Page 83 - 1957-07

T R E I E R IŞUL PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂI în cinstea „Zilei

trebuie grăbit minerului“

Pe zi ce trece suprafeţe tot mai cesar însă ca toate garniturile de t uf mulsocialismului Fruntaşii minei Lupeni

mari de cereale sînt recoltate în toa- treier să lucreze fără întrerupere. A -j lWOROAH AL COMITETULUI REGIONAL RM-Rl HUNEDOARA SI Al; REfilţW i
le raioanele din regiune. In unele cest lucru impune organizarea de ^
raioane secerişul se apropie de sfii*- cete, în cadrul cărora ţăranii mun- i

şit. Astfel, în raioanele IIta, Orăştie, citori să se într-ajutoreze reciproc. j

Haţeg şi Sebeş s-au recoltat pînă In comunele unde se obişnuieşte ţ BBHEttSOBSCEOTXr Miercuri 31 iulie 1957 4 pagini 20 bani
la începutul acestei săptămînh peste să se treiere în curţi, organizaţiile ^
90 la sută din culturile de păioase, de partid, sfaturile populare comu-1 Anul IX. Nr. 818

iar în raioanele Brad, Alba şi Hu- nale şi organele agricole vor îndru- .

nedoara s-a realizat între 75—85 ma pe ţăranii muncitori să organi- ?
Angajamentulzeze treierişul pe grupe de case, în Ş
la sută din planul de recoltări.

Mai mult decît atît, aşa fel, încît să se e- colectivului
în unele raioane, treie- vite, pe cît posibil, de- T

