Page 82 - 1957-07
P. 82
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 817
ssaesas
V;;rargWJ.^Jg.t.'’l'.:L - j_evu;A
Congresul de constituire a Consiliului 30 de ani de la
Naţional japonez pentru restabilirea crearea Armatei
m m nm a m a Populare de
relaţiilor diplomatice cu China eliberare a Chiu ei
TOKIO 29 (Agerpres). — La de a contribui prin toate mij
27 iulie a avut loc lia Tokio loacele la dezvoltarea legături PEKIN 29 (Agerpres) CHI
oongreşul de constituire a Con lor economice, culturale, ştiin NA NOUĂ anunţă : La 1 au
siliului naţional japonez pentru ţifice şi a altor legături între gust se împlinesc 30 de ani de
restabilirea relaţiilor diploma popoarele celor două ţări.
la crearea Armatei Populare de
tice cu China. In sala de şe Congresul a adoptat de ase eliberare a Chinei.. Poporul chi
Deschiderea celui de-al Vl-lea Festival Mondial U. R. S, S. sprijină dinţe enau de faţă numeroşi re menea o declaraţie în oare se nez face mari pregătiri în ve
lupta poporului cipriot prezentanţi ai diferitelor orga spune printre altele că restabi derea acestei aniversări.
al Tineretului şi Studenţilor pentru autodeterminare nizaţii obşteşti, ai partidelor lirea relaţiilor diplomatice cu
politice ai cercurilor de afa China nu numai că va contri In zilele jubiliare se vor fi
ATENA 29 (Agerpres).—Toa ceri, culturale şi religioase. bui la obţinerea independenţei ne mitinguri in unităţile Ar
te ziarele de dimineaţă au pu depline şi prosperităţii Japoniei, matei Populare de eliberare
La Congres au rostit ouvîn- ci va constitui o contribuţie, din toate regiunile ţării. In o-
tări de salut Sudzuki, preşedin
blicat sub titluri mari ştirea că
(Urmare din pag. l-a) tatea luptei pentru pace, pentru de elevii şcolUor rezervelor de M. G. Sergheev, ambasadorul tele partidului socialist, Nosa- importantă la menţinerea păcii; raşele mari vor avea loc reu
prietenia între popoare. In nu muncă. U.R.S.S. în Grecia, a vizitat pe ka, secretar al C.C. al Partidu în întreaga lume. „Considerăm niuni şi intîlniri ale militarilor
Irlanda, Islanda, Italia, Cam- mele participanţilor la Festival arhiepiscopul Makarios cu care lui Comunist din Japonia, Ha- că a venit timpul pentru nor cu reprezentanţi ai vieţii publi
bodgia, Canada, Kenya, China, din ţările Asiei, Cîntamoni Pa Pe stadion apar 3.200 de ti a avut o convorbire îndelungată. ragutz, preşedintele Consiliu malizarea relaţiilor japono-chi ce ; se vor organiza de ase
Columbia, R. P. D. Coreeană, nigrahi a mulţumit poporului neri şi tinere încolonaţi pe 5 lui General al sindicatelor, neze şi propunem guvernelor menea competiţii sportive şi
Costa Rica, Cuba. sovietic şi tineretului sovietic coloane. Cu o viteză uimitoare, In legătură cu aceasta, Etnar- Iasui, secretar general al Con oelor două ţări să înceapă cît sedbări populare. In luna au-\
pentru primirea cordială. coloanele se desfac parcă în hia .a dat publicităţii o declara siliului naţional de luptă pen •mai grabnic tratative în acest gust, începe în China festiva
Urmează apoi solii din Ku nişte rîuleţe şi iată că pe covo ţie îin care se spune printre al tru interzicerea bombei atomi sens“. lul filmului consacrat aniver
weit, Curacao, Laos, Liban, Asistenţa întîrnpină cuvîntă- rul verde al stadionului apar e- tele : „Ambasadorul sovietic a ce şi cu hidrogen, şi alţii. La sării.
