Page 84 - 1957-07

Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 818

Hunedoara pe pînzele Brigada artistică de agitaţie Cel de-al Vl-lea Festival Mondial al Tineretului
şi Studenţilor de la Moscova

pictoriloroooooooooooo oo<xx>o<><x>c><x> In cinstea Festivalului re­ „iarga“ a dispărut etc. Şantie­ vitatea acesteia, prin crearea Festivitatea deschiderii Jocurilor sportive
gional al tineretului şi a zilei rul 1 azi e fruntaş şi fruntaş e de greutăţi membrilor forma­ internaţionale prieteneşti
de 1 Mai din acest an, comite­ şi şantierul de la Uricani. Pre­ ţiei.
tul de întreprindere sindical şi ţul de cost a început să soadă. Brigada condusă de Ermina
Pezanento a atras în activita­
Nu rareori, hunedorenii au jul tablourilor pictate este să­ organizaţia U.T.M., sub îndru- Pînă acum, brigada a dat tea ei iubitori de muncă artis­ (Urmare din pag. t-a) bene, verzi şi albastre. Deasu*
întîlnit k ctte un colt de stra­ rac în locuri caracteristice Hu­ marea organizaţiei de partid şapte spectacole. In programul tică ca Dumitru Simion, Zam­ pra stadionului şi-au luat zbo­
dă, pictori tn faţa şevaletului, nedoarei. de la Trustul 7 construcţii Pe- II ce-1 pregăteşte brigada va fir Cioltea, Pa vel Rusu etc. mint superior din U.P.S.S. A rul stoluri de porumbei, simbol
intr-o mînă cu paleta şi în Ea a ajuns pînă la faza regio­ sistăm la o neîntreruptă suc­ al păcii. Cu trupurile lor, spor­
alta cu pensula. Privind peste Lia fel artiştilor li s-iau pre­ troşani au luat hotărifea să satiriza între altele lipsurile de nală a Festivalului tineretului cesiune de acrobaţii cu scări tivii înscriu pe gazon în titew
zentat cu uşurinţă unele .carti­ pe tărîmul social • al întreprin­ de la Hunedoara. metalice prezentate de studen­ mari cuvintul „Pace" în 6
umărul artiştilor, siderurgi.ştii ere hunedorene, astfel, ar fi de înfiinţeze o brigadă artistică d e r ii— cantine, dormitoare co­ ţii Institutului de cultură fizică
şi constructorii vedeau cum pe neînţeles de ce cartierul fru­ mune etc. •; Deşi tînără, brigada artisti­ „Stalin".. La un moment dat pe rusă, engleză, franceză, geri
pînză prind contururi, peisaje de agitaţie cu ajutorul căreia că de agitaţie a Trustului 7 stadion se află 5.000 de tineri. mană, chineză şl spaniolă. Im$t
cunoscute lor. moaselor locuinţe individuale să combată unele lipsuri c e . Este regretabil că oameni ca construcţii din Petroşani este O cortină de steaguri se dă la diat pe stadion apare co/titinx
50 de zile, un grup de mem­ este pictat ireal pe unele j)îri. * mai există pe şantiere. Gh: - Andrica--şi Mihai Tulea, demnă de laude pentru munca o parte şi din trupurile sporti­ hărţii lumii şi al unui imens por
bri k f Uniunii artiştilor plas­ ze, oa o îngrămădire de casa­ amîndoi şefi contabili pe şan­ depusă pînă acum. vilor se înalţă o piramidă de 13 rumbei alcătuit din trupurile
tici din R.P.R. au căutat să te modeste, străbătute parcă de In primul repertoriu, ¦intitu­ tier, şi ca ei S. Berşaţchi, m. Bagheta unui magician ne­
picteze ce li s-a părut mai ca­ o umbră de dezolare. La fel, lat „Raid pe şantiere“, briga­ şef al serviciului."financiar din C. GH. văzut o schimbă într-un uriaş studentelor îmbrăcate in cos­
racteristic din oraşul oţelului. din şirul de lucrări expuse lip­ da şi-a propus să „ îndrepte ra­ trust, caută să împiedice acti­ snop de grîu, apoi într-o floa­
Ei fac parte din brigada veni­ sesc tablourile ce reprezintă cilele ce împiedică' reducerea // re vie, frumoasă cu petale gal­ tume albe. Demonstraţiile de
grija regimului faţă de condi­ preţului de cost în construcţii. ^ A*-*A-
tă la Hunedoara pentru docu­ ţiile de viaţă ale siderurgişti- La şantierul I, întîrzia aprovi­ gimnastică se încheie în aplau­
mentare, în vederea organiză­ zionarea cu materiale. In pă-
rnîntul răvăşit de săpături, ru­ zele furtunoase ale asistenţei.
