Page 11 - 1957-08
P. 11
Nr. 821 DiWMlJL S~ÖCIA LTSMÜUJl P#JL
Al VI-lea Festival Mondial FRAŢII VLĂDUŢ TELEGRAME EXTERNE
al Tineretului şi Studenţilor
Pentru realizarea înţelegerii
''(Urmare din pag. I-a) ternaţionale studenţeşti. cîmpurile experimentale, serele (Urmare din pag i-a) Nu te supăra, dar cînd vii la mine, cu ţările lagărului socialist
La 31 iulie şi-ia încheiat lu şi laboratorul Academiei „Ti-
den’ţeşti internaţionale. La în- miriazev“, precum şi în colho —------------------------------- ¦ îmi este ruşine să-ţi fac cunoştin-
tîlnirile tinerilor tipografi, de crările interesantul '''¦mhar e- zuri şi S.M.T.-uri.
legatul romîn Oscar Szilagy a conomic internaţional al stu care nu se dădea în lături de la ^ cu t°vara?ul inginer şi cu cei- BERLIN (Agerpres) — După aşa numite!'-»- . •’]eoe-' 'mere'*
înfăţişat celorlalţi tineri con denţilor. Seminariile .studenţi La 1 august a avut loc la cum transmite agenţia ADN, ca premizâ pt.T.-j reuniiioarea
diţiile de muncă şi viaţă ale ti lor institutelor agricole s-au Universitatea din Moscova în- nici o faptă murdară. Iall‘ din birou- Cu!Tl să le spun dr. Heinemann, fost ministru Germaniei a fost caracterizată
nerilor din R.P. Romînă. Mult bucurat de participarea a 180 tîlqirea tinerilor cercetători din al Afacerilor Interne al R.F. de Heinemann oa o „lozincă
interes a stîrnit prezentarea de studenţi din 42' de ţări. Lu-' diferite domenii ale ştiinţei, or ...In această situaţie l-a găsit fra- ca' mi e?t! frate' cînd ei te ?tiu dréPt Germane, luînd cuvîntul în ca perfidă, oare închide uşa spre
Combinatului „Casa Scînteii“ crările seminarului au fost con tele său loan, care a făcut un drum ce' mai mare scar,dalag!u ? drul mitingului "de Ia Duishurg reunifioare“.
şi faptul că tinerii romîni, bă duse de delegatul romîn Vasi- ganizată de Clubul internaţio la Hunedoara să vadă ce-i cuCon- Pe Constantin, toate acestea l-au ¦al P.S.D.G., s-a pronunţat pen
ieţi şi fete, se bucură de sala le Pungan, candidat în ştiinţe. nal ' al studenţilor. La această stantin. Cînd a văzut în ce stare Pus Pe ^nduri. Vedea şi el cît de tru realizarea înţelegerii cu ţă Fostul ministru al Afacerilor
rii egale la muncă egală cu Academicianul N; V. Tiţin a întîlnire au luat parte tineri (morală şi fizică), se află fratele lesPectat e frate-său. Dar — îşi rile lagărului socialist. Interne al R.F. Germane a spri
muncitorii vîrstnici. Delegatul prezentat într-un referat pro jinit ideea creării unui sistem
romîn a fost invitat de ceilalţi blemele principale ale ridică englezi, francezi, australieni, său, pe care-1 iubea atît de mult, zicea el 7 ce, sa fac în. timPul Dr. Heinemann a condamnat european de securitate colecti
tineri să conducă lucrările ce rii producţiei şi îmbunătăţirii tineri şi tinere din Ceylon şi energic încercările cercurilor gu vă. „Trebuie să se pună capăt
lei de a II-a zi a întîlnirii. calităţii cerealelor. In continua din multe alte ţări. loan Vlâduţ a căutat să-l rupă de ber ^ învaţă pentru liceul seral, vernamentale de la Bonn, de a
rea lucrărilor oare s-au desfă prezenta popoarele lagărului so războiului rece, zăngănirii cu
La întîlnirea tinerilor radio- şurat la Academia „Timiria- Academicienii Sobolev şi Bo- gaşca derbedeilor. încercarea n-a reu- dar eu ^ ba SPUS ^ul' *oan ce cialist ca „duşmani de moarte“
fonişti amatori, delegatul ro zev“ s-a discutat pe baza refe goliubov oare au prezentat re ai poporului german. arme noi şi bombe atomice. A-
ratului profesorului Ivanovici şit. Atunci, adueîndu-şi aminte că ^ndea. Acesta l-a îndemnat să ci-
mîn Sergiu Costin a făcut o problema pregătirii de specia ferate au vorbit despre o serie Cererea puterilor occidentale ceastă politică adînceşte scin
comunicare despre organizarea lişti agricoli. Delegaţia romî de aspecte ale tehnicii viitoru promisese părinţilor să-l aducă a- J easca _eb sa meargă la film. şi R.F. Germane privind ţinerea
nă a prezentat o informare lui. darea Germaniei“, a spus Hei
şi dezvoltarea radio-amatoris- despre pregătirea specialiştilor casă dacă n-o duce bine sau mai ^P01’ aduc‘n(L-şi am inte: nemann.