Luxemburg, Madagascar, Malta, rile vorbitorilor cu aplauze fur legante straturi de flori, şalupe dat arhiepiscopului asigurări că congres s-a dat citire de aseme Participanţii la congres au
Mataya, Maroc, Martinica, tunoase. cu vîslaşi, o mare agitată, U.R.S.S. va sprijini întotdeauna nea mesajelor de salut din par adresat întregului popor şi o- Tot in această perioadă, pos
Mexic, Monaco, R. P. Mon dantele ciudate, siluetele unor cererea poporului cipriot de a i tea organizaţiilor obşteşti din piniei publice din ţară un apel, tul de radio Pekin, prezintă un
golă, Nepal, Nigeria, 0- Pe stadion răsună ovaţii — fabrici. Forţa, abilitatea, plasti se acorda dreptul la autodeter R. P. Ohineză. în oare îi cheamă să sprijine program special. In întreaga
landa, Noua Zeelandă, Nor i se dă cuvîntul lui Kliment E- citatea şi exactitatea mişcărilor minare. cererea Consiliului naţional cu ţară vor avea loc competiţii
vegia, Oman, Pakistan, Pa fremovici Voroşilov, preşedin sportivilor stîrnesc uimirea ge In rezoluţia adoptată de con sportive şi spectacole distrac
nama urmaţi de delegaţi din tele Prezidiului Sovietului Su nerală. Are loc o ultimă regru Succese ale m işcării gres se subliniază necesitatea privire la restabilirea cît mai tive, printre care şi o paradă
Paraguay, Peru, Porto Rico, prem al U.R.S.S. In numele pare şi în aplauzele prieteneşti, de a se stabili cît mai grabnic a forţelor aeriene.
Polonia, Romînia. San Marino, Prezidiului Sovietului Suprem sportivii scandează: „Salut par grevisfe din Franfa relaţii diplomatice normale în grabnică a relaţiilor diploma
Salvador, Santa Lucia, Arabia al U.R.S.S., al guvernului U- ticipanţilor la Festival I". tre Japonia şi R. P. Chineză şi Fabricile, şcolile şi. coopera
Saudită, Senegal, Siria S.U.A., tice normale între Jajonia şi tivele agricole au invitat în
Somalia Sierra Leone, Tanga- niunii Sovietice, în numele în 0 înaltă măestrie au de această săptâmînâ eroi al ar
nika, Tailanda, Tunisia, Turcia, tregului popor sovietic şi al său monstrat gimnaştii de la insti China. matei de eliberare, care vor
Ubanga Chari, Uganda şi IJ- personal, el a salutat cu căldu tutele de cultură fizică din Le vorbi muncitorilor.
ruguay. ră pe participanţii la Festival ningrad şi Moscova, sportivii PARIS 29 (Agerpres) Func
urîndu-le să petreacă bine şi din instituţiile de tnvăţămînt A utorităfile
Pe pista, de zgură intră tine cu folos zilele Festivalului. superior din ţară. ţionarii bancari din Franţa, ca Şedinţa lărgită a prezidiului Frontului
rii şi tinerele din insulele Fa- re după o grevă de 19 zile au Popular patriotic din R. P. Ungară colonialiste franceze
roer, din R. F. Germană, din Megafoanele anunţă finişul Pe covorul verde îşi fac apa obţinut majorarea salariilor, au
Federaţia Africii Centrate, din Ştafetei internaţionale a prie riţia din nou cîteva mii de spor hotărît să reia lucrul luni, 29 întăresc graniţa dintre
Filipine, din Finlanda. Franţa, teniei. Ştafeta a sosit la Mos tivi bronzaţi. Parcă o mare de iulie.