gineau cantităţi însemnate de
DALIBORlor. Nu sînt expuse schiţe cu- fier-beton, şine de cale ferată //
rii expoziţiei anuale de la prinzînd Oraşul muncitoresc, Primele rezultate ale Jocurilor
Bucureşti din toamna acestui industrială etc. Rămiîneau în­ Cinematograful- „Grădina de nară ce-i stă la bază. Astăzi
an. Tematica anualei este „A ci numai străzi vechi, prăfuite, gropate sub pămînt cantităţi vară“ din Deva îşi începe pro­ opera celebrului Smetana este sportive internaţionale prieteneşti
X-a aniversare a R.P.R.“, gramul de filme pe luna au­ mult apreciată.
cu case obosite şi triste, zidite însemnate de ţiglă. cărămizi gust, .de la 1 la 4 august cu FOTBAL
La Hunedoara, mijloacele de în timpul burgheziei şi nu gă­ etc. şi toate, din cauza gestio­ filmul cehoslovac tehnicolor Subiectul operei transpusă pe
inspiraţie sînt variate şi deo­ narilor de materiale. Dar la ecran în admirabile condiţii re- Duminică au fost programate primele
sebit de interesante. Aici se sim nici un tablou privind Hu­ şantierul I, sînt şi mulţi mun­ „Dalibor“. gizoriale, are ca fundament întreceri di n cadrul competiţiilor sportive.
nedoara în totalitatea ei, cu citori fruntaşi ca Ion Ghinda Scenaristul Vaclav Krska lupta împotriva teroarei unui
pot schiţa aspecte din uriaşele luminile feerice ale descărcării rege abuziv, promovarea unei Conform programului s-au disputat întîl-
construcţii ale socialismului, zgurei pe haldă, ori picturi montator de prefabricate, zi­ realizează filmul „Dalibor“ du prietenii de o factură superio- niri contînd pentru grupele turneului de
aici se pot prinde minunate privind munca cocsarilor, oţe- darul Ilie Negreanu, instalato­ pă opera lirică a celebrului ră şi fidelitatea în dragoste. fotbal. Echipa R.P.R. ia jucat la Gorki în
aspecte de muncă, toate desfă­ larilor, furnaliştilor, construc­ rul Ştefan Andraş şi alţii, pre­ compozitor Bedrich Smetana compania formaţiei Siriei. Fotbaliştii ro-
şurate într-un peisaj pitoresc. In fumurile castelului din
torilor etc. ocupaţi necontenit de îmbună­ Acţiunea bine închegată ta fii mîni au practicat un joc de oalitaite ob-
De aceea, Uniunea s-a orien­ Expoziţia cu lucrările sem­ tăţirea procesului de produc­ mului, se împleteşte cu muzi Praga este închis un tînăr chi­ ţinînd victoria cu 4—1 (2—-1). In celelalte
tat just trimiţînd aici pictori şi ţie. peş, pentru vina de a fi dat foc meciuri s-auînregistrat următoarele rezulta­
nate de Ervant Nicagosian, C. ca de înaltă calitate. castelului şi de a fi omorît pe te tehnice: U.R.S.S. — Sudan 6—1 ; R. P.
