Page 9 - 1957-07
P. 9
A ÎNCEPUT SECERIŞUL..PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VA /
De la un capăt Ia altul al regiu bă pe care dacă nu o faci astăzi, Către el mă împinge într-una dorul
nii, pe mănoasa Valf a Mureşului, mîine va fi prea tîrziu. De aceea, Pe ogor în urma lui la secerat“.
pe valea Streiului, în „Ţara Haţe ei au pornit cu mult elan pentru a Şi-n urma celor două secerătorl-
gului", pe Tîrnavă sau pe valea Sc- strînge recolta bogată din acest an, legători, colectiviştii începură adu
caşului, peste tot, lanurile de păioa- Intr-un timp cît mai scurt şi fără natul snopilor grei. Fireşte, printre ei
se s-au transformat din verde în pierderi. Prima dală au început cu erau şi fete. De fapt lor li se adre
auriu. orzul... sa cîiilecul tractoriştilor. Melodia cîn-
Rodul este bogat în acest an. Bă- Intr-o gospodărie tată de tractorişti le îmbărbăta, le
trinil spun că de mult n-a mai fost tăcea ca, din cînd în cînd, să-şi
n .L ' tJg v x a — wr?=iiTu w a i— :u: Vineri 5 iulie 1957 4 pagini 20 bani o aşa recoltă. Harnicii colectivişti, colectivă... arunce privirea înspre ei.
întovărăşlfii şi făranîi muncitori in
Anul IX. Nr. 796 La ccl dividuali îşi dau seama că strînge- Soarele se apropia de dealurile Merge bine îmi spuse brigadierul
rea acestei recolte bogate este o trea- care se văd hăt departe, înspre apus, de cîmp. Cred că astăzi şi mîine ter
COMUNICAT mult dincolo de Mureş, inginerul a- minăm de secerat bucata aceasta de
mai tînăr gronom al comunei Şibot împreună 10 hectare. Şi după aceea începem la
cu tovarăşii Cazan, preşedintele gos grîu.
podăriei colective şi Constantin Mic-
făuş, brigadierul de cîmp, terminaseră — Dar griul în cîte zile îl termi
naţi ? — îi întrebai.
cu privire la şedinţa plenară de cercetat întreg lanul de orz. — Apoi, avem 70 de hectare. Să
Iirin secţiile uzinei cocso-chimice [— E gata. Orzul a dat în pîrgă. zicem că secerăm la zi 10 hectare.
din Hunedoara m-a însoţit — mai Se poate începe secerişul — îşi spu Iacă, în 7 zile — socoti brigadierul.
a C. C. al P. M. R. bine zis m-a condus — maistrul şef conductă prin care curgea uniform se părerea agronomul. Dar după cum sînt hotărîţi oamenii,
de schimb Filip Cristcscu. Să toi ut), lichid gălbui: benzenul. — Atunci, tovarăşe brigadier, di cred că vom termina şi mai repede.
mineaţă începem — spuse preşedin Ştiţi, recolta e bună, şi nu vrem să
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn s-a întrunit în şedinţă plenară în aibă 22 dc ani. îm i păru ciudat dc tot ca dinlr-un tele. pierdem nici un bob.
zlleie de 28-29 iunie şl 1-3 iulie a.c. Plenara a dezbătut Darea de seamă a Biroului Politic pre Mă aşteptam să găsesc în postul gaz, din ceva dc nepipăii, de nevă — Gata, chiar acum anunţ oame Şi într-adevăr recolta e bogată.
zentată de tovarăşul Gh. Gheot ghiu-Dej cu privire la activitatea Partidului Muncitoresc Ro de maistru un om julguit pc ta iîm zut, din nimic cum s-ar zice, să nii şi pe tractorişti. După evaluările făcute de către o co
mîn în legătură cu sarcinile trasate de Congresul al lî-lea al P.M.R. şi concluziile care se des ple,, cu faţa brăzdată de riduri^ î m ''curgă acel lichid cu alifia derivaţi şi misie, producţia de grîu se va ridica
prind din evenimentele internaţionale şi din activitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti în povărat de ani, şi, cind colo — Cris- atliea întrebuinţări. Şi cind i-ain măr In cealaltă zi, înainte cu mult de la cei puţin 2.200 kg ia hectar, iar
lumina învăţămintelor celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. lescu. turisit toate acestea amabilei călăuze răsăritul soarelui, cele două seceră- cea de orz la 2.500 kg la hectar.