Ceylon, de pe ţărmurile lacului cova, la sărbătoarea tineretu grîii auriu a dat în spic pe A lg e r ia şi Tunisia
Ciad din Cehoslovacia, Chile, lui. Alergători, biciclişti, moto- cîmp. Deodată, deasupra ei se După curr. anunţă ziareie
Suedia, Elveţia, Ecuador, Etio ciclişti îşi fac apariţia pe sta întinde umbra sinistră a unei PARIS 29 (Agerpres). După
pia, Iugoslavia, Uniunea Sud dion. In aplauzele asistenţei, ei bombe atomice. Sportivii se franceze, lucrătorii de la uzi BUDAPESTA 29 (Agerpres) La şedinţă, F. Munnich a pre cum anunţă ziarul „Paris Presse
Africană, Jamaica şi Japonia. s-au îndreptat spre tribuna cen regrupează şi bomba este ştear nele de gaze şi de la centralele — După cum transmite agenţia zentat un raport. De la zdrobi L’Intranslgenl“, la 26 iulie a
trală şi înmînează ştafeta orga să cu 2 linii albastre. Ima electrice, oare timp de o lună MTI, la 27 iulie a avut loc la rea forţelor armate ale con avut loc în oraşul Constantine.
Parada festivă este Încheiată nizatorilor sărbătorii. ginea ci dispare într-o mare de au organizat sistematic greve, Budapesta şedinţa lărgită a pre trarevoluţiei, a spus el, partidul (Algeria) o conferinţă la care
de delegaţia tineretului din U- pînze ce fîlfîie şi care simboli au obţinut de asemenea satisfa zidiului Frontului Popular pa nostru se întăreşte permanent. au participat ministrul Apărării
niunea Sovietică, cea mai nu A sosit clipa cea mai solem zează neţărmurita aspiraţie cerea revendicărilor lor. triotic, la lucrările căreia au Andre Maurice, ministrul pen
meroasă delegaţie la Festival. nă. Răsună acordurile fanfare spre pace a popoarelor globu participat Ferenc Munnich, prim Organizaţiile sale există deja în tru problemele Algeriei, Lacos-
Reprezentanţii ţării sovie lor, privirile tuturor sînt în lui.. Pe acest fundal, se contu Ziarele constată că rezultatele vicepreşedinte al guvernului re !toate colţurile ţării. In această te, şeful statului major general,
tice sint întîmpinaţi cu o- dreptate spre pavilionul pe ca rează imaginea celor 5 conti grevelor reprezintă recunoaşte voluţionar muncitoresc ţărănesc situaţie este deosebit de impor generalul Elly şi alţi conducăto
vaţii puternice. In faţă flutură re se înalţă încet steagul alb nente. Harta lumii este înlo rea faptului că nivelul salariilor şi Karoly Kiss, secretar al C.C. tant să se desfăşoare mişcarea
steagurile Festivalului, drape cu emblema Festivalului. Săr cuită cu silueta bine cunoscută oamenilor muncii francezi nu a! P.M.S.U,
lul de stat al U.R.S.S. şi dra bătoarea păcii şi prieteniei a corespunde costului vieţii.
început şi „tineretul cîntă, cîn-
.’ -*a-*-o-* 4— care uneşte păturile largi ale oa
menilor muncii pentru realiza
în ciuda bombardamentelor britanice rea ţelurilor către a căror înfăp
rorfclc răseiilaffter Oman tuire năzuieşte partidul şi care
sini sfAplnc pe situaţie slujesc cauzei construirii socia
pelele Republicilor Unionale. tecul prieteniei. Pesta 100.000 a porumbelului alb — simbolul lismului. ri militari. La conferinţă au fost
Tinerii şi tinerele înalţă sus de oameni cîntă în diferite năcii. 0 mină nevăzută scrie luate hotărîri privitoare la mă
secera şi ciocanul — simbolul limbi Imnul tineretului demo Frontul Popular patriotic, a suri pentru întărirea frontierei
muncii, simbolul unităţii mun crat. Se pare că de aici, de pe Cudîntul „Pace" în limba rusă. j CAIRO 29 (Agerpres). Du- îanice la Maskat. Rezistenţa spus în încheiere raportorul, dintre Algeria şi Tunisia.
