie-
ratură şi artă plastică, s-a lăr­ Comitetul orăşenesc 'de partid analizeze activitatea cercului
din Petroşani, a reuşit să mo­ A.S.I.T. pentru a se determina lăsînd privirilor o luncă nu prea care. Din vorbă în vorbă, am
îmbunătăţirea ei, a promis că
mare. Sîntem la. exploatarea fo- aflat că aoum cîtva timp a

irestieră de la primit Medalia

Voivodu-Lonea, î * - - - • * • - jviu^cjj şj cg iare

, în gara de la j Rcporîaj forestier | ^ .niC| ţn ]un.a

git reţeaua învăţământului me­ bilizeze cu mai mult succes in­ va „lua în considerare“ acest Bîrlogul. asta să-şi La un

diu şi elementar, reţeaua rnedi- telectualii din looalitate La in­ lucru, dar, după cum se vede, vX v> > ?vrxv:-.x vxo.vvioxv':’: Deşi soarele nu mai are mult aparat de radio; că peste două
co-sanitară etc. tensificarea activităţii cultural- considerarea... a rămas în sus­ -'t' M pînă la amiază pe toata întin­ săptămîni se va muta în cabana
eduoative în rândul oamenilor pensie, deoarece acest cerc n-a derea plină cu stive de lemn de cea nouă de la Voivodu, şi cîte
In cadrul întreprinderilor şi muncii. fost ajutat de către organiza­ foc, nu vedem decît doi munci­
instituţiilor, în organizaţiile şi mai cîte.
A.S.I.T., A.R.L.U.S., S.R.S.C. In prima jumătate a aoestui ţia de partid nioi pînă azi, ca
şi altele din oraşul Petroşani an, subfiliala S.R.S.C. Petro­ să devină activ. Activitate . sla­ tori care trebăluiesc de zor la- Socotind, pe semne, că timpul
aşezarea în stive a unei gră­ de hodină a trecut, brigadierul
îşi desfăşoară în prezent acti­ şani a organizat peste 300 con­ bă desfăşoară şi cercul A.S.I.T.
vitatea peste 700 ingineri şi ferinţe în oraş şi raion întoc­ de La Trustul 7 construcţii. După învingerea multor greutăţi întîmpinate pe povîrnişurile munţilor, mezi de lemne, mare cît toate făcu semn ortacilor săi să mear­
zilele. Venisem aic1', cu gîndul să gă din nou la lucru. Şi îndesîn-
tehnicieni, profesori şi învăţă­ mite de secţiile ştiinţifice ale O sumară analiză a arătat excursioniştii — elevi ai şcolilor me dii din Hunedoara, Simeria şi Sebeş scriu despre viaţa şi munca lu­ du-şi colopul pe cap, se ridică.
crătorilor forestieri şi cînd ce- După el urmară şi Constantin
tori, medici, actori, jurişti etc. subfilialei cu sprijinul intelec­ că tovarăşii din Comitetul oră­ — au cucerit vîrful Parîng. ' lo... numai aceşti doi oameni cu Răducanu, Dumitru Mutu şi cei­
ţapinele lor. Cel care ne-a scos lalţi. Aşa cum plecaseră, cu ţa­
Atragerea intelectuali lor La tualilor din oraş. Enumerarea şenesc de partid se ocupă nu­ Clişeul îl reprezintă pe turişti, care, în cinstea acestei victorii, se de-, din încurcătură a fost tov. Ion pinele pe umăr, păreau nişte
Negrău, şeful sectorului şi to­ soldaţi. De fapt sînt soldaţi, ai
opera de construire a socialis­ a numai cîteva din titlurile a- mai La zile mari — cum s-ar lectează, ascultînd un program de cîntece populare romîneşti, executate: todată călăuza noastră. muncii paşnice, bineînţeles. Că­
lăuza ne lămureşte că acum în­
mului, la înfăptuirea sarcinilor cestor conferinţe arată că or­ spune — de îndrum area' mun­ la mandolină. I — Degeaba vă uitaţi după cep să corhănească, adică să
