Page 85 - 1957-07

Nr. 818
Pregătiri in lederen deschidepii noului
un şcolar în învăfimîitul de partid
Comitetul raional de partid
Alba acordă încă de pe acum
o atenţie deosebită deschiderii
noului an şcolar în învăţămîn-
tul de partid.
Astfel, pe baza unui plan de
măsuri, biroul ra'onal de par­
tid a instruit aparatul său ou
problemele deschiderii noului an
şcolar, indicîndu-i metode prac­
tice în ce priveşte recrutarea
propagandiştilor şi cursanţilor.
In urma acestui lucru în toate
comitetele de partid comunale
s-au format colective care să
stea de vorbă cu propagandiştii
şi cursanţii, care să stabileas­
că totodată şi formele de învă-
ţămînt ce sîpt necesare,
Aşa de pildă, organizaţia de
bază de la întreprinderea Zlatna
a hotarît ca în anul şcolar în în-
văţămîntul de partid 1957—
1958 să se constituie trei
cercuri de politică curentă,
două cursuri serale anul I
două cercuri de studiere a Isto­
riei P. M. R. şi un cerc de e-
conomie concretă. Organizaţia
de bază de aici s-a preocupat
îndeaproape de încadrarea tu­
turor membrilor şi candidaţilor
de partid în formele de învă-
ţămînt, precum şi un număr de
peste 40 tovarăşi din activul
fără de partid, muncitori frun­
taşi în producţie.
Organizaţia de bază de aici
are în centru! atenţiei şi îmbu­
nătăţirea compoziţiei propa­
gandiştilor, recrutarea în a-
Io sprijinul m uncii de propagandă
In scopul cuprinderii cît mai
largi a muncii de propagandă,
Cabinetul de partid Alba a for­
mat un colectiv de ingineri,
tehnicieni, medici, profesori etc.
care să activeze pe diferite pro­
bleme.
De pildă în problemele mar­
xism -leninismului şi ale poli­
ticii mondiale, a fost format un
B E C IE?...
...în magazinele textile din o-
raşul Haţeg nu se găsesc cio­
rapi scurţi (şosete) pentru băr­
baţi. Oare se -Vor găsi ia iar­
nă ?!
NICU SBUCHEA
corespondent
...gestionaría prăvăliei săteşti
a cooperativei „Valea Streiului“
din satul Ocolişu Mare, comu­
na Bretea Strei, M. Maria, nu
respectă orarul de funcţionare
a prăvăliei, iar pentru rubede­
nii şi prieteni deschide la orice
oră din zi ?
M. IOAM
corespondent
...centralista Viorica Ponaicu
de la Centrala telefonică sezo­
nieră Geoagiu-băi îşi părăseşte
postul, iar cei care au nevoie
să vorbească cu staţiunea sînt
puşi în legătură cu sfatul popu­
lar comunal ?
IOAN PÎRVA
corespondent
Era o fată mică, slăbuţă, cu
ochii de culoarea peruzelei.
Vorbea şi in fiecare cuvînt, pu­
nea parcă toată fiinţa ei.
Omul asculta tăcut, ii cântă­ oferă spectatorilor ce are mai timent de putere, de încredere,
rea argumentele şi-l stăpînea bun. Luminile s-au stins şi el puse stăpînire pe fiinţa ei. Se
un singur gind. Să iasă el în­ pleacă sărăcit de comorile ini­ îndreptă spre casa colectivistu­
vingător din această luptă.
Căci o luptă era. Fata îi vor­
bea despre gospodăria colecti­
vă. îi da exemple din munca ei
pe teren. Din viafa unor colec­
ţiaişti pe care-i cunoşteau amin-
doi. Dar pe fruntea lui stăruia
o cută îndărătnică care se a-
dîncea treptat. Vorbitoarea se
înflăcăra pe măsură ce simţea
cum în mintea celuilalt, se în­
cheagă şi prinde consistentă
gîndul acela îndărătnic. De­
odată fa(a lui Ion Dinu se lu­
mină ca şi cînd ar fi dezlegat
problema care-l chinuia şi în '
ochii lui sclipi un suris care se
întinse apoi pe toată fa(a. Fata
se bucură. „L-am dat pe braz­
dă".. Dar nu era aşa. Se înşe­
lase Omul găsise doar răspun­
sul. Un răspuns fără replică.