Apoi, acest cuvînt este repetat minică după amiază a avut loc noastră nu datează de o zi două.
citorilor şi ţăranilor din Uni stadionul „Lenin“, acordurile în limbile engleză şi franceză, la Cairo o conferinţă de presau Ea datează din ziua în care ţara trebuie sa devină mişcarea de
După cum anunţă corespon
unea Sovietică. acestui cîntec răsună deasupra în heroglifele chineze şi în com şefului reprezentanţei Omanu- noastră a fost ocupată de brita- masă a tuturor oamenilor mun dentul ziarului „France Soir“,
este vorba în special de cons
Participanţii la Festival se întregii noastre planete. plicata scriere arabă. Apare a- nului, Mohamed El Harsi. După nici. Noi am respins ultimatii! cii unguri, credincioşi cauzei truirea unei îngrădiri cu sîrmă
încolonează pe cîmpul verde al In acest timp, de la tribuna poi o floare minunată cu 5 pe cum transmite agenţia France englez şi rezistenţa noastră nu construirii socialismului şi de ghimpată prin care va trece cu
stadionului. Tinerii moscoviţi tale — emblema Festivalului. Presse, în cadrul acestei confe- a încetat nici o clipă“, mocraţiei populare. rent electric.
in costumele naţionale ale po centrală Uşi la zborul un po In faţa tribunei din est sporti rinţe Mohammed El Harsi a
poarelor din U.R.S.S. fug spre rumbel alb — simbolul păcii. vii scriu cu mii de steaguri lo declarat că forţele răsculaţilor CAIRO 29(Agerpres) Conferinţa pe întreaga Indie
tribună şi oferă oaspeţilor bu Peste o clipă, un stol uriaş de zinca Festivalului, „Pentru pa din Oman sînt stăpîne pe situ anun.ţă: Şeful reprezentanţei pentru interzicerea armei
chete de flori. cîteva mii de porumbei se înal ce şi prietenie". aţie Ele încercuiesc concentră Omanului la Cairo Mohammed nucleare
ţă spre albastrul cerului. rile de trupe inamice şi împie El Harsi s-a adresat secretaru
De microfon se apropie Ser- Deschiderea celui de-al Vl- dică pe britanici să trimită noi lui Ligii ţărilor arabe şi state DELH1 29 (Agerpres) — La viitor a producţiei !armei nu
ghei Romanovski, preşedintele După o pauză, delegaţii iau lea Festival Mondial al Tine întăriri trupelor lor încercuite. lor membre -ale Ligii în numele 27 iulie s a deschis la Delhi
Comitetului organizaţiilor de loc în tribune. Deasupra sta relului şi Studenţilor s-a trans In continuare Harsi a declarat imamului Omanului cu chema conferinţa pe întreaga Indie olaare, a experimentării ei, .pre
tineret din U.R.S.S. Mi-a re format într-o puternică demon rea să acorde ajutor populaţiei cum şi distrugerea tuturor
venit marea cinste, a spus el, dionului răsună cîntecele po straţie a unităţii tineretului din că lupta triburilor răsculate ur care a suferit de pe urma bom- pentru interzicerea armei nucle stocurilor existente de această
ca în numele Comitetului In toate ţările pentru pace şi prie măreşte eliberarea ţării de sub bordamentelor aviaţiei engleze. are. Printre participanţii la armă.-
ternaţional al celui de-al Vl-lea poarelor de pe întregul pă- tenie între popoare, pentru vii orice influenţă şi amestec stră conferinţă se află deputaţi în
Festival Mondial al Tineretu torul luminos al omenirii. in. Mohammed El Harsi a ce In scrisoare se spune că popu parlament, cunoscuţi oameni Să rie străduim sâ obţinem
lui şi Studenţilor, în numele ti mînt. încep exerciţiile de gim rut apoi tuturor organizaţiilor laţia Omanului luptă pentru li ca aceste stocuri să fie distruse
neretului sovietic să vă salul de Semilună Roşie să acorde a-
cordial şi să vă spun „Bine nastică de masă ale sportivilor {utor moral şi material, luptă bertatea şi independenţa ei. In
aţi venit dragi prieteni!". torilor din Oman. „Nu avem scrisoare se anunţă' că avioane
sovietici. Acestea sînt deschise nevoie de ajutor militar, a de engleze au continuat la 25 şi 26
iulie incursiunile lor asupra o-
llllllllilIIM raşului Nezva. Au fost distruse
Cu prilejul zilei de 21 iulie
In numele tineretului din Parada forţelor flotei militare maritime egiptene clarat el. Armele noastre sînt în oraş sute de case. Sînt sute politici şi reprezentanţi ai vie şi să nu mai apară niciodată.