tori-legători ale S.M.T.-ului din Orăş-
Plenara C.C. al P.M.R. a aprobat în unanimitate Darea de seamă a Biroului Politic, tie începură secerişul. In capul lanu
şi-a însuşit pe deplin concluziile puse şi, în rezoluţia adoptată, a trasat sarcini pentru îmbu — La noi, tovarişe dragă, ccl mai Vlad, acesta prinse a zîmbi, mă luă lui, veniseră brigadierul, preşedintele ...Şi încă într-una
nătăţirea în continuare a activităţii partidului. bătrin are 28 de ani. Şi să iui te de mină şi-mi conduse paşii într-o gospodăriei şi mai mulţi colectivişti.
mire media virstei celor 9 oameni clădire, unde cristale albe, milioane, Cu toţii erau curioşi să vadă, dacă Miercuri pe la ora prinzului, îm
Plenara C.C. al P.M.R. a elibera* pe tov. losiî Chişinevscbi din calitatea de membru care deservesc suisecţiile apei amo- zeci de milioane de asemenea cris prejurimile Sebeşului erau acope
al Biroului Politic şi secretar al C.C. şi pe tov. Miron Constantinescu din calitatea de membru niacalc, sulfat de unoniu şi pirldine: tale, formau un munte înalt, alb. secerătorile-iegători funcţionează bi rite de nori groşi, cenuşii; din care
al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. e abia 20 ani. ne. I.şi aduceau aminte că in anii ploaia se revărsa cu nemiluita. Colec
— Asta-i sulfatul de amoniu. Tot Tecuţi acestea le-au făcut „festa". tiviştii, care se aflau la seceratul
3. VII. 1957. — Cum, numai 9 oameni pe trei din nimicul acela de gaz. Pentru a- orzului, se refugiară la sediul gos
subsecţii ? griculUiră... tngrăşămlnt —Merg bine — constatară oame- podăriei.
Secţia T .C . 4 Sim eria şi-a realizat lii. Apoi se împrăştiară la treburi.
Nu trecu mult timp însă, şi sece-
planul pe primul sem estru — Deocamdată toar 7, că piridina Am urcat pe o terasă. Ţevile negre rătoarea-legătoare cu care lucra trac — Tii i !... ce mai ploaie — zise
tncă n-a intrat In funcţiune. Şi nu to ca nişte şerpi apocaliptici, înconju toristul Amos Galea se defectă. Se unul dintre ei după ce se văzu la a-
încă la data de 22 iunie 1957. lectromecanic şi Ioan R-u-su, lă vire a abonaţilor C.F.R. şi pen mai uita aşa inireălor la m inei Om rau coloanele groase de metal şi se învîrti omul în jurul ei. Mormăi cî- dăpost.
harnicul colectiv al secţiei ra cătuş, au reuşii să dea peste tru mărirea capacităţii centra fi noi tineri, dar cind e vorba de pierdeau unele în altele. teva cuvinte aspre, dar degeaba. Nu
rezolvă nimic. Anunţă repede pe bri — Las’ — că-i bună îi răspun
se altul. Prinde bine la porumb şi la
gadier, iar brigadierul se gîndi ce legume.
porta realizarea planului pe pri plan lucrarea „Modificări la a lei telefonice din staţia Simeria treabă, o facem, /. sigur. A. J.
mul semestru, La unele sectoa p.anaitu-l de comandă centralizat —călători, a fost înlocuită ve De ta Cristescu am trecut la Ni- Şi-au depăşit planul să facă. Să ceară ajutorul S.M.T.- — Bună, bună, dar dacă mai în-
re, în procent de 109 la sută. şi a celui de manevră, de la ca chea centrală. Tovarăşii Olim cotae Vlad. E iot măr . şi J o i maistru cu 4.931 tone ului ? Ar însemna să treacă prea tîrzia numai un ceas, terminam de
bina nr. 1 din staţia Ilia“. piu Moldovan, inginer, şi Re- şef de schimb, ailldoar, că-i la sub- cărbune mult timp. Şi fiecare minut e scump secerat bucata aceea de 10 hectare.