oameni, ne spune el, acum toţi dea drumul lemnelor pe jghia-
măreţe puse de Congresul al ganizaţia de partid a reuşit să cii A.S.I.T. In anul acesta abia sînt sus, în parchete. Aşa că bul uscat, jos în vale. Şi nu
dacă vreţi...! după multe minute, bucăţile de
II-lea al partidului, constituie apropie mult, să lege mai strîns cu ocazia organizării adunării Cronică brădeană lemn de foc începură să zboa­
...Suim anevoie, căţărîndu-ne re pe jilipul uscat, strîngîndu-se
una din îndatoririle de seamă activitatea intelctualilor de via­ pentru a se dezbate chemarea din piatră în piatră. Mergem in grămadă, jos.
cîte odată chiar pe marginea
ale organizaţiilor noastre. Par­ ţă, de problemele Văii Jiu lu i: intelectualilor din raionul Ha­ jiiipului. Sub noi, valea se des* ...Drumul ia întoarcere ni s-a
chide ameninţătoare. Din cînd părul mai uşor. Eram aproape
tidul a cerut de repetate ori or­ Istoric asupra mişcării munci­ ţeg ei ' s-au gândit să ceară în cînd, ecoul ne aduce zvon de ajunşi jos, la punctul de încăr­
lovituri înfundate şi glasuri o- care, cînd deodată, vocea că­
ganizaţiilor sale să desfăşoare toreşti din Valea Jiului, Greva subfilialei A.S.I.T. din Petro­ (De ia subredacţia noastră voluntară din Brad) meneştl. Eram aproape la capă­ lăuzei noastre, ne îngheţă sîn-
cu răbdare şi perseverenţă o de La Lupeni şi urmările ei, şani o informare scrisă în care tul puterilor cînd am ajuns sus gele în v in e : „Păziţi la o par­
activitate vie în rindurile in­ Reducerea preţului de cost, mij­ să arate „ce au făcut intelec­ Faptă patriotică lucrărilor de construcţie a că- în parchet, la Cîndreşu. Ară- te 1“ Şi exact în clipa urmă­
telectualilor, ajutîndu-i să se loc de ridicarea nivelului de tualii din cărbune în activita­ minului. tîndu-ne roată cu mina, tov. toare, cu o jerbă de apă în
Ploile torenţiale care au că­ Ion Negrău ne spune ca aici lu­ cap, parca ăr fi avut aripi ma­
călăuzească în munca lor de în­ trai al oamenilor muncii etc. tea lor ştiinţifică“, pe oare au zut în ziua de 20 iulie, au inun­ Vorbe multe, ri şi albe, un lemn zbură pe
văţătura marxist-leninisfă, dez- Intelectuali ca Bădău Victor, cuprins-o în referatul prezentat dat magaziile cu materiale ale fapte puţine, cră cea mai hună brigadă din jilipul cu apă. După el începură
întreprinderii miniere „B'arza“. să curgă şi alte, şi alte bucă­
voltîndu-le dragostea faţă de Pop Aurel, Prosie Victor de la în adunare. De atunci, tova­ In aceste magazii se găseau pe Vorbe multe, spun în adună­ sector, aceea a lui Andrei Po- ţi. Veneau lemne pe jilip.
partid şi faţă de popor, mobi- Institutul de mine „Gh. Gheor- răşii de La A.S.I.T. n-au mai lîngă 'alte materiale şi mari rile obşteşti deputaţii Simion
lizîndu-i să participe activ la ghiu-Dej“, dr. Constantin Le- fost întrebaţi nici măcar de cantităţi de carbit, care venind Amos, Nicoiae Igna, Gheorghe povici. Apoi slobozi un strigăt. Jos în gară. Dumitru Bucura
lupta pentru înflorirea patriei, pădalu, dr. Eugen Stăncescu, sănătate. în contact cu apa putea da Petros, Nicoiae Dan şi Roman şi Arghir Griguţă, cele două