— Dar pe tatăl dumitale l-ai
înscris ? Cînd voi auzi că a in­
trat el, voi intra şi eu. Nu
te-ai gindit la asta ?
•— Nu rn-am gindit, îi răs­ 660 zile-muncă. Dinu ăsta e un uşă şi îl strigă.
punse fata. Şi se ridică.
? fete urcă o undă de căldură.
Un gol i se căscase în inimă
Parcă sufletul ei din care pu­
sese în cuvinte foc şi convin­
gere, era acum golii şi sărac.
Aşa trebuie să se simtă şi un
actor care în lumina rampei
ceastă muncă a unor tovarăşi
legaţi direct de producţie. Ast­
fel, propagandiştii Petru Seu-
şan, Gheorghe Tămătaş şi Gheor-
ghe Sătmărescu, sînt maiştri
care lucrează direct în produc­
ţie, iar propagandistul Vasik;
Apostol este inginer. In felul
acesta se va putea asigura le­
garea într-o măsură mai mare
a teoriei de viaţa practică a
întreprinderii.
Şi organizaţia de bază de
la depoul Teiuş s-a preocupat
îndeaproape de pregătirea pen­
tru deschiderea noului an şco­
lar. Organizaţia de bază res­
pectivă a hotărît ca în acest
an să funcţioneze un curs se­
ral anul II, un cerc de studie­
rea Istoriei P.M.R., anul II, şi
un cerc de economie concretă.
Printre propagandiştii ce vor
conduce aceste forme de învă-
ţămînt se numără mecanicii de
locomotivă Eugen Mon, Ion
Buţu, Nicolae Almăşan $i lă­
cătuşul Simion Popa. In pre­
zent se poate spune că aici
s-au făcut pregătirile necesare
deschiderii în bune condiţiuni
a noului an şcolar.
O preocupare de seamă faţă
de această importantă proble­
mă, au avut-o şi organizaţiile
de bază săteşti. La Ighiu, or­
ganizaţia de bază (secretar
Ion Munteanu) a muncit cu
simţ de răspundere. Toţi mem­
brii şi candidaţii de partid, pre­
cum şi un număr de 44 tova­
răşi din activul fără de partid
colectiv de 10 tovarăşi printre
care Traian Rotaru, profesor,
Aurică Enăehescu învăţător,
Nicolae Demco, jurist, iar în
colectivul pe probleme ee.ono-
mico-industriale activează 7
ingineri, un maistru şi un con­
tabil.
De asemenea, s-a mal for­
mat un colectiv care să se ocu­
pe de problemele economico-
.'OOCO-j'.X!OCOOOOOOGOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO©OOOeGO OOOOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOO -preţului de cost. Astfel, numai în pri­
Pentru îndeplinirea n o rm elo r
şi îm bunătăţirea ca lită ţii
Recent, la noi în uzină s-a
făcut prelucrarea sistemului de
salarizare îmbunătăţit. Secţia
noastră (construcţii), încadra­
tă ca secţie de întreţinere, are
sarcina de a efectua toate lu­
crările de reparaţii.
In această secţie, aplicarea
normelor republicane este îm­
piedicată de lipsa materialelor
necesare. Aceste materiale, fie
că lipsesc, fie că nu pot fi tran­ sistem premial, va fi cointere­
sportate la locurile de muncă
din cauza lipsei mijloacelor de
transport, oreează greutăţi în
realizarea planului. Prin acea­
sta, muncitorii sînt puşi în si­
tuaţia de a nu-şî realiza nor­
mele, de a nu-şi putea îndeplini
sarcinile de plan din punct de
vedere cantitativ şi aalitativ.