Australia şi Oceania ia cuvîn- CAIRO 29 (Agerpres). — Po Hakim Amer, comandantul ge demodate şi primitive, dar noi de morţi şi răniţi printre care ţii publice din India. Pe adresa conferinţei au so
tul Charles Bresland (Austra trivit relatărilor presei, la 27 neral al forţelor armate ale E- 5in capturat arme moderne bri- bătrîni, femei şi copii. Deschizînd conferinţa, cu sit telegrame de salut din par
lia), în numele tineretului din Iulie au avut loc în Marea Me- giptului. membri ai Adunării tea Consiliului naţional japo
Asia — Cîntamoni Panigrahi diterană, în limitele apelor te Naţionale, miniştri şi alte perso in S. U. A. profesiunea de ofiţer se bucură noscuta activistă pe tărîm ob nez de luptă pentru interzice
(India), din America — Roger ritoriale egiptene, o paradă a nalităţi egiptene. Au fost efec de tot mai puţină popularitate ştesc, Rameshvari Nehru a rea armei atomice şi cu hidro
Fereira (Brazilia), din Africa tuate o serie de operaţiuni ma subliniat că guvernul şi po gen, a centrului internaţional
— Comfort Thea (Ghana) şi forţelor fiolei militare maritime ritime, la care au participat di WASHINGTON 29 (Ager , un procent de 2i la sulă porul Indiei protestează în u- de pregătire a ceiei de a III -a
din Europa, Antoine Aumont egiptene. La paradă au asitat ferite nav» militare, precum şi conferinţe internaţionale pentru
(Franţa). Carnal Abdel Nasser, preşedin aviaţia. pres) — Cercurile militare din şi-iau citat demisia. In clasa anu nanimitafe împotriva armei nu interzicerea armei atomice şi
tele Republicii, generaiu! Abdel Statele Unite sînt îngrijorate de lui 1953, 84 ofiţeri, adică 22,4 cleare. Arătînd netemeinicia dis cu hidrogen, precum şi din par
In cudîntările lor, reprezen faptul că în S.LÎ.A. profesiunea cuţiilor despre bomba cu hidro tea cunoscutului om politic din
tanţii tineretului din cele 5 con „S. Í/. SR. nu v o r fi niciodată de ofiţer se bucură de tot mai la sută, şi-au dat demisia iar gen „curată“ şi subliniind că
tinente vorbesc despre necesl- puţină popularitate. Potrivit ri 48 tineri ofiţeri ai clasei 1954, popoarele din întreaga lume cer Tndia Radjagopalacharia.
nei publicaţii militare, din ab reprezentînd aproape 11 la sută, interzicerea experienţelor cu La conferinţă a mai luat cu-
au demisionat imediat după ce arma nucleară, Rameshvari a
Ânglla şi R. F. Bermană de partea araßitoi « declară solvenţii clasei 1952 ai Acade !au servit 3 ani, termenul minim, sp u s: Ne-am întrunit în a- vîntul deputatul Braham Pra-
au elaborat un plan miei militare din West Point şi înainte de care legea nu permi ceastă conferinţă pentru a pro cash care a declarat că propu
amôasadorul Şirei ta cldLastiington nerea Uniunii Sovietice cu pri
care ai> fost trimişi în diferite te demisia din cadrele armatei. clama în fiaţa întregii lumi ho- vire la interzicerea armei ato
tărîrea noastră de a lua atitu
seGret de producţie în DAMASC 29 (Agerpres). — blemele arabe, în special în Otfo Nuschke despre declaraţia dine împreună cu toate popoa mice trebuie să fie sprijinită de
rele şi de a cere încetarea pe popoarele întregii lumi.