naştere la explozie. Dan, din satul Trestia, comuna De sus de pe coastă, răspunse cunoştinţe ale noastre, trebălu-
pentru progresul social şi eco- prof. Cârlig Traian, şi alţii au Aceeaşi slabă preocupare se Băiţa, promiţînd cetăţenilor că iau la stivuit. Cu o îndemînare
Văzînd acest pericol, tovară­ vor face marea şi sarea. un altul. Cîteva minute mai tîr- ce te uimeşte, prindeau parcă
nomic, pentru ridicarea bună­ depus o vie activitate în aceas­ observă La Comitetul orăşenesc şul Ioan Toma, directorul între­ din zbor lemnul, şi-l aşezau
prinderii, împreună cu munci­ Cînd este însă vorba de fapte ziu. în timp c.e el ne explica
stării materiale şi a nivelului tă direcţie. Petroşani şi pentru îmbunătă­ torii Emanoil Demian., Roman concrete, atunci mai lasă pe al­ frumos în stivă. Curînd sosi şi
Circii, Nicoiae Rusu, Constantin ţii. Aşa stînd lucrurile, nu-i de „mecanismul“ muncii din pă­ brigadierul. Trebuia să dea în
de cultură al poporului, pentru Un număr de cadre artisti­ ţirea activităţii profesionale a Marincaş, Virgil Feier, Solomon mirare că lucrările de construc­
Cîrcel şi Andrei Maier, au pă­ ţie a magazinului sătesc, stau, dure, din hăţişul din faţă îşi fă­ primire producţia, şefului de
apărarea păcii. ce de La Teatrul de stat, de La medicilor, actorilor, aadrelor di­ truns în magazii şi după o mun­ aşteptînd ajutorul deputaţilor,
că încordată au reuşit să sal­ stă şi zidarul Ioan Săbău, pe cu apariţia aidoma unei fanto­ tren.
Cum se achită de această în Şcoala populară de artă au dactice. Dacă-1 întrebi pe to­ veze atît carbitul, cît şi cele­ care-1 aşteaptă lucrări urgente
lalte materiale. la Hondol, Dobra, Ilia şi-n alte me, chiar Andrei Popovici cu ...Locomotiva se pierdu în
dalorire Comitetul orăşenesc de fost antrenate de Comitetul o- varăşul Niculescu Emil, secre­ părţi.
Salvînd bunul poporului de la ceilalţi ortaci ai' săi. După obiş­ zare, învăluită de fum. Ducea
partid din Petroşani ? răşenesc de partid să acorde tarul Comitetului orăşenesc, de distrugere, aceşti muncitori în La toate acestea deputaţii e-
frunte cu directorul întreprin­ numeraţi mai sus, stau gură- nuita bineţe,- intrarăm în vor­ spre alte meleaguri, bogăţia de
Trebuie arătat de La început asistenţă artistică echipelor de munca politică desfăşurată în derii, au dat dovadă de un înalt cască, aşteptînd probabil ca ma­
bă, în timp ce oamenii aşezîn- lemn. rod al hărniciei munci­
că în direcţia aceasta el a ob- amatori de pe lîngă cele 4 clu- rîndul cadrelor didactice, de în- gazinul să se construiască sin­
gur. du-se pe cîte un cleanţ de stîn-
ţinut unelerezultate pozitive, buri muncitoreşti din looalitate drumarea activităţii acestora,
Gazetă, panou, că, scoaseră din straiţe legătu­
îndrumat şisprijinit de Co- şi să participe cu programe ar- îşi aminteşte că în comitet s-a
rile cu mîncare. Aşa l-am cu­
rrxitetul"de partid raional, Co­ tistice la organizarea de con- analizat odată Şcoala Medie
noscut pe brigadierul Andrei
mitetul orăşenesc Petroşani a ferinţe, mitinguri, la întrunirile nr. 1 din Petroşani, dar în