Folosind cu pricepere resurse mus Petruţiu, electromecanic, secţia de debenzdre. Am suit îm în această perioadă. Deodată, îi ve
Pentru o cît mai bună deser- au depus muncă perseverentă preună scări de fiei am citii tempe Minerii din bazinul carboni niră în minte vorbele colectivistu — Ei lăsaţi, că mîine şi-aşa ter
le interne, tov. Cornel Iliiaaa, e- pentru reuşita lucrării. ratura gazului, a leiţilui, presiunea fer Valea Jiului au încheiat pri lui Jurj Dumitru, care-i spusese, minăm — încercă să-i îmbunească
mul semestru al anului cu o de cîndva, că el se pricepe să repare preşedintele gospodăriei.
Sârbâtoare în lunca Săcelului In cinstea zilei de 23 August, | orice maşini agricole.
întregul colectiv este angrenat lui şi am ascultat fa explicaţii teh Siguranţa din glasul preşedintelui
...Cunoştinţe riori de la alte tabere şi alţi invi în lucrări importante, pe cart nice. La sfirşit de tot, îmi arătă o — Ia să-l văd ce poate — îşi zise mă făcu să-l rog a-mi povesti cîte
sini- decişi să le termine. brigadierul şi porni repede pentru a-i ceva despre oameni şi despre maşinile
taţi, întîmpinaţi de gazde cu căl chema la cîmp. S.M.T.
durosul „Bine aţi venit 1". şi cu bu ŞT. ZAPOTINSKI
chete de flori. Nu trecu mult pînă cînd colectivis — Apăi, despre oameni nu pot
corespondent tul Jurj se află lingă secerătoarea- spune decît cuvinie de laudă. Maria
legătoare. Din cîtcva priviri observă
Trecuse bine de amiază cînd am Semnarea pianului de muncă pentru aplicarea păşire a planului de 4.931 tone că pinza rulantă nu funcţionează nor Dragomir, Emil Sîrbu, Ioan Răcean,
ajuns la Săcel, unde urma să luăm de cărbune. încă de la 20 iunie mai.
parte la deschiderea taberei Corni Petru Todea, Iosif Todea şi alţi co
acordului de colaborare culturală între LP . Romînă minerii de la Petrila au rapor — S-a lungit. Trebuie scurtată — lectivişti sînt oameni cu care ne mîn-
tetului Central al Sindicatului Mi ...„Unitate, pentru aducerea dra spuse el. drim. Ei muncesc cu suflet şi sporul
nier. In curtea castelului, o mul pelului, drepţi 1“. Tobele au prins să tat realizarea sarcinilor de plan muncii lor se vede.
După aceea o demontă la repezea
ţime de copii — cei mai mulţi pio răpăie în bătăi ritmice, iar goarnele' şi R. D. Vietnam pe cele şase luni ale anului. Ei lă, o scurtă şi o montă la loc. Cît despre secerătorile-iegători ale
S.M.T.-ului, acestea, spre deosebire
meri — roiau într-o parte şi-ntralta să le ţie isonul. Preşedintele unită Miercuri, a avut loc la Insti ză de Phan-Van-h, însărcinat au fost urmaţi la scurt interval — Dă-i drum ul! de anii trecuţi, funcţionează de mai
tutul Romîn pentru Relaţiile cu afaceri ad-inteţm, al amba de cei din Aninoasa şi din Lu- Seccrătoarea-legătoare porni, şi ma
Pe feţele lor puteai citi importanţa ţii, pionierul Harmut Lang, a ra Culturale cu Străinătatea sem sadei R. D. Vietnm la Bucu- peni. Locul de exploatare frun re ie fu mirarea tuturor cînd văzu mare ţi-e dragul să le priveşti, Se
narea planului de muncă pentru reşti. taşă pe Valea Jiului în cadrul ră că funcţionează la perfecţie. vede că mecanizatorii au învăţat să
evenimentului la care urma să fim portat instructoarei superioare că u- aplicarea acordului de colabora întrecerii socialiste ce se desfă ie repare şi să le mînuiască.