Din discuţiile purtate de că­
A GITA TOAREA
mii pe care le-a aruncat ca pe
o cascadă de foc mulţimii în
dar. Artistul culege cel puţin a-
plauze. Ea se alesese doar cu dele, pe masă un vas cu flori.
„duşul rece" al (
unei întrebări\
„Are dreptate o-' SCHIŢĂ
mul se gîndi ea. de ION BALAN
Trebuie să în­
cep cu familia
mea. Abia atunci cuvintele me­ fată in braţe şi o sărută ca pe
le vor căpăta greutate". Şi tî- o soră.
nâra fată se apucă de lucru şi
reuşi.
k Fata, modestă din fire, făcu
Trecuse mai bine de doi ani.
Mana Postelnicu se abătu adu­
să de treburi în satul acela. La
colectivă găsi pe preşedinte şi
pe socotitor.
— Ce face Dinu to n ! Iese la — S-a ascuns, îi e ruşine de
muncă ?
— Să deschid catastiful, îi — Cheamă-l aici. Ce, e co­
răspune socotitorul. Apoi — pil ?
c iti: Familia Dinu, 3 braţe, Nevasta lui Dinu deschise o
om de ispravă. In inima tinerei
Era o victorie grea dar cu a-
tît mai preţioasă. Cit luptase
cu Dinu, dar şi mai greu, îi
fusese în familia ei. Toate aces­
tea trecuseră acum şi un sen­
au fost încadraţi în formele dc
învăţămînt. Aceeaşi preocup?'
re au avut-o şi organizaţiile de
bază din Mihalţ, Teiuş şi al
tele.
Dacă majoritatea organiza­
ţiilor de partid s-au ocupat în
deaproape de deschiderea nou­
lui an şcolar trebuie arătat to­
tuşi că mai sînt organizaţii de
bază care neglijează această
muncă.
Aşa de pildă, pînă la 20 iu­
lie, dată cînd trebuia termina­
tă recrutarea propagandiştilor
şi cursanţilor, unele comitete
comunale de partid ca cele din
Galda (secretar Vasile Joldiş,
Cricău (secretar Ariton Pleşa)
şi altele, nu terminaseră aces­
te lucrări. Ba mai mult, aceste
comitete de partid nu au în­
cadrat în formele de învăţă­
mînt pe toţi membrii şi candi­
daţii de partid.
Nepăsare faţă de încadra­
rea tuturor comuniştilor în for­
mele de învăţămînt găsim şi
la organizaţia de bază de la
revizia de vagoane C.F.R. Coş-
lariu, unde 22 de membri ai or­
ganizaţiei de bază a,u rămas
neînscrişi, iar la organizaţia
de bază mişcare C.F.R. Teiuş
34 membri şi candidaţi de par­
tid, au rămas neîncadnaţi în
învăţăm'ntul de partid.
Faţă de această situaţie, Co­
mitetul raional de partid Alba
trebuie să ia măsurile ce_se
impun.
C. CHIŢIGOI
agrare, unde sînt atraşi 8 ingi­
neri şi uri tehnician, şi un co­
lectiv care se va ocupa de
problemele de cultură genera­
lă. In ultimul colectiv au fost
atraşi un număr de 29 specia­
lişti, care se vor ocupa cu pro­
bleme de istorie, geografie,
ştiinţele naturii, literatură,
artă, muzică, ştiinţe medicale
şi juridice.
tre muncitori pe marginea sis­
temului de salarizare îmbună­
tăţit, a reieşit necesitatea apro­
vizionării La timp a locurilor
de muncă cu cele necesare. In
plus, în vederea ridicării nive­
lului profesional al muncitoru­
lui în munca respectivă, s-a
propus introducerea regiei la
noi în secţie, Muncitorul, ştiind
că salariul lui tarifar a crescut,
ştiind că se va aplioa şi un
sat prin aceasta să execute lu­
crările din plan la timp şi de
calitate, fapt ce va evita pe vii­
tor executarea unei aceleaşi lu­
crări de două sau chiar de trei
ori.