mului în R.P. Romînă, consti agricoli în R.P. Romînă. Joi a continuat prima fază
tuit de cercurile de pionieri şi a concursurilor artistice inter ştiu eu ce-i cu el, i-a spus într-o ~ SPune;ai ciM! Place boxuI- De i
clubul de radio amatori etc. Programul seminariilor cu naţionale* ale .Festivalului. Din
prinde de asemenea vizite la bună zi să-şi strîngă lucrurile şi ce nu *e *nscrb' L cbjb ?
Delegaţii lia întîlnirea ci- tre soliştii romîni s-.au prezen
tat tenorul Cornel Stavru, me să se întoarcă cu el la părinţi. ¦&
nematognafiştilor amatori au zosoprana Mibaela Botez, An
urmărit cu interes prezentarea > Constantin a refuzat. Iar cînd loan De atunci, Constantin Vlăduţ a Proclamaţia guvernamentală dată
filmului realizat de studentul geta Moldovan — canto popu > a vrut să-i strîngă puţinele lucruri început să frecventeze mai rar bo- de preşedintele Sukarno
Iar, pianista Alexandrina Zor ţ pe care le avea, a început să-i vor- degile. S-a înscris la box, şi antre-
romîn Sergiu Bărbăneasa cu
prilejul unei călătorii cu bar leanu, violonistul Daniel Pod bească brutal, în vocabularul (dacă norul Lungu a început şi el să se
ca pe Marea Neagră. lovski şi echipa de dansuri fol se poate numai aşa) al derbedeilor, ocupe de educaţia lui Vlăduţ. Curînd,
dorice U.T.M.
Tinerii feroviari, tinerii tex- — Băi nea Stelian, aruncă totul Li Constantin nu-i mai plăceau a- DJAKARTA (Agerpres) In proclamaţia sa preşedin
tilişti din zeci de ţări discută la loc dacă nu vrei să-ţi mírlese titudinile vechilor prieteni. Ba a CHINA NOUA anunţă : Intr-o tele Sukarno cere tuturor indo
una. Iâ giniţi-vă la mînzul ăsta început să le combată. Viaţa lui a nezienilor să pună interesele
despre oandiţiite lor de muncă de frate-meu! Nu i s-a luat caşul început să se schimbe. Apreciindu-1, prodam aţie guvern amenta 1ă poporului înaintea intereselor
de la gură şi vrea să-l joc în stru- tinerii din tabăra „Gheorghe Apos- oricărui partid, grup sau indi
şi de trai. dată la 31 iulie, preşedintele vid.
O activitate interesantă se nă. toi“, l-au ales în comandament. Pe Sukarno a anunţat iniţierea u-
„Mişcarea pentru o viaţă
desfăşoară şi în seminariile in — Bine frate I Ştiu c-ai fi în sta- mulţi tineri i-a dezvăţat de apuca nei „Mişcări pentru o viaţă nouă“ prevede ca indonezienii
nouă“. Principiile de bază ale să ducă o viaţă simplă şi să
re să mă loveşti. Cu forţa nu te pot turile rele pe care le aveau. Apoi contribuie la fondul de construc
acestei orientări vor fi unita ţie al Indoneziei. După data de
duce — i-a spus loan. Aşa că ră- conducerea combinatului, ţinînd cont tea, ajutorul reciproc şi demo 17 august va fi organizată o
săptămînă specială închinată a-
Manifestări romîneşti peste hotare niîi sănătos. Şi a plecat. de munca celor doi fraţi, le-a dat cratic, precum şi economia. oestei noi orientării.
