Page 12 - 1957-08
P. 12
Pag- 4 \ Drumul socialismului Nr. 82Î
H. BAHICI despre rezultatele tratativelor îm p o triva am estecului
economice iugoslavo-sov ietice american în Laos
In întîmpinarea Cehoslovacia şi-a anunţat candidatura pentru BELGRAD 2 (Agerpres). — în acordul semnat anterior. H. PEKIN 2 (Agerpres) CHINA
celei de a 40-a aniversări locui din Consiliul de Securitate La înapoierea la Belgrad, Ha- Bakici a relevat că aceste ter NOUA anunţă : Ziarul Laoţian
san Bakici preşedintele Comi mene corespund planului de
perspectivă. „Universul“ anunţă că în nu
tetului pentru problemele co meroase regiuni ale Laosului
merţului exterior al Iugoslaviei, Construcţia combinatului de au avut Ioc mitinguri de pro
care a condus delegaţia iugos test împotriva acţiunilor sub
lavă la ¦ tratativele economice aluminiu a spus H. Bakici va
de la Moscova a subliniat că începe în 1958. Darea în ex versive ale S.U.A. în Laos. Din
tratativele au decurs în spiri ploatare se va face în 1964. diferite regiuni ale ţării se tri
tul înţelegerii reciproce şi a Protocolul prevede alocarea de
năzuinţei de a dezvolta cola fonduri pentru finanţarea lu mit pe adresa Parlamentului
crărilor în 1958 şi în 1959. In Laosului şi a comisei interna
borarea dintre cele două ţări. aceşti doi ani se vor efectua în
In cursul tratativelor a decla ţionale de supraveghere şi con
special lucrările de proiectare trol din Laos scrisori în care se
cere să se ia măsurile necesare
şi de pregătire, precum şi con pentru încetarea activităţii sub
strucţia de obiecte energetice
a Marii Revoluţii Socialiste PRAGA 2 (Agerpres) CETE- de Securitate, revine ţărilor din rat H. Bakici, s-a realizat un pentru ca în felul acesta con versive a S.U.A. şi « agenţilor
din Octombrie KA a n u n ţă : Cehoslovacia şi-«a Europa răsăriteană. acord cu privibe la’ noile, terme strucţia de obiecte hidroenerge lor în Laos.
anunţat candidatura pentru lo ne de construcţie şi de finan tice pentru industria de alumi
VARŞOVIA 2 (Agerpres) — tură cu pregătirea în vederea cul din Consiliul de Securitate După cum se ştie, alegerile ţare a unor proiecte, prevăzute niu să fie în concordanţă cu In scrisori se cere de aseme
In Republica Populară Polonă celei de a 40-a «aniversări a Ma al O.N.U. care, potrivit unui pentru Consiliul de Securitate programul general iugoslav a nea ca guvernul Laosului să
se desfăşoară pregătirile în ve rii Revoluţii Socialiste din Oc .acord încheiat în 1946 cu privi vor «avea loc în cadrul celei de Avioane americane construcţiei hidroenergetice pen ducă o politică de neutralitate
derea sărbătoririi celei de a tombrie. a 12-a sesiuni a Adunării Ge au violat spaţiul aerian
re la reprezentarea diferitelor nerale, care urmează să se des tru perio«ada apropiată. şi să asigure crearea unui gu
40-a aniversări a Manii Revo Participanţii 1« miting au as al Siriei *
luţii Socialiste din Octombrie. cultat cuvîntarea lui F. Ebert, regiuni diri lume în Consiliul chidă în septembrie 1957. vern de coaliţie cu participarea
In cele mai mari oraşe «le tă preşedintele Asociaţiei pentru DAMASC 2 (Agerpres) — reprezentanţilor forţelor de re
rii se crează comitete de pre prietenia germano-sovietică. Două avioane «americane an vio zistenţă din Paiet Lao.
gătire a festivităţilor. lat în cursul zilei de miercuri
Cea de a 40-a aniversare a Poporul cipriot va continua lupta spaţiul aerian al Siriei în timp In s, u . a .