IOAN BOTH
secţia construcţii, uzina
„Victoria“ Călan
lui. Cînd deschise uşa, casa i
se păru de nerecunoscut. Apa­
rat de radio, mobilă nouă, per­
Soţia lui Dinu,
’ o femeie a că­
rei faţă exprima
ca o oglindă
ce simţea şi gîn-
dea, o luă pe
— Bine-ai venit. Dacă nu e-
rai dumneata...
un semn cu mina, care părea a
spune: lasă, nu mă lăuda. Şi
mie mi-a fost greu.
— Dar unde-i soţul dumi­
tale ?
dumneata.
Ion Dinu intră în cameră. Şi,
mai în glumă mai în serios, ei
îşi aduseră aminte de vizitele
¦elei în casa lor, de împotrivi-
’'ea lui Dinu.
— Acum. zicea ei. nu-mi vi­
ne să mă nit înapoi Atunci să­
răcia mă încolţea din toate
i5w j m u l s o c ia l is m u l u i
— ...
OAMENI ŞI FAPTE DIN VALEA JIULUI
SE APROPIE SĂRBĂTOAREA 0 demonstraţie
1 ale R.P. Chinezedoar vreo 25 de zile. Şi mai tură se mai „închină".
Pînă la 23 August mai sînt lemn. Ici, colo, cîte o armă­ că n-or mai fost „goale", veni
puţine au rămas pînă la „Ziua
minerului". Puţine, de le poli
număra pe degete. In abata­
jele şi pe galeriile tuturor mi­
nerilor, munca se desfăşoară
mai aprig, mai cu avînt. Fie­
care mină, fiecare sector, bri­
găzile de mineri, toţi, şi-au
luat angajamente de a da pa­
triei sute, mii de tone de căr­ la ort se scoate cîmpul, ne — Dar, cu întrecerea cum
bune peste plan. Angajamen­ dăm cu părerea in gind. In­ stai, tovarăşe Tucaciuc, in­
tele trebuie respectate. Mi­ tr-adevăr, „sus" lucrul merge trăm şi noi în vorbă. Vădit
nerii ţin la cuvîntul lor, cu- din plin. La gura buncărului, câ-l ţinem din lucru, brigadie­
vint greu. Cel ce intră zilele
acestea in mina Aninoasa, nu
poate să nu âbserve încă din
rampele puţurilor că se petre­
ce ceva neobişnuit. Mişcările
oamenilor sînt mai repezi,
munca mai bine organizată.
Coliviile duble ale puţului nu
mai răzbesc să scoată nesfîr-
şiiele garnituri de „pline", ca­
re aşteaptă să ia drumul su­
prafeţei. De ia Priboi, de la
Piscu, de peste tot, vin „pline"
mereu, mereu, mai multe.
...Ca să intrăm in „traver­
sare" la abatajul ' lui Mihai
Tucaciuc de la Piscu, trebuie
? să trecem peste „pline". Pe
c galierie-i cald, miroase a căr-
? bune proaspăt, a mucegai de
Cum folosim fondul
întreprinderii
( Urmare din oag. l-a)
bus pentru ca echipele culiural-artis-
)tice ale clubului muncilaresc să se
poată deplasa mai uşor in centrele
miniere din regiune.
ÎNTREBARE: Cum aţi reuşit să
obţineţi o creştere aşa de substan­
ţială a fondului întreprinderii?
RĂSPU N S: Importantele beneficii
realizate de întreprinderea minieră
Barza, care au permis constituirea
fondului întreprinderii, se datoresc e-
fcirlurilor comune ale întregului co­
lectiv care s-a străduit şi lupta necon­
tenit pentru reducerea continuă a
mul semestru a! anului 1957 s-au rea­
lizat economii mari la preţul de cosi
al producţiei, şi un beneficiu consi­
derabil.