Noua mişcare va fi iniţiată
COPENHAGA — (Agerpres)'. Svenningsen, secretar general ta Noaptea, îşi punea fel şi fel de în- o cameră în blocurile noului oraş
La 31 iulie a avut loc lia Co Ministerul de Externe danez, trebări. Nu ştia ce să facă. Să-l la- muncitoresc. la 17 august, ziua independen
penhaga, vernisajul expoziţiei profesori universitari, scriitori, ţei Indoneziei.
se de capul lui, ajungea rău, şi Aşa a ajuns Constantin Vlăduţ,
de ceramică romînească. oameni de artă şi cultură, zia aceasta nu o vroia. Atunci s-a ho- din nou, un tînăr cinstit, modest şi
Au fost de faţă numero.ase rişti. tărît să-şi găsească ceva de lucru politicos. Acum, pe lîngă faptul că
în Hunedoara. A intrat ca funcţio- este apreciat ca bun muncitor, este
personalităţi, printre care Nils Prezentarea expoziţiei a fost nar în combinat, apoi a ajuns nor- şi unul dintre cei mai buni boxeri
mator. In acest timp, n-a încetat să din Hunedoara, ieşind nu odată în-
făcută de Uolger Rasmussen, stea de vorbă cu fratele său. De cîte vingător. iugoslavia va furniza curent
ü relirai pesie 20 ic inovaţii inspectorul Muzeului Naţional. ori nu i-a spus: ...Iar în satul Dobridcr, poştaşul
De mult timp maistrul Ion cu răngile. Acelaşi braţ înlocu Presa daneză a publicat nu — A'ÎĂi Costică, de ce nu vrei tu a început din nou să bată la poarta electric Ungariei
Ghiran, de la oţelăriile Combi ieşte munca a cîtorva muncitori, meroase informaţii şi fotografii să m-asculţi ? De ce mă faci de rîs? familiei Vlăduţ.
care trebuiau să intre în inte despre expoziţie.
natului siderurgic Hunedoara, riorul cuptorului. Or, în inte BUDAPESTA (Agerpres) putere de 120.000 kw via tran
rior, er.a o temperatură mare, N ereguli în activitatea O.R.A.D. D eva sporta curentpl electric din Iu
autor ia peste 20 inovaţii, nu se punînd în pericol sănătatea M.T.I. anunţă : Prima etapă a goslavia în Ungaria. Instalarea
împăca cu felul cum erau repa omului. Acum, ghiara din ca La analiza făcută recent de către anului contracte cu toţi beneficiarii, de asemenea neglijate de conduce tratativelor ungaro-iugoslave în acestei linii va fi terminată pro
rate camerele cuptoarelor Sie pătul braţului scormoneşte în in Comitetul executiv al Sfatului popu pentru materialele de care au nevoie, rea oficiului. O singură consfătuire domeniul energiei electrice s-a babil în cursul primului semes
mens Martin, A cercetat ma terior şi scoate zgura pe care o lar regional, asupra activităţii Ofi a neglijat s-o facă, lucru care a dus s-a ţinut în acest an, şi aceea prost încheiat la 31 iulie, la Buda tru al anului viitor.
nuale, a citit diferite comunică depune pe un elevator ce se află ciului regional de aprovizionare şi la o slabă aprovizionare şi desfacere. organizată. Directorul oficiului a dat pesta. Printre altele s-a căzut
ri în legătură cu repararea cup sub aceeaşi maşină. Trebuie desfacere, a reieşit că munca ofi Chiar dacă a încheiat contracte cu consfătuirii un caracter de trasare de de acord ca reţelele electrice a- Cedomil Milicevici, şeful de
toarelor, s-a consultat cu teh spus că ghiara poate scoate zgu ciului nu s-a ridicat la înălţimea o parte din beneficiari, acestea au sarcini. Pe lîngă faptul că aşa zisa le celor două ţări să fie co legaţiei iugoslave, a declarat
nicienii, a studiat posibilităţile ra încă fierbinte, ceea ce nu sarcinilor pentru caro a fost creat. fost întocmite mecanic, fără să se consfătuire nu s-a făcut cu toţi sa nectate, printr-o linie de lungă corespondentului agenţiei M.T.I.