luat un şir de măsuri care au oare au avut loc în campania rest...

dus La îmbunătăţirea- formelo1' eleotorală etc. In rest, tov. Mihai Ferenczi,

şi conţinutului muncii de partid In cadrul cercurilor A.S.I.T., din Secţia de învăţămînt a Sfa-

în rîndul intelectualilor. Societăţii Ştiinţelor medicale şi tului popular raional a arătat

Trebuie subliniată în primul altor organizaţii ştiinţifice care maiprecis în ce fel sepreocupă

rînd preocuparea Comitetului o- funcţionează în oraş, intelectua- Comitetul orăşenesc de cadrele

răşenesc de partid Petroşani Iii din Petroşani sînt ajutaţi să- didactice

pentru înoadrarea intelectuali- şi îmbogăţească experienţa pro- — Ne-au mai chemat tova­

lor 'în învăţământul de partid, fesională. răşii pe La partid, cînd au fost patriotism/ Fapta lor patriotică sau... nepăsare? Popovici cu brigada lui com­ torilor forestieri de la Voivodti-

în vederea antrenării La stu-. r Cu toate realizările- enume­ cazuri de bătaie în şooli sau merită toată stima. Ori de cîte ori cetăţenii comu­ plexă. Lonea. Şi parcă peste vagoa­
alte abateri şi neglijenţe. Cu nei Băiţa, trec pe lîngă birou­ ...Is venit pe aceste locuri în­ nele încărcate, pluteau încă în
dierea teoriei marxist-leniniste, rate, activitatea desfăşurată de alte probleme, nu. MlRCEA BENEA aer vorbele lui Andrei Popovici;
că din ’47. De-atunci lucru tat încă 600 metri şi gata cu pla­
a înarmării lor cu cunoaşterea Comitetul orăşenesc de partid De fapt, situaţia este aceas­ aici La Voivodti — începu el, în nul pe trimestrul aista. Pînă la
ta. Comitetul orăşenesc de par­ graiul maramureşenilor. Şi la 1 august... Lemnele continuau
sarcinilor construcţiei socialiste. Petroşani în rîndul -intelectua­ tid Petroşani munoeşte super­ Prin muncă voluntară rile minei, privesc cu nedume­ Voivodu, şi la Bîrlog, şi la Pi­ să vină pe jilip, năvalnic, me­
ficial cu intelectualii, duce o rire la un mare stativ de ci­ cioruş, peste tot am lucrat. Din reu mai multe.
Ţinînd seama de indicaţiile lilor, nu poate fi considerată La a otivita te de suprafaţă, nu pă­ ’53 conduc brigada asta de lu­
trunde adînc în problemele lor. cru complex. Noi executăm toa- Ing. GH. DUM1TRESCU
C.C. al partidului, Comitetul o- nivelul cerinţelor. El consideră că dacă a înca­ Din iniţiativa Comitetului e- ment ce seamănă mult a gazetă
drat majoritatea intelectualilor
răşenesc Petroşani s-a ocupat Chiar în activitatea cercuri­ în învăţământul de partid şi xecutiv al Sfatului popular a l . de perete, panou de onoare sau
pentru a organiza învăţămân­ dacă a antrenat o bună parte comunei Băiţa, a început recent ceva asemănător.
tul de partid în rîndul intelec­ lor şi organizaţiilor ştiinţifice din aceştia La -activitatea cul­ construcţia noului cămin cultu­ Curios este faptul că pe orice
tualilor, .ţinînd seama de do* de oare s-a amintit mai înainte, turală de masă şi la activita­ ral, pe scena căruia, într-un locuitor Lai întreba, nu poate
tea obştească, a făcut totul în
meniiri Tor de activitate, de pre- există multe lipsuri. Cercul munca cu intelectualii.
a .S.LT. de 1a Uzina de reparat
A privi lucrurile în felul a-
ocupările lor zilnice. utilaj minier din Petroşani, cerc cesta, înseamnă a nu vedea viitor apropiat, îşi vor desfăşu­ să-ţi spună nimic precis despre JOOOOOOOOQOOGOOOOCX)QGCOOOOOOOGCOCOOOOOCOOOOOCOCOOO xxjooooooocooGCooooooooooooGob
prea departe. In prezent, cînd
La cercurile de economie po- din care fac parte peste 70 in- în faţa întregului popor stau ra activitatea formaţiunile ar­ acest stativ. Şi mai curios este Necazul tinerilor din Şugag
sarcini atît de mari, oare nece­
lîtică şi de studiere a istoriei gineri, tehnicieni şi inovatori, sită antrenarea -tuturor forţelor tistice din localitate. faptul că nici comitetul de în­
creatoare, nu ne este permis să
P.M.R. au fost încadraţi în a- desfăşoară o slabă activitate, La munca voluntară pentru treprindere al minei nu ştie mai Tinerii din comuna noastră, te, manifestată de sfatul popu­
dornici de a face spori, au ame­ lar şi organizaţia de U.T.M.,
n uf de învăţămînt oare a trecut, Organizaţia de bază din între- începerea lucrărilor de construc­ mult decît locuitorii. najat parţial un teren sportiv, ¦tinerii noştri au rămas fără te­
însă sfatul popular comunal a ren sportiv.
peste 120 intelectuali din loca- prindere (secretar tov. D. Gă­ ţie a căminului, pariicipă nume­ O întrebare considerăm totuşi închiriat acest teren unul cetă­
ţean, pentru a-1 folosi ca finea­ Noi vrem să facem sport şi
inate, iar cele 0 cercuri de e- geanu), n-a analizat niciodată roşi cetăţeni printre care tov. că nu e de prisos : să ne spună ţi. de aceea cerem sfatului popular
sa ne redea terenul de sport.
oonomie conoreta au fost frec-,aotivita’tea -acestui cerc şi nici Datorită lipsei de grija faţă
de dezvoltarea sportului la sa­ MIHAI ŢINŢAR
veritate de aproape 200 de in n-a fost îndrumată de Comi­ Herman, care a şi prestat 10 cei în cauză, dacă obiectul vi­
corespondent
t-electuali şi -muncitori mai a- tetul orăşenesc să facă acest zile, deputatul Nicoiae Guga, zat e gazetă, panou sau... nepă­