Blendea, Ion Minoi, Ilie Arde­ Brigada artistică de agitaţie Smetana s-a insiprat în ope­ Chineză — Liban 11— 1 ; Italia —Finlanda 4—0 ; R. P. Albania
— R.P.D. Coreeană 4—1 ; R. D. Germană — Ceylon 15—0.
graficieni pentru documentare. lean, Ion Tintaş, C. Dipşe, A. a luat aci de lipsurile consta­ ra sa din legen­ castelanul care Echipa tării noastre, va susţine viitorul joc la 31 iulie la
Organele puterii populare Cojan, A. Tipoia, Ion Florescu, tate şi de realizările ce se ob­ Moscova în compania echipei R. D. Germane.
locale şi organizaţiile de partid F. Untch etc., se bucură de ţin şi ele au fost prelucrate. dele cu largă a ucis pe Zda-
din Hunedoara, au asigurat mulţi vizitatori. Hunedorenii circulaţie popu­ nek, cel mai bun
condiţiile materiale pentru des­ sînt mari iubitori de artă şi La Uricani pe şantier, unii lară despre e-
făşurarea activităţii artiştilor maiştri nu supravegheau lu­ roul ceh Dali­ prieten al în­
veniţi, dar .au neglijat să le a- orice prilej de acest gen, ei îl crările şi astfel ele se execu­ bor. Cînd pe sce­ carceratului. T E N IS
folosesc din plin pentru satis­ tau adesea prost. Tot aici se na Teatrului provizoriu din
tragă atenţia asupra celor mai facerea setei de a citi şi de a folosea mult targa pentru tran­ Praga, la 16 mai 1868 a fost Dalibor (el este Pe 10 terenuri ale stadionului central „Lenin“ au în­
semnificative aspecte ale ora­ cunoaşte. Sigur, că dacă lucră­ sportul materialelor deşi se prezentată pentru prima dată deţinutul din turnul Daliborca), ceput în dimineaţa zilei de 29 iulie meciurile din cadrul tur­
putea utiliza o raţională me­ această operă, criticii s-au îm­ se jurase să răzbune moartea neului de tenis. La întreceri participă 60 de jucători si ju­
şului, Aşa se explică de ce lu­ rile ar fi fost mai mult legate canizare. Transportul cu targa părţit în două tab ere: conser­ prietenului său şi o făcuse. cătoare din 19 tari printre care: U.R.S.S., R.P. Polonă, Aus­
crările prezentate la expoziţia de locurile lor de muncă şi că este mai costisitor, întîrzia vatorii şi progresiştii. tria, Venezuela, R.P. Chineză, R.P. Romînă. Egipt, R.P. Un­
de sfîrşit de a e tb ik le în Hu­ dacă expoziţia ar fi prezentat transportul şi bloca multe bra­ Intre Dalibor şi Milada, so­ gară şi altele.
nedoara, cuprind peisaje în Hunedoara reală şi nu minima­ ţe de muncă. Brigada a văzut Primii au calificat opera lui ra castelanului ucis de el, se
majoritatea lor, puţin axate pe şi a notat. A mai văzut şi Smetana drept o „lucrare mon­ naşte un sentiment de puter­ Reprezentantul ţării noas tre Cobzuc a avut un start bun
probleme de producţie şi baga- lizată, ar fi fost mult mai mult alte aspecte şi !e-a înregistrat. struoasă“, iar pe compozitor, nică dragoste. Iubirea o face în proba de simplu bărbaţi cîştigînd în fata iui Pankov
drept un „trădător de patrie“. pe Milada să încerce totul pen­ (U.R.S.S.) cu 3—2 (6—3, 2— 6, 6—1, 4—6, 6—4). Tînărul
apreciată. s- Lipsurile de pe şantiere şi Progresiştii însă au primit o- tru salvarea iubitului ei, Da­ tenisman romîn Năstase a pier dut lia Schoenborn (R. Cehos­
părţile pozitive au fost ‘ apoi pera cu multă căldură. Moti­ libor. De altfel în Praga încep lovacă) în 4 seturi: 8—6, 7— 5, 1—6, 6—4.
prezentate în faţa constructo­ să se adune tot mai mulţi prie­
rilor şi rezultatele nu au întîr- vul respingerii operei de către teni de ai deţinutului şi astfel in oraşul Festivalului
se organizează evadarea lui.