In scopul reducerii preţului de cost,
conducerea întreprinderii a luai f> se­ se adresează drept răspuns Mi- rului" şi 23 August. Si aceste
rie de mâSuri.i-ă'ehrii.QO-organizatorice,' hai-baci, .vagonetarului. Ţin-
care să ducă la realizarea de eco­
nomii în toate secţiile noastre de
bază. Ca o primă măsură a fost in .1
troducerea urmăririi operative a pre­
ţului de cost — secţiile de bază fiind
încadrate cu personalul necesar. Jntă-
rindu-se în mod continuu autoritatea
economiştilor în secţii, s-a ajuns ca
astăzi preţul de cost să fie o preocu­
pare de seamă a inginerilor şi teh­
nicienilor noştri.
Un fadtor de seamă care a con­
tribuit la reducerea în mod continuu
a preţului de cost a fost realizarea şi
depăşirea sarcinilor de plan ce. ne re­
veneau, iar aceasta a fost posibilă
prin creşterea continuă a productivi­
tăţii muncii.
Toate acestea au contribuit la creş­
terea substanţială a fondului între­
prinderii şi In viitor colectivul nostru
se va strădui să obţină realizări şi
mai însemnate în scopul îmbunătăţi­
rii permanente a comliţiilor de muncă
şi de trai ale oamenilor muncii.
părţile, acum... şi o lumină ciu­
dată se aprinse în ochii lui...
hambarelers pline, vinul se dre­
ge în beci, curtea-i plină de
păsări...
Femeia lui Dinu acoperi ma­
sa cu bunătăţi din cămară.
Bărbatul aduse un şip cu vin
roşu, rece de se abureau paha­
rele.
Fata povestea despre greută­
ţile şi succesele ei.
— In satul acesta mai am
mult de lucru pînă ce va fi co­
lectivizat în întregime. Mîine,
poimline adunarea generală va
mai discuta încă 30 de cereri.
— 30 de cereri! se înflăcăra
Dinu deodată ?...
— Poate chiar mai multe îi
răspunse fata.
— Mai dăi ciorilor nu mai
aduce atîţia în colectivă, Dacă
ne înmulţim nu vom mai trăi
aşa bine. Ce ne mai trebuie a-
tîţia ?
Fata îl răspunse ca din carte.
— Acum doi ani te temeai că
vei muri de foame în colectivă.
Azi, colectivist, ţi-e aşa de bi­
ne, încît te temi că dacă vor
mai veni şi alţii nu te vei mai
ajunge. Ai venit tovarăşe Di­
nu. numai cu o parte din fiin­
ţa dumitale în colectivă — cu
nuterea de muncă. Adu şi cea­
ta!tă jumătate — înţelegerea
vieţii noi — suflet Atunci te
vei putea numi cu adevărat co­
lectivist.
Pdg. 3
TELE6RAME EXTEBHE
a forţelor aeriene. . * o"
răspunsul.
—¦ Nu-i bai, nu vine jos. — Am scos un feld şi pînă PBK.IN 29 (Agerpres). —
China Nouă a n u n ţă : In cins­
Abia s-a aşezat ne îndepărtea­ la şut mai dăm gata şi pe tea zilei Armatei Populare chi­
neze oare va fi sărbătorită La
ză teama nejustificată însoţi­ ăsta — complectă Mlhal-baci, 1 august, a avut loc la 28 iulie
torul nostru, şeful sectorului arătînd la cărbune şi îşi con­ la Pekin o demonstraţie a unor
III tov. Teodor Bulea. Suim trola ceasornicul, învelit cu unităţi ale forţelor aeriene ale
pe suitor către abataj. De sus grijă în batistă. Avem timp, armatei populare de eliberare.
se aude zgomot de fier şi bu­ numa' st? mai bage, tovară­
buituri repezi şi înfundate: şul Ştaiger ceva „goale". Cam
Craterele „lucrează" din p lin ; vreo douzeci!