re culturală între R;P. Romînă Planul cuprind* lărgirea şi şoară în cinstea zilei de 23 Au Bucuroşi că de acum totul va
şi noi martori. nitatea de pionieri e gata pentru' şi R. D. Vietnam pe anul 1957. intensificarea schiiburilor cul gust şi a Zilei minerului îl de merge bine, tractoriştii începură să M-am despărţit de preşedinte con
turale prin primiri şi trimiteri ţine colectiyul minei Aninoasa îngîne cîntecut ior preferat: vins că siguranţa din glasul lui avea
Printre cei care ne-au înconjurat înălţarea drapelului taberei. Au a sista t; T. Rudenco, ad de delegaţi, organhrea de ex care a dat 2.343 tone cărbune
junct al ministrului Afacerilor poziţii, schimburi d materiale peste planul ultimei luni. „Dragii mi-i bădiţa cu tractorul, să fie întemeiată de faptele colecti
cu priviri întrebătoare şi iscoditoare ..„La luptă pentru cauza Parti- Externe, M. Macavei, preşedinte Aitu-n sat mai harnic ca el ni viştilor.
de onoare al I.R.R.C.S., I. Jalea,- etc.
în acelaşi timp, o pionieră s-a ofe- dului Muncitoresc Romîn, fii gata 1" preşedintele Uniunii Artiştilor (gerpres). meni nu-i, T. MARIAN
Plastici, Al Buioan, vicepreşe
rit a ne da „informaţiile" necesare: — a chemat instructoarea superioa- dinte al I.R.R.C.S., L, Banyai,
„Eu mă numesc Monica Mun- r| Domnica Popa — „Sînt gata în- In cinste: ZILEI MINERULUI
tea nu şi sînt din Aninoasa. Acum totdeauna 1" — au răspuns în cor
am trecut din clasa a treia într-a 112 glasuri cristaline. In intonarea,
patra. Anul trecut am fost la Ma cîntecului „Azi e zi de sărbătoare",'
maia şi anul ăsta am venit la Să drapelul roşu, ce fusese înmînat pre
cel. Am sosit abia de alaltăieri, dar
să ştiţi că-mi place" — ne-a răs şedintelui unităţii de către tov. loanl director general în Ministerul
Invăţămîntului şi Culturii, M. Colectivul autoizei de la Ca obiective principale ale în-
puns ea interviului pe care i-1 so Farcaş, a prins a se ridica spre^ G-afiţia, secretar !al Uniunii Sori- Combinatul carbonir din Va Uecerii şi-au propus: să depă OBIECTE DE ARTA ÎN RATE
licitasem. Tot aci am făcut cunoş vîrful catargului, vestind prin fîlfîi
şească planul de producţie cu
tinţă şi cu „veteranii" taberei, pio- rile pînzei, marea sărbătoare ce areţ itorilor şi I. Moruzi, director ad- lea Jiului, pentru întîmpina 20 la sută ; planul de tone mar O vitrină atrage atenţia ce stituţiile şi salariaţii din raio
nierii Constantin Ţipţer şi Ioan loc ja caste|ul din lunca Săcelului. < interim în Ministerul Afacerilor ou cinsite Ziua murului şi fă ttansportată, să fie depăşit lui care trece prin centrul ora nul Petroşani. Picturile expuse
Stana din Lonea, care veniseră anul Externe. ziua de 23 August, achemat La cu 40 la sută ; să depăşească şului Petroşani, în imediata a- sînt lucrate de tinerii pictori şi
acesta pentru a cincea oară la ta F. PETRE întrecere toate uniţile de coeficientul utilizării parcului propiere a biroului turistic. Nu graficieni din Valea Jiului,
băra din Săcel, cu Ştefan Elekeş, Planul a fost semnat din par transporturi din regnea Hu mulţimea obiectelor expuse te membri ai Uniunii artiştilor
care şi el venise aci pentru a patra (Cmiinaare în pag. 2-a) tea romînă de tovarăşul Octav ^auto ou 20 la sută ; să circule face să te opreşti, ci. următoa plastici din R.P.R. şi constituie
Livezeanu, vicepreşedinte al
oară. Cel mai guraliv s-a dovedit y I.R.R.C.S. din partea vietname- nedoara. fără nici un accident. rea inscripţie a unui afiş: „Aici o subunitate a galeriilor de ar
Ioan Duc din Lonea. Ne-a informat lor“. In total, ei au plantat pes se pot cumpăra obiecte de artă tă ale fondului plastic. Deşi ma
despre meciurile „tari" de fotbal pe 1 te 100.000 puieţi. cu plata în numerar, pe vira gazinul s-a deschis de-abia cu
care le vor susţine echipele taberei, ment şi în rate". Este vorba de 3 săptămîni în urmă, s-au făcut
despre faptul că au la tabără un In multe sate s-au amenajat picturi în ulei, aquarele şi gra deja comenzi în valoare de pes-*
profesor de educaţie fizică. Ca să nu noi baze sportive, unde tinerii vuri, care se pot cumpăra şi în te 37.000 lei.