Pasiunea prcfc^inicliii ziat să se arate. criticii conservatori e că opera Regele, înştiinţat de şeful gar­ continuă să sosească oaspeţi
S-au dezgropat materialele dienilor, hotărăşte grăbirea con­
Pe losif Buftea, preşedintele O altă îndeletnicire care pa- trata o temă revoluţionară, ca­ damnării lui Dalibor. In mo­ din ţările îndepărtate
prinse sub pămînt la şantierul mentul în care deţinutul reu­
Sfătului popular din comuna sionează pe losif Buftea este nr. 1, aprovizionarea a pornit re depăşise epoca în care a şeşte să taie ultima gratie de MOSCOVA 30 (Agerpres).— flă la depărtare de mii de kilo-
într-un ritm nou, au fost acti­ la fereastră, cu sculele strecu­ TASS transm ite: La 29 iulie metri de Moscova. Au sosit
Tomeşti, raionul Brad, loan pescuitul. Se înţelege că şi a- vizaţi maiştrii de la Urioani, fost compusă, atît muzical, cît rate în închisoare de prieteni
la Moscova au continuat să oaspeţi din Japonia, Indonezia,
şi privind concepţia revoluţio- sosească delegaţi la cel de-,al Tunisia, S. U. A., Jamaica.

Oncu, secretar. Miron Sasu, ceasta plăcere şi-o satisface 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 OO OO OO 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 0 0 O 3GOOOOOOOC şi se pregătea de fugă, pe uşă

colector şi Petru Farca, refe- tot „pe teren' intră garda şi-i comunică exe­

rent cu contribuţia tn muncă, /[re preşedintele metoda lu i, Q lv i s t o - t t e m e . m a t o g . i A a l cuţia ce va avea Ioc imediat. Vl-le,a , F. estiv. al0 ,Mo. nd.i.a. l al Ti-. z^uelan,a’şi Edt1ii.onpiaal;t.e Sustdaaten.* IrVn e,t?oe-'
Deodată, prietenii ce orga­ ncreţului şi Studenţilor, mai tal au sosit peste 600 de Per-
rareori ii găseşti la sfat. Tot- de pescuit. Ia o găleată cu j cu seamă din tarile care se a- soane.
nizau evadarea lui Dalibor, ră-
deauna ii se spune că au pte- var nestins o pune în apa To­ mîn uluiţi şi surprinşi. Prin

cat pe teren. meştiului şi... să te ţii. P eştii'

— Preşedintele nostru, spun ameţiţi se 'întorc cu burta în' faţa lor, garda conduce pe de­ Pentru prietenia sovieto-am ericana
oamenii din Tomeşti,^ are „spi- sus^ iar preşedintelui nu-i ră-f. ţinut la locul execuţiei. E un

nt de colectivitaie . Cinci mine decit să întindă mina.- moment dramatic puternic. De­ MOSCOVA 30 (Agerpres).— toareie: „Cred că acest festi­
Hpleacjă pe teren ii ia pe toţi Şci. mor peşt.i.i. cu sut,el,e. MA/rart.,| odată, prietenii lui Dalibor, în val va întări prietenia dintre
frunte cu Milada, atacă garda Studentul american Jian Klop-
cu—e-" Numai teren nu ffac — sp’iărmariceia., Şi nimeni nu le ia a- şi se încinge o luptă sălbatică. pen, membru al delegaţiei a- popoarele sovietic şi american.