comun a armelor TASS anunţă : Potrivit relată problema algeriană, acordînd guvernului R. D. Germane cu privire M AGAIIN
rilor ziarului „An Nasr“, Farid !ajutor Franţei în realizarea po MIERCURI 31 IULIE 1957
teleghidate E Zein Ed Din, ambasadorul liticii sale imperialiste faţă de Ia reunificai ea Germaniei
Siriei în S.U.A., a vizitat la 27 Algeria.
BONN 29 (Agerpres). — Zia iulie pe primul ministru Sabri BERLIN 29 (Agerpres),. — blicat la 28 iulie în ziarul „Neue SPECTACOLE olteneşti; 14,10 Muzică uşoară de
rul „Bonner Rundschau“ rela Asal şi a avut cu acesta un Ambasadorul a adăugat că O. Nuschke, vicepreşedinte al Zeitung“ un articol consacrat CINEMATOGRAFICE Radu Gheorghiu ; 15,05 Concert de
tează că Anglia şi R. F. Germa schimb de păreri în problema Consiliului de Miniştri al R. D. declaraţiei guvernului R. D. muzică din opere; 16,25 La microfon
nă au elaborat un plan secret politicii Statelor Unite în O- politica S.U.A. rămîne neschim Germane cu privire la oalea na DEVA: Floarea de piatră: Cinema Rodica ; 17,30 Ştiinţa învinge; 18,00
de dezvoltare şi producţie în Germane şi preşedintele Uniu ţiunii germane spre asigurarea Grădina de vară: Suflete tari; AL Vorbeşte Moscova; 18,30 Muzică u-
comun ia armelor ghidate de la rientul apropiat şi mijlociu. bată şi că S.U.A. nu vor fi ni nii creştin-democrate, a pu- păcii şi reunificarea Germaniei. BA IULIA: Artistă cu orice p re ţ; şoară ; 19,10 Solişti şi formaţii de a-
distanţă, a rachetelor cu rază APOLDU DE S U S : Mexicanul; BA- matori ; 19,45 Răspundem ascultăto
mare de acţiune şi a altor tipu Abiasiadorul a declarat că ciodată de partea arabilor. In articol se spune că pro
blema unificării Germaniei este RU MARE: Soarta toboşarului ;
S.U.A. şi-au arătat de curînd
ri moderne de arme. Acest plan adevărata poziţie faţă de pro- m m vmâM m km m "•*¦.•:<•m în primul rînd o problemă a BRAD: Artislă cu orice p re ţ; HA rilor ; 19,55 Noapte bună, copii:
va fi discutat ha Londra de că ŢEG : Muntele bătut de vînt; IL1A : „Cum a judecat vulpea pricina dintre
tre experţii militari ai celor La Amman a începui L'a Vororiej s-a terminat construirea unei noi străzi care leagă gara germanilor înşişi. Propunerile Uraganul i LONEA: Gîndva la Pa bursuc şi jder“ poveste coreeană ;
două ţări. După oum s-a mai cuprinse în declaraţia guvernu ris ’ ORAŞTIE : Brigada de tancliişti : 20.00 Muzică uşoară; 21,30 Muzică
anunţat, R. F. Germană are un procesul patrioţilor oraşului de strada centrală a Voronejnliii, Prospectul Revoluţiei. Noua lui R. D. Germane reprezintă un PETROŞANI: încotro; SEBEŞ: Sa de estradă ; 22,30 Muzică populari
plan similar şi cu Franţa. Zia pas important pe calea reunifi- lonul nr. 9 ; SIMERIA: Bu romîncască.