vansaţi de La U.R.U.M.P., Com­ lucru. mecanicii de mină Imbruş Po- sare ?

binatul Carbonifer, Trustul de — Cercul A.S.I.T. din cadrul lak, Andrei Anghel, Cornel Eker, IONEL RACEANU
Construcţii, C.F.R., I.F.E.T. etc. Combinatului Carbonifer este
In afară de aceştia, mulţi inte­ cel mai mare cerc din oraş 'i-'r+r ' r^r
lectuali din Petroşani au fost în­ (el numără peste 100 membri), ne mulţumim cu o muncă uni­ Nicoiae Munteanu şi alţii. I..4..*• -9- -*•-«* A A, ---- >4- •» *
c-a.dr„aţi în ş-co,ala ,serală.. eco„nro- dar -are cea mai .mică -activi- laterală şi de suprafaţă în rîn­ Tovarăşii Lazăr Turcin şi Ro­ Note - 4 - .-O-
mrcă de partid de pe ungă Go- ţaţe — ,arăta un tovarăş din comentarii ••o-->>••*•
dul intelctualilor. In actualele man Butaşu au transportat 70
mi teiul raional de partid. Comitetul subfilialei A.S.I.T. din m.c. de piatră pentru fundaţie.
^Comitetul orăşenesc a reuşit petroşani. Tovarăşii din condu- condiţii, munca cu intelectua­ Merită , laude preşedintele sfa­
.l.i.i rp_re_t_in__de _m_u_l_t. _E_a pr_r_e_ti_n_d_e
mai ales o pătrundere adîncă tului popular şi directorul că­
minului cultural, care:se preocu^.
să atragă un număr destul de cer,ea !aceistui cerc şi-au prevă- în problemele specifice fiecărei pă îndeaproape de conducerea Cine împarte* al comunei Crişclor, din raio­ Cu promisiuni omul
mare de intelectuali legaţi de zut sg tină nişte conferinţe, categorii, parte-şi face... nul Brad, este Matei Eftimle, tiu poate să trăiască
prooesul de producţie cum sin care întotdeauna îşi găseşte un
ing. Silagy Fnancisc de la D e- interesante, care ar fi contribuit CRISTESCU E cunoscută această zicală motiv să nu stea La sfat şi să-şi Se vede treaba că acest lu­
poul C.F.R.,, ing. Bojenescu din popor şi cu puţin timp în vadă de treabă, ci la orîşmă. cru. nu-1 ştiu tovarăşii de ia
Alexandru şi T3ărbulescu Adrian _________________ _ _ ___________ urmă cooperatorii din raza de secţia de prevederi sociale a
de la U.R.U.M.P.j ing. Iliescu activitate a cooperativei „Rete­ In zilele de 23 şi 24 iulie Sfatului popular raional Sebeş,
Iosif de 1a I.F.E.T. şi alţii în \ zatul“ din comuna Rîu de Mori, a.c., a lipsit de La sfat, pe mo­ pentru că dacă l-ar şti n-ar mai
munca de propagandişti în di­ raionul Haţeg, au simţit-o cum tiv că se duce la Gurabarza încurca lucrurile pentru ca în­
ferite cercuri şi cursuri de partid D IS CU s-ar zice, pe propria lor piele. să facă „recepţia“ maşinii de văţătoarea pensionară Erna Sal-
iar pe alţii în munoa de agi­ / /N scris a sfatului, care era la re­ men din comuna Ungurei, să
tatori. — Şi spui că-i de mult timp mo- lucrează, să nu dea faţă cu el. îmi voia să spună că-l cunoaşte. De ce La începutul acestei, luni a parat. In acest timp, cînd se­ nu-şi primească nici pînă-n pre­
sosit în gara Cîrneşti cantita­ cretarul făcea „recepţie“, oa­ zent pensia pe luna aprilie a.c.
După apariţia chemării La rar? — întrebă un muncilor pe to- amintesc cum spunea cîndva unui crezi că făcea aceasta? Pentru a tea de 7,400 bucăţi ţigle.’ Ves­ menii din comună aşteptau La