reparării cuptoarelor din com puteau faco muncitorii, aceştia Aceasta din cauza lipsurilor ce se judece prea mult asupra lor. Aşa s-a lariaţii deodată, ci au fost chemaţi distanţă oare se va stabili în că tratativele s-au desfăşurat
binat, doar, doar, va găsi ceva. fiind nevoiţi să aştepte răcirea manifestă în activitatea colectivului ajuns ca multe din materialele co pe rînd, (cîte 2—3), în biroul direc tre Sojtor şi Varasd. Această într-o atmosferă de perfeotă în
Şi a g ă s it! unităţii respective. mandate de oficiu, să fie refuzate de torului, tov. Voss, căruia nu i-a plă linie de lungă distanţă cu o ţelegere şi prietenie.
cuptorului. beneficiari, creîndu-se stocuri supra- cut niciodată critica, a pus în gardă
Cu ajutorul maşinii pentru Pentru ca inovaţia să fie cît Astfel, conducerea oficiului, care normative în depozit. Exemplul cel pe toţi aceia care aveau lucrările ne Noi majorări de preturi în Spania
curăţat camerele de zgură ale trebuia să încheie de la începutul mai caracteristic îl prezintă cele 50 rezolvate. Totodată cu această ocazie
cuptoarelor Siemens Martin, ma mai repede pusă ,în aplicare, tone de cărămidă refractară refuzată s-a văzut odată mai mult că între MADRID (Agerpres). Ziare tre 25—35 la sută, vin cu 25
şină concepută şi executată de maistrul Ion Ghiran ă fost aju f1»J• d e ’T.R.C.L.H. conducere, organizaţia de bază şt sim- le din Madrid au anunţat noi la sută. Nu de mult s-au ma
maistrul Ion Ghiran, lucrările tat de tov. inginer Mircea Po- dlcat nu există colaborare. Aceasta jorat cu 50 la sută taxele la
de reparare au fost mult îmbu pescu şi Zaharia Fărcaş. Conducerea Oficiului Regional de majorări de preţuri în Spania. transporturi.
nătăţite. (Vezi maşina din fo Aprovizionare şi Desfacere în frunte se desprinde şi din faptul că secre Cu începere de la 5 august se
tografie) . cu directorul Edmund Voss, n-a in tarul organizaţiei de bază şi respon vor majora, printre altele, pre Ziarele anată că majorarea
tervenit la ministere pentru trimite sabilul sindical nici n-au fost che ţurile la pîine cu 20 la sută, preţurilor ameninţă să provoa
Folosindmse această maşină, rea Ia timp a repartiţiilor de ma maţi la „consfătuire“, iar atunci cînd carne cu 85 la sută, tutun în ce o creştere generală a costu
se va asigura scoaterea zgurii teriale strict necesare întreprinderi loan Faur (responsabil sindical) a lui vieţii în Spania.
din sacii de zgură, atît în tim
pul funcţionării cuptorului, cît IN FO R M A ŢII
şi la oprirea lui. De-acum, nu
vor mai fi necesare opriri .atît lor, deşi avea această obligaţie. Din vrut să asiste, directorul l-a dat pur
de dese ale procesului de pro această cauză, la sortimentul tablă şi simplu afară.
neagră, s-au făcut livrări extrem de
ducţie. mici, punînd în cumpănă îndeplinirea De lipsurile existente ia Oficiul Re t
planului de producţie în industria gional de Aprovizionare şi Desfacere
Dacă înainte, manopera la locală. se face vinovată şi organizaţia de L COOPERATIVA
evacuarea zgurii era de cca. 560 bază (secretar Petru Florian), care
ore/om, în prezent, cu această Aprovizionarea întreprinderilor a- nu a luat atitudine împotriva nere t DE INVALIZI
maşină, manopera a fost redusă
la 280 ore/om. t
In partea superioară a maşi { a PROGRESUL u
t
r
t DIN DEVA
parţinînd de sfaturile populare — sar
nii se vede un braţ cu ghiare. cină de care se ocupă O.R.A.D. — a gulilor, n-a combătut liberalismul şi t execută lucrări de croitorie femei,
Acest braţ poate fi acţionat în fost nesatisfăcătoare, şi din cauză că munca sectară a tovarăşilor din con i
sens orizontal, spre înainte, la această unitate orele de serviciu ducere. Tovarăşul Petru Florian s-a
spărgînd coaja de zgură, forma nu se respectă, lucru ce duce la ră- lăsat intimidat de atitudinea recalci i lingerie, precum şi orice fel de re-
tă pe peretele cuptorului, lucru mînerea în urmă a lucrărilor şi la trantă a directorului şi a prietenilor
ce-1 făceau înainte muncitorii nerezolvarea contractelor de livrări. acestuia, greşeală de care trebuie să i paraţiuni în acest domeniu, pentru
se ferească în viitor. t
t populaţie. execută pentru în
De asemenea
t
t treprinderi reparaţiuni la haine de
Deşi asemenea cazuri sînt cunoscute In concluzie, la analiza făcută, s-a t protecţie, lingerie etc.