rişul a început să se e- plasările inutile ale ba- ţ Analizînd în consfătuiri de
xecute paralel cu sece­ tozei prin care se pier- * producţie posibilităţile proprii,
rişul. Intovărăşiţii din de mult timp şi să se | colectivul Unităţii de industria­
asigure un randament ţ
$ lizarea lemnului „11 Iunie" 0-
Cristur, raionul Hune­ bun al batozelor. Peste 7 vagoane cereale treierate La pomul lăudat...
doara, au terminat primii pe raion
Experienţa anilor trecuţi ne înva-1 răştie, s-a angajat ca în cins­ d um itru rotarii
tea zilei de 23 August să rea­
treierişul, la fel şi cei din satul ţă că desfăşurarea în bune condi-1 Cu aproape o lună în urmă, împreună cu brigada sa lucrează j
Stretea ce aparţine comunei Dobra, ţiuni a treierişului depinde în mod ţ lizeze următoarele: să îndepli­ Colectiviştii din Pricaz au treierişului. Cu toate acestea in preajma începerii campaniei din data de 24 iulie în contul
ia r , o serie de gospodării colective hotărîtor de munca politică desfăşu- \ agricole de vară, conducerea lunii august a. c.
sînt pe terminate cu treierişul. nească pînă la 15 august planul treierat orzul de pe cele 13 pînă acum el au treierat peste S.M.T. Orăştie se lăuda că au
rată în rindul ţăranilor muncitori .1 fost luate toate măsurile me­ Inginer DIM1TRU OPRIŞA
In multe comune însă, nu s-a în­ producţiei globale pe trimestrele hectare cultivate cu această 4 vagoane de grîu din care nite să asigure buna funcţiona­ şeful sectorului II
ţeles necesitatea ca la cîteva zile Rezultatele slabe obţinute la treie- l— III in proporţie de 120 la plantă numai în decurs de 2 au achitat deja o parte din re a întregului parc de maşini
sută; să realizeze producţia- zile. Acest lucru le-a dat posi­ muncile S. M. T. In total, şi tractoare. S-a am enajat o arenă
după ce holdele au fost secerate şi riş pînă acum (s-a treierat abia 2 $ marţă în proporţie de 115 la bilitate să înceapă treierişul ia gospodăria colectivă diti de volei
s u tă , să reducă preţu’ de cost grîulm încă din săptămina tre­ Se vede însă că ceea ce spu­
snopii s-au uscat să se înceapă din (a sută din păioasele recoltate), se * nea conducerea S.M.T. Orăştie De curînd, la Teliuc a fost
ca 4 la sută şi să sporească cută. Ploile care au căzut la Pricaz s-au treierat pînă in n-a fost decît o confirmare a amenajată o arenă de volei în
plin treierişul, pentru a se evita pier- daforesc ,fl mare măs|)ră pre0CUpă. \ cinstea „Zilei -minerului“. Pri­
productivitatea muncii u 5 la sfîrşitul săptămînii, au împie­ prezent peste 7 vagoane, de proverbului „La pomul lăudat mele partide de volei, din ca­
derile de recoltă. Aşteptînd să se .. ,. . .... i drul Gupei minerului, care a
termine compl,ectJ sece‘rişul, organele . rii nesatisfacatoare a organizaţiilor •' sută. ____ să nu te duci cu sacul mare". început să se desfăşoare nu
dicat însă buna desfăşurare a cereale (grîu şi orz). de mult, s-au putut desfăşura
Că aşa stau lucrurile, ne-o do­ astfel în condiţii optime pe
şi organizaţiile de partid, sfaturile de Partid a sfaturilor Populare | 0 presă recondiţionată noua arenă. Arena a fost con­
vedesc mai multe defecţiuni struită mai mult prin muncă
populare raionale şi comunale — pentru organizarea muncii polilice. ţ intovărăşiţii din Stretea voluntară.
au terminat treierişul care au fost constatate în spe­
unde ar fi trebuit să înceapă treie- Este de datoria organizaţiilor de * Intr-una din zilele trecute, un „ S ă p tM n a Crucii Roşii“
cial la secerătorile-legători şi
rişul din plin de mai multe zile partid şi a sfaturilor populare din ţ grup de inovatori de la Ate­ L Ieri dimineaţă, la Comitetul
lierul Govăjdia al minei Ghelar, la batozele „reparate" în ate­ regional de Cruce Roşie a avut
au nesgliJjat luarea măsurilor vpolitico- f..iecar,e co.m...u..n..a....s..a....s..e.....î.n..g..r.i..j.e..a..s.c..ă.....de iî loc o şedinţă în oare s-a dez­
organizatorice necesare peniru înce- t a descoperit în depozitul de bătui pe larg Decretul Consi­
perea l,a t,.imp a treierişului. Numai orgbanizarea temeinică a muncii Fpo- 1» fier vechi o presă mecanică. La fel ca .şi în alte sate, îndrumaţi de organizaţia de liului de Miniştri, cu privire la
grîul întovărăşitilor din satul partid şi comitetul de condu­ organizarea în fiecare an, între
aşa se explică faptul că la începu- *d'ce de masa în campania de tre- ¦ La prima vedere părea că nu Stretea, ce aparţine comunei cere, imediat ce grîul a fost zilele de 8—15 septembrie, a
e bună de nimic. De altfel cum „Săptămînii Crucii Ro-şii“.
tul acestei săplămîni, în raionul Brad ierlş. Prin-lozincimobilizatoare, prin ţ
Cu aoeastă ocazie Comitetul
funcţionau numai 4 batoze, în Ha- articole publicate la gazetele de pe-1 ar fi fost justificată neutiUza­ Dobra, a fost culcat la pămînt. secerat, întovărăşitii au trans­ lierele mecanice ale sus-amintî- regional de Cruoe Roşie, a pre­
rea ei ? portat grîul la arie şi au în­ tului S.M.T. zentat un proiect de plan, cu
ţeg 6, Hunedoara 11, Sebeş 11 şi ^ pHn munca de lăm|jrire desfă. \ Acest lucru a făcut imposibil ceput treierişul. Aşa se face că privire la organizarea şi desfă­
— Şi totuşi, din presa asta secerişul cu ajutorul secerătoa- în ziua de 29 iulie, ei au ter­ Să spunem lucrurilor pe nu­ şurarea „Săptămînii Crucii Ro­
Orăştie 15. .1 se mai poate face ceva I — a minat primii pe raion treierişul, me. şii“. Totodată s-au format şi co­
şurata de agitatori şi deputaţi, tre- T spus inovatorul Virgil Dehel, rei-degători. Văzînd acest lucru, obţinînd o producţie medie de misiile regionale de organizare,
Deşi in multe comune ariile s-au intovărăşiţii s-iau mobilizat cu peste 1.600 kg. la hectar. Into- înainte de a pleca pe aria din oare fac parte activişti ai
buie mobilizaţi ţăranii muncitori să * după ce a studiat-o minuţios. de ta Sîntuhalm, mecanicului Crucii Roşii, membri ai Case­
amenajat la timp şi mulţi cetăţeni — Da, cred că poate fi re­ totii şi de îndată oe grîul a dat vărăşţtiul Ioan Şindea, oare a Sebastian Bera i s-a dat în pri­ lor de cultură sanitară, acti­
i în ipîrgă au şi pornit secerişul. avut însămîntată ou grîu în mire o batoză. Neputind să-i vişti ai Sfatului popular regio­
aşteptau , să înceapătreierişul, to- Tansporte recolta de pe cî««g, ^ condiţionată — a răspuns ino­ întovărăşire suprafaţa de 1,15 ha facă proba pe loc, pentru a se nal, medici, etc.
vatorul C. Borbely. Am putea s-o Rezultatul ? Numai în decurs convinge dacă funcţionează bi­
tuşi acest lucru nu s-a făcut din folosească din plin fiecare clipă j de 4 zile, cele 14,60 ha. culti­ ha revenit cantitatea de peste ne, tov. Bera s-a deplasat cu
folosim, de pildă, la confecţio­ 1.800 kg. ea la arie.
cauză că S.M.T.-urile au întîrzial bună pentru treieriş şi să predea ce- j narea erampoemelor şi niturilor. vate cu grîu au fost recoltate
cu ajutorul secerilor şi al coa­ Aici, cînd ţăranii muncitori
să trimită batozele ssaauu motoarele realele contractate statului. i — Dar pentru asta ne tre­ selor. au secerat primii snopi de grîu,
buie matriţe speciale, a a-
la dala fixată. La Şoimuş, Hărău, Organizînd cu grijă agitaţia vi­ * dăiugai cel de-al treilea inova­
tor — Moise Gostian.
etc., s-au trimis batozele cu întîrzle- zuală, programînd convorbiri ale a- *
re, iar în alte comune, cum sînt Pe- Munca celor trei inovatori
treşti şi Sîntuhalm S-au trimis ba­ imitatorilor cu ţăranii muncitori, or- j n-a fost zadarnică. Prin repa­