întrecere, adresată de- intelec­ tea i-.ia bttcunai pe ţăranii mun­ sfat să li se rezolve diferite pro­ Zadarnice au fost toate insis­
tualii -din raionul Haţeg, inte­ varâşul său, in timp ce reparau un muncitor, murdăria ce-ai lăsat-o n u ‘•crede muncitorii că-'l protejează. citori, cărora vîntul le spăr­ bleme. Aria din comună aş­ tenţele Sfatului popular comu­
lectualilor din întreaga regiune, sese cîte ‘ 16—20 ţigle. S-au teaptă şi ea să fie amenajată. nal Ungurei. Au fost sezisati
valţ aci, s-ar putea s-0 înghiţi chiar Spunea directorul: „să’ dovedească bucurat şi cei care clădiseră atît telefonic cît şi verbal, dar
Caravana cinematografică oase ori grajduri şi aveau ne­
— Păi să vedem. A început la 21 dumneata. Să te gindeşti, că din prin !muncă ce ştie, nu -pe ceea-ce voie de ţiglă. Pînă aici totul de fieoare data tovarăşii de la
să vină şi In comuna a fost bine. Şi era bine pînă Secţia prevederi sociale făceau
de ani şi-acum are 37. Cam mult, făina noastră se face .pline şi la aş vorbi. eu". Şi a ,dovedit. .A do- la capăt, dacă între timp maga­ promisiuni că va trimite pen­
noastră! zionerul depozitului de centru al sia respectiva, cînd se întreba
dragul meu, 16 ani. Alba lulia". vedit voinţă, capacitate şi dragoste cooperativei Andrei Tase, plani­ de ce nu au trimis pensia, răs­
Caravana cinematografică ficatorul Alfeo Nayretty şi ges­ pundeau că a fost pur şi sim­
n-a mai venit în comuna noas­ — De-aia cunoaşte ei toate tna- — De o vreme încoace nu mai are de lucru. tionarul Mihai Bîrsan, după ce plu o neglijenţă din partea con­
t r ă de mai bine de trei luni, au dat La 2—3 cetăţeni din Va­ tabilului acestei secţii.
deşi a fost de mai multe ori şinile I Cind a venit la moara „,AIi- ăe furcă cu locurile lăsate necură- pentru că a sosit vorba des- lea Dîljii o mică oantitate de
în satul CăpîLna din comuna ţiglă, nu-şi „repartizau“ între La toate aceste promisiuni şi
Săsciori, la o distanţă de 12 colae Bălcescu“ din Alba lulia, adică taie. Cei din echipa sa s-au obişnuit Pre voinţă, să-ţi spun şt eu una. ei „restul“, în spiritul funcţii­ In ziua de 24 iulie, trebuia răspunsuri, întrebăm : „Poate
km. de noi. lor pe care le deţin în cadrul să se ţină şedinţa Comitetului oare omul să trăiască din pro­
aci, în anul 1956, din tot comple- să menţină curăţenia, dar e. adevă- ^ ll vezt & nu prea ştie să vorbeas- coopenativei, adică după „fi­ executiv, dar nu s-a ţinut, deoa­ misiuni ? Noi credem că nu şi
Comuna noastră fiind o co­ neţea“ obrazului. rece secretarul era la „recepţia" considerăm că e necesară in­
mună de munte, unde majori­ xul de maşini, doar sitele nu le cu- rat că şi acum controlează, Se in- bine limba romină I Să ştii că nu a maşinei de scris, ci a ţui­ tervenţia Comitetului executiv
tatea cetăţenilor se ocupă cu Noroc că Aurel Ursu, pre­ cii şi a vinului de -La restau­ al Sfatului popular raional, care