spun unii — încolo toi ce vrei. nu-i scapă de crudul< Dîrzenia combatanţilor e uimi­ mericane, a declarat unui co­ Intîlnirile dintre tinerii din di­
toare. Cad în luptă oameni şi respondent al agenţiei TASS ferite ţări din lume sînt ex­
Şi au dreptate. Totdeauna, „pescar". dintr-o parte şi din alia, Mila­ că prietenia dintre popoarele trem de necesare. Cu cît aceste
da însăşi, cu sabia în mînă, american şi sovietic este în­ întîlniri vor fi mai multe, cu
„terenul" pe care îl fac cei a- Cit priveşte „spiritul de co- , doboară cîţiva paznici. Nume- totdeauna foarte importantă. atît mai curînd va triumfa
mintiţi se mărgineşte la depla­ lectivitate" de care s-au im-' riceşte garda e superioară par­ pacea şi prietenia în întreaga
sarea în satul Dobroţ. Pînă aci bolnăvit salariaţii sfatului din tizanilor lui Dalibor şi îi co­ Studentul Richard Line din lume“.
pleşeşte pe aceştia. Los Angelos a declarat urmă-
merg vînind vrăbii cu puşca Tomeşti, pate că nu supără pe ¦
Un gardian străpunge cu
de tir. Iar odată ajunşi în sat. mmeni. sabia pe Milada, care cade şi Deschiderea Clubului internaţional
moare în braţele lui Dalibor.
se apucă să facă, în colectiv. Ce părere are Comitetul e- Indîrjit, el luptă cu disperare.
Tirania stăpînirii i-a ucis şi
analiza... renumitei ţuici din xecutiv al sfatului popular ra- al studenţilor

Dobroţ. Asta este pasiunea ional ? I. PIRVA MOSCOVA 30 (Agerpres) clubului a avut loc în aula
preşedintelui. TASS transm ite: La 29 iulie universităţii. A luat cuvintul
—'V/A.A-- O/

„Parcul“ din Băiţa prietenul şi iubita. La somaţia la Universitatea de stat din Jiri Pelikan, preşedintele Uni­
gărzii de a se preda, el înte­ Moscova s-a deschis Clubul unii Internaţionale a Studen­

Numeroase sînt realizările să depoziteze bunurile ce le va In regiunea noastră se înalţă tot mai multe lăcaşuri de cultură, In ţeşte loviturile, pentru a răz­ internaţional al studenţilor. ţilor, care a fost ales preşedin­
recolta din parc. buna moartea lui Zdanek şi Aici s au adunat aproximativ te a! consiliului acestui club.
din comuna Băiţa, raionul clişeu: noul cinematograf din Petroşani, în construcţie. 5.000 de studenţi din diferite Am pregătit un program foar­
Brad. Magazinele încărcate cu A. GHEORGHE a Miladei şi cade eroic în luptă ţări, Festivitatea deschiderii te vast, care va putea satis­
cele mai felurile produse, ate­ cu uneltele tiraniei. face pe toţi, a spus el. La acest
lierele cooperativei de produc­ Pe uşa bodegii, mai mult rosto- băutura. Din cauza ia n-am putut program vor putea participa
ţie „Moţul“ ,staţia de radio-am- goiindu-se, ieşiră in stradă doi ti­ , -Sik -*X» '•Ci. V -Vv -Ku -Sft. 'X *. -QC; * 0 -Vţi. ' să termin instalaţia la betonieră, i/i/e şi acei care vor să susţină dis­
plifiaare, construcţia căminu­ neri. Se luară de braţ şi porniră fră- ce ochi roşii ai. Ce-o să zică tinerii cuţii serioase asupra filozofiei,
lui cultural, şcoala nouă, bri­ mintind noroiul şi băltoacele silabi­ DOI P R IE T E N cind te-or vedea aşa ? artei, tehnicii şi acei oare vor