toze defecte care au necesitat re­ ganizind citirea ziarelor şi a broşu-j

paraţii lungi pe arie. Astfel, dato­ rilor din biblioteci, şi prin alte itiij-* re iera d in p lin

rită lipsei de organizare şl a sla­ loace de agitaţie să se desfăşoare j

bei munci politice s-au pierdut zile 0 permanentă şi rodnică muncă de $ rarea presei şi prin adaptarea Cele 40 ha. cultivate cu grîu, brigăzi, au folosit din plin fie­ tov. Bera a făcut proba batozei.
unor matriţe\ aceasta este folo­ ce aparţin întovărăşirii agri­ care oră bună de lucru fa se­ Şi ce să vezi ? Batoza nu voia
preţioase de lucru, iar treierişul a lămurire a ţăranilor muncitori să j sită acum cu succes Ia confec­ cole din satul Dobra. au fosl ceriş. Brigada Ill-a, condusă de loc să se pună în mişcare. A
ţionarea niturilor şi crampoa- secerate numai în patru zile. de Petru Gabor, oare a termi­ dat fuga mecanicul la S.M.T.
întîrziat. pornească cu încredere pe drumul » nelor, care pînă nu de mult se Intovărăşiţii, organizaţi • în trei nat prima secerişul, a început să ia scule, căci. nici dintr-a-
confecţionau manual. tot prima şi treierişul. Organi-
Pentru recuperarea rămîneril în cooperativizării agriculturii. ş

urmă la treieriş se cere acum să se

depună tot efortul în vederea strîn- zîndu-şi bine munca pe arie, cestea nu i s-au dat cină a ple­

gerii snopilor de pe cîmp şi înce- ^ CLUBUL MINERILOR DIN PETRILÁ ei au reuşit să termine treieri­ cat din staţiune: Dar aceasta i a
perea treierişului din plin. Există ; şul griului de pe cele 19,81 fost respinsă. Pţnă la urmă
posibilităţi în majoritatea comune- t ha. care aparţin brigăzii, obţi- mecanicul şi-a adus scule de
lor să se treiere din plin. Este n e-* nînd o producţie medie de- 1.681 acasă şi s-a apucat să repare la

kg. la hectar.
Acum este rîridul brigăzii batoză o săptămină încheiată.
•k * * ••••* ¦ ' *0 • •»-• •» *•#•*