de conducere, nu se iau măsuri pen arătat că pentru ridicarea activităţii
Iul. Cu toată asprimea dîrză 8 gătesc pentru mari lupte econo „linişti“ spiritele, acorda anu tru curmarea lor. Tov. Voss ştia că la nivelul sarcinilor pentru care a L Preţurile sînt convenabile şi se
E. Steinhertz, şeful serviciului finan fost creat acest oficiu, conducerea tre pot achita în numerar sau prin
ciar şi Rozalia Mentzer, contabilă, buie să treacă imediat la o mai bună t
lipseau deseori sub motiv că se duc organizare a muncii. In primul rînd
la bancă, însă n-a luat nici o mă să pună oameni capabili în funcţiile L
muncitorilor, ei au fost înfrînţi mice şi politice. Organizarea mite „ajutoare“ care, de fapt, sură. de mare răspundere, apoi să ia toate L virament. BspiîRsfi Irepîal economiste
măsurile pentru punerea la punct a
de gloanţele trase împotriva lor. formidabilă a luptei de clasă, erau o adevărată batjocură pen Şedinţa de analiză a mai scos la contractelor cu benficiarii şi pentru L Comenzile se pot face direct la 6S
In curtea miner au rămas 24 faptul că orice grevă de oare tru muncitori. iveală că în această unitate lipseşte aprovizionarea acestora cu materialele
morţi şi peste 200 răniţi. Vic care însemnătate duce la cioc cu desăvîrşire spiritul critic lipsă necesare. t atelierul de croitorie din strada işiom puteaconstruimaim r
nirea muncitorilor luptători cu Ofensiva împotriva muncitori care-şi are rădăcina în prieteniile ne
timele acestui măcel iau fost sănătoase care există între salariaţii Stimularea criticii, organizarea de L Cuza Vodă nr. 39.
de aci. La aceasta s-a ajuns şi din şedinţe şi consfătuiri de analiză pe
transportate la cimitir în căru întreaga forţă publică capitalis lor a culminat cu închiderea cauză, că la angajările personalului, instituţie, trebuie de asemenea să stea
nu s-a ţinut cont de capacitatea şi în centrul atenţiei conducerii oficiu
ţele de guroî ale prim ăriei; tă, sînt expresia crizei din ce majorităţii minelor din Valea calificarea oamenilor, ele făeîndu-se lui, ca şi întărirea colaborării dintre
pe bază de prietenii. Asemenea e- conducere, organizaţia de partid şi
participarea muncitorilor la în- în ce mai grave a capitalis Jiului. In urma dispoziţiilor xempie ne prezintă angajarea Iui sindicat. Ziarul „Drumul sosiaiism uii“ \
mormîntare fiind interzisă de Edmund Halmagy, prieten cu directo
autorităţi. mului romîn“. date la 1 octombrie 1931, pro rul Voss, a lui Ştefan Seiden, prie Organizaţia de bază, trebuie să se PUBLICĂ:
După greva de la Lupeni nu ten cu Emanoil Steinhertz şi alţii. situeze pe o poziţie fermă de comba
SifuafFa ducţia minelor din Vulcan a tere a atitudinilor nesănătoase, de e- REPORTAJE Şl INFORMAŢII
s-a resimţit nici o îmbunătăţire Consfătuirile sau şedinţele de ana ducare a lucrătorilor în spirit socia
muncitorilor mineri a condiţiilor de viaţă, dimpotri fost complect sistată. Mina liză a muncii pe instituţie au fost list fată de muncă. DIN VIAŢA Şl MUNCA MINERILOR, SIDERURG IŞTI LOR,
după Suptele vă, exploatarea nemiloasă a „Est“ s-a închis la 9 septem CEFERIŞTILOR CONSTRUCTORILOR. MUNCITORILOR DIN
brie iar mină „Corin“ şi „Vest“ G.A.S., A ŢĂRANILOR MUNCITORI DIN G.A.C., ÎNTOVĂ
din august 1929 muncitorilor s-â înteţit îmbră- la 1 octombrie 1931. Pentru, RĂŞIRI ŞI DIN GOSPODARII INDIVIDUALE. S.At.T. Şl
cînd forme -noi. Conduşi de a-şi cîştiga existenţa, cea mai COOPERATIVE.