gada artistică de agitaţie cu sind printre sughiţuri, un cintec de să danseze şi să petreacă. De­
o rodnică activitate, iată cî- beţivi. "V -s ‘T -s. -<¦-v-a» ¦x».'S-—A- — Măi Toma, am fost cu Didca. sigur, a spus Jiri Pelikan, prin­
teva din aceste realizări ce fa.c Şti cum le suge ăla. M-am făcut şi tre noi există oameni de diver­
cinste comunei Băiţa. „...cobzar bătrîn ceva, '54 iot aşa o ducem, din beţie in spună iar Marian că mi-s ochii ca de ţii cu putere, ea un pic. se concepţii politice şi fireşte
Să-mi c...ciuţi... beţie. împlinim acuş doi ani de cînd strigoi ? Şi-aşa-s roşii... — Scoală, Herbei, hai că-i tirziu. că în cursul discuţiilor se vor
Ceva însă umbreşte aceste Că vin ţ-oi da, şi... ne-am împrietenit şi n-avem nimic bun — Las că avem timp, ne dregem — Vezi ce faci, Herbei Şi acum ivi anumite divergenţe. Dar
realizări, ceva ce denotă că — Mici mă... măi Toma, prietene pe noi. Bine zic ăia de ia U.T.M. Ui- Herbei Vichenie a crezut că glu­ ştii ceva? -Vino după-masă pe ia noi. elementul principal care ne-
gospodarii din Băiţa sînt nu­ O făcurăm la-lată. iă-te şi tu la alţii cum îşi fac haine meşte. Rizînd ca-n totdeauna a pornit noi şi mai tirziu. Sau iasă că vin eu cu soţia. Da vezi uneşte îl constituie ideile fes­
mai pe jumătate gospodari... In loc de răspuns se auzi un clipo. şi au de (oaie. Noi ce avem ? spre restaurant. La „Metalul", intr-un — Ce* dres, măi? Tu n-auzi? Hai să aranjezi şi tu un pic dormitorii. Să tivalului — ideile păcii şi prie­
cit de apă urmat de înjurături. colţ întunecos, colţul preferat, a în­ n-i f harababură teniei. Pe această bază ne
In plin centru, aproape de Impleticindu-se, aruncind înjurături — Măi Tomo, m ă i Nu sîniem noi ceput să se „dreagă". la serviciu I vom putea apropia şi ne vom
sfat şi de magazinul univer­ deochiăie, plini de noroi piuă in cap, de vină mă. Oraşul ăsla păcătos. Păi — Cuuml? * cunoaşte mai bine.
ajunseră in O. T, după miezul nopţii. la Arad poţi să le tăvăleşti cit vrei — Ospătar, adă una de cincizeci/ — ,4şa bine. lmbracă-te,
sal, privirea îţi este atrasă de Peste puţin, în dormitorul lor din pa­ pe jos că toi nu te umpli aşa. Mi-a- Tare I — Nu vin frate. Nu pot ţine nici Afa au începui din nou să fie îm­ A luat apoi cuvîntul prorec­
un gărdulet cu o portiţă scun­ vilionul 2, aruncind haine, panioji, duc aminte că odată m-am făcut cri­ preună Se duceau unul pe Ia altul, torul Universităţii de stat din
dă de fier. Se pare — după in­ cămăşi, de-a valma, pe unde apucau, ţă, m-au dus alţii acasă. Mai mult Apoi in g in d : ce să-i faci ? Cui cu ochii deschişi. lucrau ca electricieni la l.C.S.H. şi,
dicaţia de la intrare — că după începură să urle. trezind tot pavilio­ iirtş. Da nu m-am umplut aşa de cui se scoate. Văleul uiiai să co­ — Ştii ce, Herbei? Tu să nu mă cind se intimpla ca Herbei să mat Moscova Vovcenko, care a
acest gărdulet -ar fi parcul co­ nul. Cu chiu cu vai, spre ziuă au a- noroi ca-n Hunedoara asta. Ştii ce ? mand şi pentru Toma. Vine ei, dă-i calce pe alături, Toma ii spunea prie­ fost salutat călduros de mem­