La anul în şcoală m r- ;/i I- a la batoză, care a şi treie­ In sfirşit. a trecut şi asta. Oind
rat grîul de pe 8 hectare, ur- treierişul era în toi lipsea cîn-

noua mînd ca de îndală ce termină tarul, o curea de transmisie,

Ciuta Atică, sat în comuna Răchi- aceasta să înceapă brigada vaselină şi alte cîteva piese de
tova, numără abia 66 de familii. Pî­ II- a. Pînă în prezent s-a tre­ schimb. S.M.T. Orăştie a ne­
nă acum, copiii locuitorilor de aici, ierat peste 60 la sută din grîul glijat să pună la dispoziţia me­

învăţau în case la diferiţi cetăţeni, întovărăşiţilor. canicului acestea.

în condiţiuni destul de grele. La o a- Mulţi întovărăşiţi care -au Pe bună dreptate se întrebau

dunare cetăţenească, locuitorii cătu­ treierat, printre oare se numă­ atunci ţăranii muncitori din
nului, cu gîndul sn creeze odraslelor ră Iosif Erdely, Petru Gabor, Sîntuhalm : „Ce fac cei de la
lor condiţii mal bune de învăţat, au Oliviu Goicea şi 'alţii şi-au pre­ S.M.T. din, toamnă pînă-n va­
hotărît să ridice uri local pentru dat deja cerealele contractate ră 2".
şcoală. cu statul.
I. G.
In 1955 —1956, au ridicat în roşu,

clădirea care se. compune din : sală C'00000<XX)00<.WOOO<KX><XX>00<XXXX>00<XWOWOO<X)'.'WV<; OOOOOOOS'OOOOOOOCiC>CKXj><XX>00000<.
pentru clasă, r>3lă pentru cămin cui- !
tural şi magazie, iar în acest an, au I Cu oi folosim fondul întreprinderii
terminat sala de clasă.

Mulţumită părinţilor lor, şi ajuto- | Colectivul întreprinderii miniere Convorbire ca tovarăşul lizat pentru- construcţii de locuinţe,
rului dat de statul nostru, copiii din ' Barza, raionul Brad, este unul Ing. 10AM TOMA acţiuni social-culturale şi sportive.
Ciula .Mică vor începe anul şcolar I din colectivele fruntaşe ale acestui ra­
1957—1958, în şcoală nouă. ion. directorul întreprinderii In lumina Hofdarii Consiliului de
miniere Barza Miniştri, intr-o consfătuire de pro­
T. POMPILIU In anii regimului de democraţie populară, minerilor din Valea Jiului Ie sînt create condiţii multiple Datorită unei munci neobosite a în- ducţie pe întreprindere, s-a. supus a-
corespondent pentru culturalizare. In clişeu: dubul minerilor din Pelrila. probării întregului colectiv de munci­