La această demonstraţie au
participat avioane cu reacţie fa­
bricate în 1957 în R. P. Chi­
neză. Mii de spectatori au ur­
mărit demonstraţia.
rul ne arată forotul:
După exerciţiile aeriene ti­
Reportaj de Ia mina — Iacă, aşa cum vedeţi! Ii neri pionieri au în minat piloţi­
dăm fe s t! Nu vrem în ruptul lor cravate roşii. Mulţi specta­
A N IN O A S A tori au vizitat apoi o expoziţie
capului să ne-o ia alţii înain­ de scheme demonstrînd forţa a-
viaţiei militare chineze.
te. Nu ştiţi cum stau Cristea
Prooesul unui grup
craţeristul cu faţa luminată şi David ? ne iscodeşte.
de lampa care se leagănă a- De sus de la ziuă ştiam că de complotişti împotriva
tîrnată de o grindă, nu ne ob­ Tucaciuc a chemat la întrecere
servă. E atent la forotul ce socialistă brigăzile lui Aurel guvernului egiptean
vine. Nu-i scapă nici o buca­ Cristea, Gavrilă David şi Glie-
tă de şist. Grămada adunată rasim Praţa de la sectorul I CAIRO (Agerpres). — Au­
de el creşte mereu. La ort îi Aninoasa. torităţile judecătoreşti au dat
praf de cărbune. Raza reflec­ — Stau bine şi ei, n-ai gri­ publicităţii aotul de acuzare îm­
torului îl străbate cu greu. jă ! potriva celor 13 complotişti —
8 ofiţeri şi 5 civili, implicaţi în
Doi vagonetari (mai tîrziu — Lasă că nu-i rău, să iasă tentativa de lovitură de stat şi
de asasinare .a preşedintelui
am aflat că-i cheamă Con­ mai mult cărbune.. Numai că Nasser şi a celorlalţi membri
ai guvernului,
stantin Popovici pe unul şi noi o să dăm şi cantitate, dar
Victor Bota pe celălalt), dau şi calitate bună. De altfel bri­ Actul de acuzare precizează
că inculpaţii hotărisenC ca cu
fesl cărbunele din vatră pe gada noastră şi-a depăşit cu ajutorul anumitor elemente din
lanţul craţerului, care-l duce 212 tone angajamentul de a armată să constituie o bandă a r­
mate oare după asasinarea
apoi mai departe, în porţii e- da 1000 dc tone pînă la 23 membrilor guvernului va urma
să pună mîna pe putere. Com­
gale. La ort, doi oameni cu August. Brigada lui Tucaciuc plotiştii urmăreau să modifice
pichamerele in mînă, dau a- şi-a luat angajamentul ca pi- constituţia şi să instaleze ca
preşedinte pe generalul Naghib.
salful peretelui negru şi luci­ nă la 23 August să dea citeva
tor. Sini minerii Moise Cri- sute de tone cărbune în plus Aotul de acuzare enumeră
printre principalii instigatori pe
şan şi Ion Vancea. Un altul, faţă de angajamentul iniţial. Abdel Fattan Hassan, fost mi­
nistru de Externe în guvernul
suit pe o scăriţă mică, se căz­ Socotind că a stat destul de Vafgost, generalul în retragere
neşte să facă loc la grindă, vorbă, Mihai-baci făcu - un A-mmed Azef Nacsari, Moha-
sus intr-un colţ. Ceva mai la semn şi din nou ciocanele în­ mmed Salah Elbin, fost minis­
o parte, un altul, fasonează cepură lupta cu cărbunele Nu tru de externe în guvernul vaf-
un capăt de grindă. Cel care l-am mai reţinut. Am părăsit gist. Acuzaţii sînt pasibili de
era cocoţat pe scară ne obser­ abatajul lui Mihai Tucaciuc pedeapsa cu moartea.
vă şi face semn celorlalţi să. convinşi fiind că vorbele lui
oprească lucrul pentru un mo­ se vor îndeplini întocmai. Mi­
ment. Tovarăşul Bulea roteşte nerii cînd spun ceva, aşa este.
raza lămpii peste toi ortul,
inspectează armăturile şi căr­ Trebuie să fie aşa t
bunele.
întrecerea în abatajele Ani-
— fi cum o cutie, tovarăşe noasei se desfăşoară din plin.