munal. Dacă tovarăşii de la dormit. Cînd s-au trezii au începui Hai să plecăm tn a!t oraş. Ce zici? încolo de pezevenchi. faci de ris. Am spus şefului că vii teneşte părerea lui necruţăioaref care
Sfatul popular din Băiţa susţin comentariile: astăzi. Avem de făcut o instalaţie. durea mai muii ca orice al/ă ob­ brii clubului. In numele studen­
că aici este un „parc“, alţii — Ei ce zici, Tomo, ne-am inato- — Asia n-o mai fac, Herbei. Aici Cînd veni ospătarul: Dacă nu vii iau alt ortac şi nici nu servaţie. Şi Herbei, ajutai de prie­ ţilor din Moscova a luat cu­
susţin — şi pe drepi cuvînt lit niţel. am învăţat meseria, aici rămin. Şi să — Mai adă şi pe soră-sa că-mi aş­ vreau să aud de tine. tenul său, a începui să se îndrepte. vîntul Tania Samoilenco, stu­
că ar fi vorba doar de „negli­ — Hîm / ştii că de acum înainte trebuie să ne tept un prieten. dentă la Facultatea de fizica a
jenţa“ sfatului. Fiindcă peste — Da a !ost grozav lichiorul! îl bei schimbăm. Mi-e şi ruşine cînd vin A stai cit a stat şi dacă a văzut — Bine măi Toma, uite că mă scol De acum, cel doi prieteni au de­ universităţii. Sîntem siguri, a
tot au crescut buruieni care ri­ ca apa... Cum le simţi acum? Mer­ tovarăşii de la comitet la noi, în de­ că nu mai vine Toma, a băut şi dacă zici tu. Da.,, deseară mergem venii oameni adevăraţi, pe care se spus ea, că activitatea clubului
valizează — în înălţime — cu gem să ne dregem ? zordinea asia. Apoi la serviciu şi in cinzeaca lui. Apoi încă două şi încă la „Metalul"? poate conta în muncă. Sînt mai (oi va fi bogată în conţinut, plină
pomii cei mai vrednici din — Cam prost / Nu mergem nici tabără toţi se poartă cu noi parcă nici două pînă n-a mai ştiut de el, timpul impreuni. Chiar şt Marian de umor şi veselie şi că toţi
marginea „parcului“. unde. n-am fi. Seara, in dormitor, a începui să-i —Om vedea, Pină alunei mai e. Puşcaş şeful* secţtel electrice ie la
— Cum prost măi? Că lu eşti băiat facă „morală". ...Aşa au început cei doi . prieteni grupul de şantiere de construcţii ele se vor simţi ca ta ei acasă.
Şi cînd te gîndeşti că anul deştept... — iar începi, Toma? Lasă-ie pă-' — Mi-o făcuşi măi Toma. Te aştept de beţie, să păşească pe aii drum. la l.C.S.H., şi-a schimbat atitudinea
trecut, pe acest loc se întindea gubaş. Parcă-i prima dală cînd mă eu cu băuiiirica şi tu la dracu-n praz­ Toma Brăgău, curînd se lăsă de toi faţă de ei. Cînd are vreo instalaţie In aceeaşi zi a avut loc un
— Ascultă Herbeit Las-o mai moa­ iei cu ruşinea. Mi-ai mai spus-o nu nic... Pe unde mi-ai tras chiulul? de chefurile nocturne. Vichenie Her­ urgentă de făcui, apelează la cei doi spectacol cu un bogat program
lotul experimental al şcolii e- le cu deştepiăciunea. Uite acum mă ştiu de cile ori. De vreo trei patru — La serviciu, frate Herbei. Uiiă-ie bei a mai continuat să le facă „late". prieieni. E drept că şi acum se in­ artistic Ia care şi-au dat con­