MOSCOVA (Prin telefon de Cel de-al Vî-lea Festival Mondial al Tineretului şî Studenţilor boxerii din Scoţia, sportivii iu­ tregului colectiv, aplicării unor mă­ tori, proieciul-plan privind utilizarea
ta trimis,ul special Agerpreş). goslavi şi numeroasa delegaţie suri tehnico-organizatorice adecvate fondului întreprinderii, care a fost a-
Festivitatea deschiderii a Japoniei şi delegaţia sportivă şi folosirii metodelor noi de muncă, probai şi complectat cu propunerile
La numai 24 de ore după vi­ a U.R.S.S.. care impresionează întreprinderea minieră Barza varsă făcute de muncitori.
branta demonstraţie a deschi­ . Jocurilor sportive prin ţinuta ei desăvirşită. Ul­
derii Festivalului, uriaşul sta­ timii sportivi părăsesc stadio­ statului în fiecare trimestru însem­ In acest plan sini prevăzute a fi
dion „Lenin" de la Lujniki a internaţionale prieteneşti nul, Cîteva minute de pauză şi nate beneficii peste plan. executate din fondul întreprinderii ur­
fost din nou scena unei gran­ apoi asistăm la demonstraţiile mătoarele lucrări: •amenajarea taberei
dioase sărbători: inaugurarea liinpic sovietic şi al Comisiei de cum se ştie, cel de al V-lea neziei. Tribunele ridicate în pi­ tinerelului sovietic — o splen­ Datorită succeselor obţinute în creş­ de pionieri. Băifa-Crâciuneşti, procu­
celei de-a lll-a ediţii a Jocuri­ organizare, adresează sportivi­ continent va fi reprezentat de cioare ii aplaudă pe Zalopek didă revărsare de culori, cin- terea producţiei, productivităţii mun­ rarea a două stafii de amplificare
lor sportive internaţionale prie­ lor oaspeţi un cordial salut de renumiţii săi sportivi, atletul care la 37 de ani a ţinut să tece, forţă şi măiestrie patrio­ cii şi reducerea preţului de cost al pentru clubul muncitoresc din Gura-
teneşti. bun venit. Ia Moscova şi urează Laurence, halterofilul M. San- participe la jocurile tineretului. tică. Cei 3.200 de băieţi şi fete producţiei, a crescut în mod simţi­ barza, alocarea de fonduri pentru dez­
succes tuturor participanţilor la tos, ciclistul Ploog şi alţii. Ur­ Mexicanii cu pălăriile „Som­ reprezentînd asociaţia ,,Rezer­ tor şi fondul întreprinderii. voltarea gospodăriei anexe şi a can­
încă de la ora pnnzului, tri­ această competiţie, care se des­ mează delegaţiile Austriei, An­ brero", sportivii din Nepal, care velor de muncă" se desfăşoară tinei, in scopul unei mai bune de­
bunele erau arhipline. Locuito­ făşoară in spiritul otimpic sub gliei. Belgiei, Elveţiei şi Bra­ participă pentru prima oară la ca un evantai viu, aducînd in Am adresai tovarăşului ing. Ioan serviri a oamenilor muncii care iau
rii. Moscovei, amestecaţi cu par­ semnul păcii şi prieteniei. ziliei al cărui faimos campion a competiţie de amploare şi a- mijlocul arenei, albastrul ceru­ loma, directorul întreprinderii, cîteva masa la cantină.
olimpic atletul Da Silva este poi sportivii R.P. Romîne în­ lui de vară şi roşul amurgului întrebări cu privire la felul cum va
ticipanţii la Festival, aşteptau Trei sportivi primesc steagul primit cu aplauze. Publicul so­ cadraţi de cei ai R.P. Polone tîrziu, Exerciţiile lor sînt de o fi utilizat fondul întreprinderii. In scopul îmbunătăţirii asistenţei
cu nerăbdare să-i. salute pe re­ alb al jocurilor şi-l poartă spre vietic salută cu multă căldură şi Siriei sînt aplaudaţi puternic. ritmică desăvirşită şi ne incintă sociale, s-au alocai fonduri peniru a-
prezentanţii celor 49 de ţări catargul stadionului. In timp ce Sportivii romîni defilează într-o ochii timp de 20 minute. Evo­ ÎNTREBARE: Cît este de mare menajarea celor două dispensare me­
orchestra execută marşul tri­ ne sportivii R. P. Ungare in ţinută impecabilă purtînd pe luţia studenţilor de ta Institu­ fondul întreprinderii şi cum este con­ dicale ce aparţin întreprinderii, iar
care participa la competiţii. 'oloanele căreia defilează fostul piept stema patriei noastre. tul de -cultură fizică ,,Leshaft" stituit ? peniru asigurarea unei mai- bune