rămînem oarecum neîncrezători faţă rate de către întreprinderile, in
s-au întrecut La diferite disci
de echipa lor, a găsit de cuviinţă
să precizeze: conduse de Gheorghe Groza, U.T.M. Alţii, au cer să intre pline în cinstea festivalului. In Cu sare şi piper
raionul Brad, de pildă, s-au
— De ce jucăm fotbal ?... Păi amenajat 17 terenuri de volei,
sîntem mari de-acum. Uite la noi —
mi-a arătat încă 5—6 „voinici1 -, Florian Mihoc şi Mihai Oprea, în rîndurile candidaţi- dc par 6 de fotl>al, 2 piste G.M.A. şi
pînă în anul acesta am dormit în
pătucuri, erau mici, eram şi noi tot au obţinut depăşiri de producţie tid. altele. ¦¦*¦¦¦¦¦¦¦¦¦>¦¦lsie¦nS¦iEşao¦tsedtl¦eaivh¦na¦oees¦rşttoe¦eer.¦ăac¦Lu¦lra—am¦¦acstap¦ăric¦etaa¦dluiezol tuugldninrpaarDsveuenvceaăt, pentru la iarnă, cînd acestea nu se
mici. Anul ăsta însă nu ne-au mai Tinerii din Zam au reparat găsesc pe toate potecile. De, să fie
încăput picioarele în ele şi ne-au între 23—29 la sută. Numai în raionul etroşani, trufandale!
prin muncă voluntară, 8 pode p Ja tă
pus în dormitor paturi obişnuite. La Atelierele C.F.R. Simeria, au intrat în rînduri utemiş- ţe din raza comunei. S O ttlâţiC
Sîntem la Săcel pentru a treia oară. tilor 236 tineri frunţi în pro
De data aceasta ne considerăm şi tinerii au realizat economii de ducţie, iar alţi 47 aurimit re Grupe de ajutorare
noi „oameni mari" comandări pentru a cern can
Sîntem în pragul sărbătorii tine materii prime şi materiale în didaţi de partid. Pentru a veni în ajutorul vă ¦¦¦¦¦¦ strident şi prelung de telefon. ma‘ mu^* posesori de difuzoare
Începe solemnitatea reiului din regiunea noastră, cel de-al valoare de 65.000 lei. Şi cei de duvelor şi bătrînilor, care nu ¦¦¦¦¦¦ O voce întretăiată, care pare a fi ora?u^ Deva le-au fost aduse de
Il-lea Festival regional. Din toate la depoul C.F.R. . Simeria au Acţiuni gospoireşti pot lucra în condiţii optime pă- ^ac^or** poştali nişte somaţii de pla-
înconjurat de cei cu care făcu colţurile regiunii tinerii raportează în obţinut rezultate îmbucurătoa mîntul, tinerii din multe sate ¦ îngrozită anunţă : *d’ S°maţii!e avertizau că, dacă în
sem cunoştinţă şi de alţi mici prie deplinirea şi depăşirea angajamente re. Cele 4 brigăzi de locomo Satele şi comunele devenii au format grupe de ajutorare — Să vină urgent salvarea în ga- cîteva zile, riu vor achita contrava-
teni, ne-am îndreptat către locul lor ii’.aie în cinstea acestei sărbători. tivă, create în cinstea festiva mai frumoase. a acestora. Numai în raionul
unde pionierii se aliniaseră în ca lului. au economisit 230 tone ra Simeria, s-a Intîmplat un acei- ^oarea difuzorului, li se vor sechestra
reu. Murmurul copiilor s-a curmat Lta Şi'bot, în loculiran de (lent.