şef — se adresează minerul. Peste tot, la sectorul I, la II,
la toate locurile de muncă,
— D-apoi la voi n-am eu cuvîntul de ordine e ste:
grijă, măi Mihai. Lucru-i fain „10.000 tone de cărbune pes­
te plan". Atît vom realizat
Acum am aflat. Minerul era Acest cuvînt îl simţi peste tot,
în abataje, pe galerii, la puţ,
chiar Mihai Tucaciuc, şeful la suprafaţă. Lupta pentru în­
deplinirea angajamentului se
brigăzii de aici. desfăşoară cu toate forţele.
—¦ Cîte rine aţi dat pînă
acum ?
— Cît al încărcat, ţîncule ? Doar se aproprie „Ziua mine­
sărbători trebuie înthn'pi'nate " O p erajiu n ile m ilitare
cul îi un flăcău înalt, bine le­ aşa cum se cuvine, cu noi din A lg e ria
gat. Pare supărat de vorba realizări, cu noi succese!
forhalerului. PARIS (Agerpres). — Pre­
Ing. GH. DUM1TRESCU sa pariziană relatează despre
— Douzeci şi cinci numa’,
noile ciocniri oare au avut loc
INFORMAŢI! în Algeria între trupele fran­
ceze şi subunităţile armatei al­
geriene de eliberare naţională.
In regiunea Omel, La ISO km
>0<X><XXXXXX>000<>0<>0<><X><K 000000000000000< > < > O O O O O O O C > < X X > sud-est de oraşul Alger, un de­
taşament de răsculaţi a atacat
GOSPODINE! I un post militar francez. In luptă,
francezii au pierdut 15 oameni,
iar alţi 7 au dispărut fără urmă.
ÎN MAGAZINUL DE MENAJ Ş! STICLĂRIE DIN DEVAŞ După cum se anunţă din Alge­
ria, La 28 iulie în oraşul Gran
igăsiţi un bogat sortiment de vase emailate şi borcane de<> au fost executaţi încă 2 parti­
cipanţi la mişcarea de elibe­
>sticlă de toate dimensiunile, o rare naţională. Totodată tribu­
nalul militar din oraşul Con­
g Aprovizionaţi-vă din timp cu aceste articole. OO stantine a condamnat pe 3
ooooooo<xxx>ooooo<x>ooooooc woyvyvvVvvvA>oOOOOOOW *v algerieni la pedeapsa cu moar-
tea.
- 1 1i- *'/—' f—\ /— t— I—' i—1 — —o —1 —‘/—¦/ * > 1r
VIZITAŢI, [ Ofertă de serviciu 1
Bufetul Expres [• SANATORIUL, T.B.C, BRAD ]
[ angajează un bucătar şef cu sa- ]
al cooperaţiei de consum [ lariu tarifar de 410,50 iei, plus un J
din oraşul Sebeş ţ spor de 40 lei. Cei interesaţi vor ;
t depune cererile la administraţia
**
Sanatoriului T.B.C. din Brad.
Bogat sortiment de preparate
culinare reci şi calde. /u J u J v J ^ W J V r iV r /^ '-
In s(«fitini!e balneoclimaterice
Geoagju-Bâi, Călan-Băi
şi Vaţa-Băi,
luat! masa în restau-
rantele cooperaţiei;
de consum. — Bogat î
sortiment de prepa-! MW SO & A T
rate culinare. \
1 M IB M T E
Se aduce ia cunoştinţa^ PENTRU
!conducerilor întreprinderilor |
instituţiilor şi organizaţiilor^; TI HEI
Idin regiunea Hunedoara căsţ JBÂRBAH
noi pu' !ica în ziarul. nostru | Ş 0 3 >W t
jééiíem éff
anunţuri, reclame, |
oferte de serviciu, I
------------------------------------ I
diferite alte informaţii p e ţ f i i M A G A Z IN E LE
care vor să le aducă la cu-\
noştinţa publicului, X ¦ m sale încălţăminte
De asemenea se aduce la i
cunoştinţa celor interesaţi f f ? Fn, '
| că se pot publica anunţuri\
* privind: \ 1 st p jc t ? m e m u zm
| PIERDERI DE ACTE §