iordanieni acuzaţi stradă a primit numele simbalio Pacea. cării Germaniei. Dacă cele levardul principal; TEIU Ş: Prea
rul arată în legătură cu aceasta două state germane vor ajun tîrziu ; ZLATNA : Dosarul 306 ; HU PROGRAMUL II: 15,00 Melodii
că atît primul cit şi cel de al de complot IN FOTO: Strada Păcii din Voronej. w - w * ; ¦ '% ? ,• ? r- ge la un acord cu privire la NEDOARA : Cinema „Bluming“ : A populare din diferite regiuni ale ţă
doilea plan au fost pregătite la retragerea din N.A.T.O. şi din 12-a noapte; cinema „Filimon Sîr- rii ; 15,40 Muzică uşoară romînească ;
Paris şi Londra de către Strauss, DAMASC 29 (Agerpres) — tratatul de la Varşovia, la in bu" : Urme pe zăpadă; PETRILA : 16,20 Ansambluri participante la Fes
ministrul Apărării al R. F. Ger După cum anunţă ziarul „An terzicerea staţionării şi fabri Căsnicia dr. Danwitz. tivalurile de tineret; 16,45 Ce e nou
mane şi de colaboratorii săi. Nur“, la 27 iulie a început la cării de armament atomic pe în librării?; 17,15 Tribuna Radio;
Amman procesul patrioţilor ior teritoriul german, dacă ele vor SELECŢIUNI DIN 18,05 Noi înregistrări de muzici ro
Arătînd că n.u se cunosc amă danieni acuzaţi de autorităţi de limita pe cale de acorduri ar PROGRAMUL DE RADIO mînească ; 18,55 Sfatul medicului :
nunte în legătură cu acest plan a fi complotat împotriva rege mamentele lor clasice, atunci se „Cma de fructe“ ; 20,03 Prelucrări de
ziarul scrie însă că „deşi guver lui Hussein. Printre acuzaţi fi va înfăptui în realitate reunifi PROGRAMUL 1: 5,20 Sfaturi pen folclor ale compozitorilor noştri ; 20,45
nul federal a renunţat la fabri gurează 20 de ofiţeri ai armatei carea în condiţii de pace şi tru ţă ra n i; 6,15 De la o melodie la Aluziei uşoară; 21,05 Fragmente din
carea de arme ghidate de la dis iprdaniene inclusiv Aii AbuNu- libertate. a lta ; 7,15 In zilele acestea la Mos- opera „Idomeneo" de Mozart.
tanţă, Republica Federală poate var şi Aii El Hiari, foşti şefi ai cova; 8,15 Materiale din presă; 9,00
fabrica armament atomic bacte statului major al armatei iorda- Marea majoritate a poporului Muzică uşoară; 9,30 Prietena noastră BULETINE DE ŞTIRI:
riologic şi chimic, precum şi niene, precum şi R;mavi, fostul german este gata să păşească cartea ; „Poveşti şi povestiri" de Ma 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
piese pentru acest armament. ministru al Afacerilor IMerne pe această cale spre restabili xim Gorki • 11,03 Teatru la microfon: 15,00; 17,00; 19,00; 22,(X) : 23.52
Republica Federală poate de a- rea unităţii sale naţi uale — a „Cercul caucazian de cretă" de Ber- (programul I), 14,00; 16,00; 18,00;
semenea să participe la fabrica subliniat în încheire O. Nus tolt Brechtj 13,05 Melodii populare 20.00 ; 21,00; 23,00; (programul II).
rea acestor arme şi în alte ţări“. chke.
Redacţia şl administraţia ziarului sir. i> Manii: ,!> 111 / T iió in a...... dr conform aprobării Direcţiunii C u r .,,. I l\- m .¦ z •u ::'j am , , i ... ... - LipuluL întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — DEVA