Perdeaua de nori care aco­ umfal al lui Ceaikovski, într-o recordman mondial, atletul Iba­ din Leningrad, sărneşte mur­ funcţionări a căminului de zi din
tăcere solemnă, Romanov de­ ros, Goldovani, Kovacs şi alţii. Steagul este purtai de atletul mure de admiraţie. Cu aparate RĂSPU N S: Fondul întreprinderii Gurabarza s-au alocat fonduri peniru
perea cerul de dimineaţă s-a Cu multă simpatie sînt ovaţio­ N. Răşcănescu. In spatele său, metalice portative ei execută fi­ — creat pe ba?.a măsurilor luate de procurarea de jucării şi obiecte, de
mai subţiat şi soarele a înce­ clară deschisă cea de-a lll-a e- nate delegaţiile sportive ale E- în primul rină păşesc campio­ guri artistice într-o adevărată Plenara C.C. a! P.M.R, din decem­ dolaţie necesare.
put să-şi triineată razele deasu­ cliţie a jocurilor sportive. Stea­ giptului, R.D. Germane şi Indo­ nii olimpici L. Rotman, Ismail simfonie albă. Suita coregrafică brie 1956 — este constituit din fon­
pra stadionului. La ora 18,15 gul alb cu emblema jocurilor duc, Atexe şi N. Linca, cam­ „înfloreşte tineretul nostru" dul directorului, rămas neutUizal la Pentru asigurarea odihnei oameni­
intonînd un marş vesel, prin prieteneşti flutură deasupra pionul european G. Negrea, este o nemaivăzută feerie de finele anului 1956, in sumă de 741.426 lor muncii, au fosl alocate fonduri
poarta de sud apar, în mare marelui stadion. In tribune iz­ fosta recordmană mondială lo- culori şi mişcări. Dansurile ru­ lei, precum şi din beneficiile realizate peniru dotarea cu mobilă a caselor
ţinută, două fanfare. După cî­ bucnesc urate. Fanfara execu­ lancla Balaş şi alţi campioni şi seşti, letone, ucrainlene, gruzi­ peste plan in cursul semestrului I ai de odihnă ale întreprinderii de la
teva minute în lojile tribunei tă marşul sportivilor. începe de­ recordmani ai ţării noastre. Re­ ne şi ale celorlalte republici, anului 1957, in sumă de 2.350.000 lei. băile Vafa de Jos şi Geoagiu, cît şi-
centrale sosesc membrii Comi­ filarea participanţilor la jocuri. prezentanţii mişcării noastre fiecare cu pitorescul şi tempe­ Deci fondul întreprinderii noastre re­ pentru camera de oaspeţi din Brad.
tetului de organizare a jocuri­ In fruntea coloanei cei 3 spor­ sportive care şi-au făcut săptă- ramentul său, se succed in faţa prezintă la, sfirşitul semestrului I
lor. Sunetele cristaline ale tivi poartă steaguri albe. Ur­ mîna aceasta la Moscova noi noastră, demonstrînd marea De asemenea, s-au alocat fonduri im­
trompetelor ele argint vestesc mează un grup masiv de tineri prietenii sînt aplaudaţi înde­ prietenie a familiei popoarelor a.c., suma de 3.091.426 lei.
începerea festivităţii. sportivi din Moscova care duc lung. Multe ovaţii culeg mem­ patriei sovietice. portante peniru procurarea de instru­
drapelele tuturor ţărilor parti­ brii echipei de rygbi a Franţei, ÎNTREBARE: Cum va fi utilizai
Salutate cu ropote de aplau­ cipante. Defilarea este deschisă Finalul este magnific şi 'de acest fond ? mente. muzicale, excursii muncitoreşti,
de sportivii australieni. După un efect uluitor. In arenă apar
ze coloanele multicolore ale de­ RĂSPU NS: Conform Hotărîrii Con­ pom de iarnă, pentru dezvoltarea şi
legaţiilor sportive din diferite studenţii insliluielor de învăfă-
ţări îşi. fac apariţia pe poarta siliului de Miniştri nr. 349/1957, a- amenajarea bazelor sportive din loca­
mare a stadionului şi se alinia­ (Cqntuiuqie in pnq 2 a)
ză pe gazonul verde. La tribu­ cest fond va fi utilizai tislfel: 25. la litate şi pentru procurarea unui auio-
nă urcă tov. N. NT Romanov,
care, în numele Comitetului suia peniru premierea muncitorilor,
peniru Cultura Fizică şi Spori
al U.R.S.S. si al Comitetului o- inginerilor, tehnicienilor şi funcţiona­

rilor fruntaşi in producţie, precum şi

acordarea de ajutoare personale, iar

75 la sulă clin acest fond va fi uti­