Recent la Comitetul Central pînă la victoria finală ce zburau de la Teheran la Bei
«1 Partidului Muncitoresc Unit Marii Revoluţii Socialiste din rut. După cum relatează ziarul Un nou scanda! în legătură
Polonez a avut loc o consfă Octombrie, a subliniat Ebert, „Al Nour“, avioanele au fost
tuire la lucrările căreia !au par este pentru noi o zi de sărbă NICOSIA 2 (Agerpres) — Britanie să părăsească de bună somate să aterizeze pe aeropor cu comenzile miîitare
ticipat reprezentanţi ai Asocia toare care «are o uriaşă însem La Nicosia au început să cir voie Ciprul. O vom izgoni cu tul di«n Damasc şi autorităţile
ţiei de prietenie polono-sovieti- nătate, o zi în care prietenia cule manifeste aie mişcării de lovituri de picior". siriene au deschis o anchetă. WASHINGTON 2 (Ager terestră «deabiia după oe «au su
că, ai Ministerului Iuvăţămîn- noastră cu popoarele Uniunii eliberare a poporului cipriot După cum subliniază 'observato pres). — Agenţiile .americane ferit 114 «modificări, în timp ce
tului Superior, ai editurilor şi Sovietice îşi va găsi cea mai Afirmîrid că poporul cipriot rii de presă, avioanele america de presă . relatează -despre un marina a primit un număr din
organizaţiilor polit’ce şi obş vie oglindire. prin care se cere ciprioţilor să este gata să facă noi sacrificii, ne au violat pentru a cincea nou scanda! în legătură cu co aceste tancuri oare vor trebui
teşti. manifestele subliniază în în oară în cursul lunii iulie spa menzile militare americane. însă să sufere modificări ce tu
Vorbind despre relaţiile din s«e pregătească pentru o campa cheiere : „Vom continua lupta rnează să fie terminate în 1958
Asociaţia de prietenie polo- tre U.R.S.S. şi R.D. Germană, Subcomitetul pentru opera sau 1959.
no-sovietică a anunţat un con F. Ebert a subliniat strînsele nie lungă în vederea izgonirii pînă la victoria finală şi nu ţiunile militare al Camerei re
curs pentru cele mai bune re legături oare există între cele
colonialiştilor englezi. „Este pu
două ţări în domeniile politic,
ţin probabil — se spune în. a-
cenzii iasuptă unor cărţi şi filme economic şi cultural. El a che ceste «manifeste — oa Marea vom ceda niciodată“. ţiul aerian al Siriei. prezentanţilor, condus de de Deşi numărul ten curiior f«a-
sovietice. Asociat’« va organiza mat pe oamenii muncii din mocratul Holifield, statul Cali brioate de Chrysler Corporation
de asemenea vizionarea unor R.D. Germană să întărească Guvernul R.D. Vietnam se pronunţă fornia, a cerut efectuarea unei şi costul lor sînt considerate se
filme sovietice 1« care sînt in prietenia germano-sovietică, să anchete în legătură cu o co crete militare, în raportul sub
vitaţi maeştri cunoscuţi ai ci îniîmpine cea de-a 40-« aniver
mandă de tancuri dată societă comitetului se spune că armate
nematografiei sovietice. In di sare a .Marelui Octombrie cu din nou pentru reunificare ţii „Chrysler Corporation“ încă a cheltuit mai mult de 1 mi
feritele oraşe ale Poloniei vor a- noi succese în construcţia so în 1950. In 1955 s-au găsii su liard de dolari pentru aceste
cialistă în R. D. Germană. HANOI 2 (Agerpres) TASS despre pace, unitate, alegeri ge existenţa unor sisteme politice te de aceste tancuri stocate şi comenzi. De «asemenea raportul
vea loc întîlniri ale oamenilor a n u n ţă : La l august serviciul nerale libere, dar de fapt pînă diferite în nord şi în sud nu nefoloslte deoarece prezentau declară că în mod virtual so
In încheierea cuvîntării sale de presă al Ministerului Aface în prezent resping în perma poate fi o piedică în calea uni „serioase deficienţe“. Unele din cietăţii Chrysler Comoration i
muncii sovietici — participanţi F. Ebert a subliniat uriaşa în rilor Externe al R. D. Vietnam nenţă toate propunerile făcute ficării naţionale, purtătorul de tancurile fabricate de Chrysler s-a dat „un cec în alb“ în exe
semnătate a viitoarei vizite în a dat publicităţii o declaraţie a de guvernul R. D. Vietnam şi au «putut fi folosite de armata cutarea acestor comenzi.