lementare. Straturi frumos ali­ doare capul... simt că-mi plezneşte. luni iol cu asiea îmi toci capul, şi ia line in ce hal eşti. Cînd mă gin- Dar la străduinţele (ui Toma a înce­ timplă (dar foarie rar), ca Herbei să cursul delegaţi din diferite
niate, cu tăbliţe şi indicatoare, Mai bine hai la serviciu. Asta-i, pa- pină la urmă toi la „Metalul" ajun­ dese că şi eu eram ieri seară la fel, put să frecventeze mai rar bode­ aibă vreo ieşire, insă nu de genui ce­ ţări. Spectacolul a fost deschis
arătau soiurile de zarzavaturi remi-se a cincea zi nemotivată. gem. Aşa că nu mai fă pe mironosiţa. m-apucă scirba... gile. La serviciu venea regulai şi în­ lor de acum 2—3 ani. de corul Universităţii din
şi legume, pe care şcolarii le Hai să ne dregem. — Cum, ai înnebunit ? Ai fosl ia cepuse să fie respectai de iinerii din Moscova alcătuit din 150 de
plantau după ultimele reguli — Ce bă, ai căzut in cap? Să slujbă fără mine.? complexul III O.S.M., unde lucra. Tineretul de asemenea are încrede­ tineri şi tinere care au inter­
agrotehnice. Mîinile harnice mergi acum la 12 la serviciu? Pliu, — ,îsa gîndeşli iu despre mine, Her­ — Te-am chemai doar I Pe la sfirşHul iui 1956, Toma Ură- re în ei. La alegerile din aceşl an, pretat vechiul cîntec studenţesc
au smuls pămîntului tot ce halal prieten... H al h a t h a t auzi, îl bei / ? Poţi să pleci să ie dregi, cu — Vorbeşti prostii... hîc.., asla-i... gău s-a însurat. Şi-a adus o fată de i-au ales pe amîndoi in biroul orga­ „Gaudeamus igitur“. Şi-au
acesta a fost în stare să dea doare capul. Nu poale duce nici cil mă duc Ia serviciu. N-a mai. terminat. A căzui ca un la el din sat, de prin părţile Ploeş- nizaţiei U.T.M, Toma ca secretar, iar dat de asemenea concursul un
într-un an. Au intrat în maga­ puiul de găină. Şi mai vrea să mear­ buştean pe pat. Uitîndu-se la el, pe tiului. De acum, nu mai doarme cu Herbei ajutor. Şi de curînd au cerut jazz cabaret din R D. Germa­
zia internatului atunci nu mai gă şi la serviciu I — Las-o mai moaie, frate. Hai la Toma Brăgău îl apucă mila: Herbei, care a începui să-şi cauie alţi amîndoi să fie candidaţi de partid.
puţin de 150 kg. cartofi, 60 o gustărlcă, mai tragem ceva şi apoi — Prietene, prietene/ Viaţa asta parteneri de băniură Toma însă, nu Organizaţia de bază le-a arătat că nă care a prezentat numere sa­
kg. ceapă şi multe alte bună­ — Da, prietene. Uile, chiar acum om mai vedea noi. Uile, că-ţi lasă nu-i de noi! Dar lasă că am eu grijă. l-a lăsat, intr-o zi, cînd a venii re­ are încredere in ei, in viitorul lor, şi tirice şi diverse Grupuri de
tăţi folosite apoi pentru hrana plec la serviciu. M-am sălurai. Din gura apă. Zi că nu. ia era 10 la serviciu, l-a luai ăe-c i-a primii în riadul candidaţilor de
elevilor. Dimineaţa Toma Brăgău U zgil- paria şi i-a sp u s: n irlid. concert din Italia, ''¦lexic, Al­
— Du-ie la dracii/ Ce vrei să-mi — Asculiă, tu iar ai începui cu bania şi multe alic ţări.
„Recolta“ din acest an va fi R. BUDIN
mult mai mare... Pentru ea. Intr-una din sălile universi­
Sfatul din Băiţa va trebui să tăţii a început festivalul Inter­
national studenţesc al filmu­
pregătească magazii în care lui. —