brusc. Pe poarta castelului şi-au Realizările combustibil convenţional. Pe lingă gară, s-a ameat un ¦
făcut apariţia tovarăşii Ioan Farcaş, întreg depoul tinerii au econo mic parc. In oraşul etroşani Şi la cîteva minute, pe şoseaua as-
prim secretar al Comitetului raional mai multe străzi !aujst de ¦¦¦¦¦¦¦¦¦
U.T.M. Haţeg, Aurel Tibea, instruc clarate şantiere ale Lretului. Brad, s-au format 18 aseme faltată, ca ieşită din puşcă, salvarea °^ lec^e din casă. Numai că majori*
tor al Comitetului regional U.T.M. Străzile au fost pavatj-au fă nea grupe de ajutorare a vă
Hunedoara—Deva, instructori supe- siderurgiştilop misit 500 tone combustibil con cut spaţii verzi şi ;le. duvelor şi bătrînilor. Şi în raio se îndrepta spre Simeria, la gară. latea au achitat contravaloarea difu-
nul Sebeş s-au formal 25 gru
Brigăzile tinerilor siderurgiş- venţional. Şi toate acestea nai prin pe de ajutorare. lu asemenea situaţie viaţa unui om zoru^uL chiar oficiului P.T.7.R, D?-
ti de la Combinatul siderurgic Cele 5 brigăzi de tineret de munca tineretului.
Hunedoara, au hotărît ca, în este legată deorice întîrziere. va (^ar nu ma* au actele. De atîjia
cinstea Festivalului, să dea tot la mina de fier Teliuc au tri Tinerii clin oraşul .medoa
mai multă fontă, oţel şi lami mis furnaliştilor, în cinstea ra au prestat peste )00 ore Ajuns în Simeria, şoferuldădu să an* ^e*au aruncat oamenii, că doar
festivalului, 1.440 tone minereu muncă voluntară, laantarea
nate peste plan. peste sarcinile de plan. Brigă : caute pe accidentat, in faţă îi apă- n"° sa“^ *aca arhivă acasă,
Rezultatele acestei întreceri zile tinerilor de la Ghelar au celor 3.400 puieţi, Layolarea
dat şi ele 3.300 tone minereu terenului din piaţa luă, la Noi formaţii artistice ¦¦¦ rti, cu o figură bine dispusă, medi- ^ e"1 ^acu* atunci? Numai tov J
sînt dintre cele mai îmbucură dicul Matei Molnar de la spitalul din (jheorghe Duşa, şeful C.T.I.T.-ulm %
amenajarea parcului jzid şi ¦¦¦¦¦
Intrecerile culturale au atras Deva. El chemase salvarea. Trebuia ^ eva ne va Pu*ea lămuri. *
zeci de mii de tineri din re ¦¦ să se „salveze“ din situaţia de a sta
toare. în plus, depăşindu-şi cu mult ¦ în gară cîteva ore pînă la plecarea Protestul i<<r¦r
Zilele acestea, s-a făcut bilan angajamentul luat de a da giune. încadraţi în sule de for primului tren spre Deva. ?*
O nouă întovărăşire reproducătorilor ¦
ţul întrecerii. Şi rezultatele sînt -.500 tone minereu maţiuni artistice. In multe sa <• Ce să-i facil? Omul trebuie „sal
te au luat fiinţă, în această pe vat“ din orice situr+ie. Să nu cumva să treceţi.prin comun a ¦
agricolă în raionul urm ătoarele: 4.997 tone fontă, Noi utemişti şi ¦¦ +
1.584 tone oţel, 3.569 tone la
rioadă, noi echipe culturale. ¦¦ Berthelot raionul Haţeg, că vă pri- *
Haţeg minate şi 19.188 tone minereu candidaţi de partid La multe alte lucrări. Pe multe dintre acestea le vom *¦ir A venit vara ?! mejduiţi viaţa. De cîtva timp, repro- *
aglomerat, peste prevederile
La îndemnul organizaţiei de planului de producţie. Unitatea rînduriior tineretului La sate, -tinerii aujreprins putea vedea chiar la Hunedoa ¦Oir Daca cineva v-ar Întreba t^uc^ or'* de aci, sînt tare furioşi; se ¦
din regiunea noastră a fost în acţiuni de curăţire jăşuni- ra în zilele festivalului. lucru v-aţi uita curios laei.