creşterea oilor, duminica cînd noşiea perfect. Bineînţeles, sistemul grijeşte mult de maşini. Merge la alunei cind a venit aci, nu şiia o şedintele cooperativei, e om „în­ rantul din Gurabarza. trebuie să sancţioneze în mod
ei coboară de La munte, ar dori ţelegător“ şi n-a intervenit, de exemplar pe tovarăşii de ia
să vizioneze un film bun. De sitelor de la moara asia, că altele... fiecare maşină, o controlează dacă boabă. Acum, in timpul liber, 11 teamă ca nu cumva stricînd secţia de prevederi sociale, care
aceea, noi cerem Secţiei învă­ „repartiţia“ să-i supere pe cei îşi bat joc pur şi simplu de
ţămînt şi cultură a Sfatului Să-l vezi cînd se defectează ceva I funcţionează bine şi doar aşa se vez‘ citind şt invăţînd limba romină, trei descurcăreţi. nevoile oamenilor muncii.
popular raional Sebeş şl între­
prinderii regionale cinemato­ Fie ea orice neregulă- in procesul de Unişteşie. După ce a terminat aceas- b>e ciie ori ll intllnesc, are să-mi VASILE BRAD I. DAV1DESCU
grafice să trimită caravana şi
în satul nostru, la Şugag. producţie, mare lucru să nu o pună fa> in tot iimptil lucrului il vezi spună ceva nou cu privire la mese- Secretarul sfatului
face „recepţie“
V. ELEONORA la pune! intr-o jumătate de oră, da- printre muncitori, supraveghind ria noastră. Cică Ie citeşte din ,,Teh-
Secretar al Sfatului popular
corespondentă că nu chiar in timp mai scurt. Cred procesul de producţie. Acolo unde n‘Ca morărituţui", „Procesul tehno- Acest secretar de sfat umblă
mai mult beat decît treaz şi
că de aceea echipa pe care o conduce trebuie, pu.ne mina şi ajută. logic al măcinişului", cărţi pe care stă mai mult la crîşmă decît la
sfat. Nu orede oare Comitetul
este cea mai bună din întreprindere. Discuţia celor doi, despre şeful mi le' a reco,nandat im,e- A?a mai executiv al Sfatului popular ra­
— Să nu crezi că e tocmai uşor. jQr^ Qr ma- ^ putut ?ura multă vre- zic şi eu voinţă/ ional Brad, oare cunoaşte de
me^ ?aCă Francisc Baroli, morarul fapt foarte bine activitatea de
Doar sini aci vaiţuri, site, maşini ir „gospodar“ a acestui secretar,
pentru gris, curăţătoria şi maşinile nu Qr j- trecui pe lingă ei. Au că a venit vremea să-i facă o
tăcut pentru puţin timp, pînă ce Coborind la un alt etaj al morii,
de forţă, care întrec cu mult vreo şejul trecu la o altă maşină. Şi au
cileva zeci. îşi şi organizează munca, reiuat am găsii un om cam slăbuţ, cu
de cum intră in serviciu. Dimineaţa,
la ora 6, păşeşte pe poarta morii. _ ?m că /oM. ochi albaştri, pătrunzători, dar destul
Intrlnd in clădire, numai ce-l vez, ^^
că-si roie!şte ochit pesle ioi. Şi are. va, .a fo. st meşterul şef.ului. nosl,ru de puternic ,care ajuta unui mun­
ochii foarte ageri. Nu exista să-i
scape loc neobservat. Şi dacă cine- să vezi ceva- Cind a vm it cilor să ridice un sac. Era şeful care

mai înainte trecuse pe Ungă Vasile

şi tovarăşul său. Abia acum m-atn reoeplie a muncii depusă pînă

lămurit de ce au tăcut e i: vorbeau acum şi să ! treacă în... rezer­

tocmai despre Francisc Baroli...

va nu a făcui curăţenie la locul unde in '56, tovarăşul director nici nu E. U. vă ?

N. POPA