O mare parte din grevişti au P.C.R. muncitorii ,au înţeles că mare parte a minerilor a fost
fost concediaţi, arestaţi şi pentru a obţine o viaţă mai nevoită să părăsească localita Foiletoane satirice
condamnaţi. După reîntoarcerea bună, trebuie schimbat în pri tea, iar unii să emigreze în Reportaje, articole de analiză ş! informaţii
lor, prezemtîndu-se pentru a mul rînd regimul burghezo-mo- ţări străine. In anul 1931, nu
-şieresc şi înlocuit cu altul so mărul şomerilor în_ Valea Jiu din activitatea instituţiilor social culturale din regiune
lui era de peste 3.000.
cialist. VEŞTI DIN MUNCA ŞI VIATA
In acest timp situaţia mineri OAMENILOR MUNCII
fi angajaţi la lucru, societatea lor din Valea Jiului se înrăută O dată cu eliberarea ţării A K & eM icryui r4 din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară
a refuzat să-i angajeze. noastre de sub jugul fas
ţea tot mai mult. Incepî-nd de cist, s-a pus capăt suferinţelor K § AUGUST ŞTIRI SPORTIVE
Luptele de la Lupeni au avu! 'a 1 ianuarie 1931 salariile au de decenii îndurate de bravii
o mare însemnătate şi un mare fost reduse cu 15 la sută. Au noştri mineri. In cei 13 ani Pagini de SATIRĂ Şl UMOR
răsunet. Ele au dat o puternică urmat apoi în proporţii şi mai care au trecut de la eliberare,
lovitură politicii imperialiştilor mari concedierile. In luna a- sub conducerea P.M.R. indus Pagini MAGAZIN
de a ieşi din criza economică prilie au fost concediaţi 82 lu tria carboniferă a cunoscut o
pe spinarea clasei muncitoare şi crători de la Lupeni, iar ceva dezvoltare deosebită. S-a schim
au arătat că în rîndurile prole mai tîrziu alţii 200, la Lonea bat radical viaţa minerilor.
tariatului a pătruns cuvîntul 28 muncitori, iar la Petroşani \zi munca minerului are o
150. Urma apoi ca în întreaga înaltă apreciere, ceea ce se
partidului. Vale a Jiului, pînă la 1 iunie reflectă în grija pe care o poar-
In anul 1929, Biroul Interna 1931, să fie concediaţi încă lă partidul şi guvernul pentru
2.500 de muncitori. Pentru a îmbunătăţirea continuă a con
ţionalei Comuniste şi Biroul In scăpa de cei concediaţi, socie diţiilor de muncă şi de trai,
ternaţionalei sindicatelor Roşii tăţile au recurs la şiretlicuri
pentru Europa Occidentală, fă materiale şi culturale <âle mine
cea următoarea apreciere luptei dînd muncitorilor salariul pe rilor.
eroice a muncitorilor din Lu 15 zile înainte. La 1 iunie 1931
peni. „Morţii din Lupeni, de au fost concediaţi 750 muncito Aceasta o ştiu .şi o simt toţi
monstraţiile de l august sînt i. inerii, toţi muncitorii cinstiţi
din Valea. Jiului, Iar recunoş
dovadă că un însemnat proces ri, iar închiderea minei din tinţa lor o. dovedesc în sulele Premii de cîte 50.000 şi 10.000 lei, distribuie Lola Pagini d e literatură şi artă
de radicalizare a maselor se de Vulcan (care urma să se facă), de tone de cărbune extrase lu
săvârşeşte, că lupta de clasă a ameninţa cu pierderea existen nar peste plan. Central la tragerea excepţională din 9 august a.c., în afara Abonamentele la ziarul „Drumul socialismului* se
proletariatului romîn, sub con ţei. alţi 2.500 muncitori. fac prin fado: ii poştali, ghişetele P.T.T.R. şi difuzorii
ducerea P.C.R., a intrat într-o premiilor obişnuite în bani. j voluntari de la locurile de producţie.
fază nrai înaintată. Masele Fată de această situaţie, re
gimul buraU-zo-moşieresc, penj Participanţii găsesc toate detaliile acestei trageri în pros
pect, care se distribuie gratuit la toate unităţile de v‘îuza
muncitoare din Romînia se pre tru a înşela muncitorimea şi a P. N. re a biletelor Loto Central.