Brigăzile de tineret conduse această perioadă rnai mare ca lor, de împădurire, eep'anq- ir acest reped asupra fiecărui străin ce vine
de Ion Chiroşca, Aurel Stanciu orieînd. La toate acţiunile în rea podurilor şi drtimfrr, etc. In raionul ilia, din cele 36
partid,-un număr de 26 familii şi Vasile Sileschi s-au situat în treprinse, tinerii au participat In raionul Sebeş, c pildă, formaţiuni artistice existente, Oare în sat. *
fruntea întrecerii. cu mult elan.
de ţărani muncitori din Subce- L000 de tineri au cur 1.100 ¦ir chiar aşa de absent să fie de la cele Bietele animale au ajuns la cui- l
Alte realizări Unii dintre ei au participat
tate, au constituit în ziua de 30 pentru prima dată la asemenea heotare de păşune, < eare ? din jurul Im ? Nu mai poţi de căi- mea răbdării. De cîţiva !»ni sînt a- X
în producţie acţiuni. Aici, ci şi-au dat seama numai în comuna D.; 390 7 au luat fiinţă în această pe *
iunie a. c. întovărăşirea „Mă hectare. La Haţeg, tij au i: dura şi el h întreabă dacă a venit dăpostite în grajdurile cetăţenilor din *
gura”. rioadă, iar dintre cele 69 echi ¦* V3^a' .. sat> cu <°ate că de cam tot atîta timp L
întovărăşiţi au comasat în pe pe de dansuri, 9 sini nou în ¦ venit a începui construcţia unui grajd pen- X
Ş. totuşi, pentru unu nu a
rimetru 15 hectare teren arabi!, fiinţate. Formaţiunile artistice ¦¦ mea vara I Ce părere ai, tovarăşe tru ei.
'•
fără a face dislocări. Tinerii mineri de la mina Ţă- de cît elan dau dovadă tinerii, organizat în comunali şi din raion cuprind 935 corişti, ¦¦ XTrâian Gheorghiu, d-ta, ca şef ci Te sfătuim, tovarăşe Gheorghe Gre-
In acţiunea de lămurire pentru bea, în cadrul unei săptâmîni au cunoscut îndeaproape viaţa Coroeşti »două şantierle ti- 530 dansatori şi 54 solişti. ¦
record, organizată aici, au dai de organizaţie. Mulţi dintre a- ueretului pentru plana de ¦¦ sememiu, aprovizionării de la cean, să nu treci prin sat, căci î
constituirea întovărăşirii, au dus peste planul de producţie 170 ceşti tineri au cerut să fie în- In toate cele 3 sate ale co- . .¦
1-AT.L Deva A venit sau nu vara?! animalele au aflat cădurnneaW te $
o susţinută muncă, comunistul munei Luncoi, din raicnul Brad ţ ¦
XDaca da de ce nu aduceţi, frate, ocupi personal de această construcţie,
Ştefan Ciroza şi deputatul comu
roşu, ardei şi castraveţi, m unităţile Şi nu-ti va fi bine/ 1
nai Ionel Creţu. G. I. tone cărbune In plus. Brigăzile cadraţi în rîndu! organizaţiei puieţi, în cadrul „lutiiiduri- s-au forma* v.ci echipe artişti din regiune? Probabil că le păstraţi VF î
ce.