la revoluţi« din Octombrie. R.D. Germană a delegaţiei de cuvînt al guvernului R. D. Viet
partid şi guvernamentale sovie 00-0000OOOO00OOOOOOOOOO00OOOO00OOOOOO00OOOOOOOO00OOOOOO00OOO
"A tice în frunte cu N. S. Hruşciov
BERLIN 2 (Agerpres) — Zi
lele acestea comitetul berlinez
al Frontului National «1 Ger şi N. A. Bulganin. purtătorului de cuvînt al gu în special propunerile de a se nam a subliniat că poporul viet
Cooperativizarea agriculturii - calea sporirii
maniei democrate şi conducerea Cu acest prilej corul popular vernului Republicii Democrate convoca o conferinţă consulta- namez aşteaptă din partea au-
Asociaţiei pentru prietenia ger- rus din Omsk, care se află în Vietnam în legătură cu comuni livă pentru a examina proble- torităfilor din sud un răspuns
mano-sovietică au organizat un R.D. Germană, « dat un con catul Republicii Vietnam din 26 ma ţinerii de alegeri generale oare să corespundă judecăţii să- producţiei agricole în India
mare miting la Berlin în legă cert. 'iulie a.c. libere în întreaga ţară în sco- nătoase şi aspiraţiilor fierbtn- DELHI 2 (Agerpres) — In indian, ministrul Alimentaţiei
In declaraţia guvernului R. pul unificării ei. ţ.i.....a..l.e.....î.n..t.r..e.g...u..l.u..i popor vietna cadrul unor dezbateri în Came şi Agriculturii, Ajit Prasad Jain,
D. Vietnam se subliniază că a declarat că singura cale pen
Un eşec «l «telurilor reacflnlë scrisoarea din 18 iulie a primu Purtătorul de cuvînt al gu mez. ra Populară a parlamentului tru a spori producţia agricolă
franceze lui ministru al Republicii De vernului R.D. Vietnam a decla a Indiei este cooperativizarea
mocrate Vietnam, Fam Van agricolă. El a subliniat că 70-80
Dong, adresată preşedintelui rat că amestecul tot mai intens la sută din terenurile arabile
Republicii Vietnam, Ngo.Dinb ale Indiei nu sînt rentabile.
Diefn, «a fost aprobată cu căldu „ New York Times“ despreal imperialiştilor americani în De aceea singura soluţie pen
ră de .întregul popor vietna tru rezolvarea problemei renta
mez,' atît în ia ră cît şi în străi treburile Vietnamului de sud a bilităţii micilor exploatări «agri
nătate, deoarece propunerile devenit azi piedica principală cole este transformarea lor în
conţinute în această scrisoare cooperative agricole. Ministrul
PARIS 2 (Agerpres) — Da- războiului colonial din Tndochi- corespund aspiraţiilor şi voinţei în calea păcii, unităţii şi inde- numirile în d ip l o m a ţ ia am ericană a spus că guvernul intenţio
torită faptului că acuzaţiile a- na, ei fuseseră acuzaţi de „a- ferme a întregului popor viet pandante! naţiunii vietnameze. nează să creeze mici coooerative
duse lui Benoit Fraction şi Alain tentat la securitatea externă a namez de a întări pacea, de a agricole în care ţăranii să lu
Le Leap, secretari generali ai statului“. obţine unitatea şi independenţa Purtătorul de cuvînt al Repu NEW YORK 2 (Agerpres).— politică“ pentru acele persoane creze împreună pămintul. In
Confederaţiei Generale a Mun Vietnamului. In aces«te condiţii continuare Ajit Prasad Jain a
cii din Franţa, André Stil, re Mulţi dintre «aceşti activişti blicii Democrate Vietnam a de Referindu-se la cazul lui Max ale căror „merite“ constau «mai spus că India vrea să dezvolte
dactor şef al ziarului ,L’Huma au fost arestaţi dar apoi, în autorităţile din Vietnamul de mascat în continuare totala lip well Gluck, omul de afaceri a- mult în contribuţiile băneştii fă „un fel de cooperative agricole
nité“, André Souquie.ro. mem urma protestelor hotărîte ale sud «au fost nevoite să dea .pu să de temei a afirmaţiilor au merioan, numit ambasador al cute mai ales partidului «repu de un tip propriu“.
bru al C.C. al P.C. Francez, maselor de oameni ai. muncii blicităţii la 26 iulie un comun i- torităţilor Vietnamului de sud, S.U.A. în Ceylon, deşi s-a do blican în cursul campaniilor e-
Aii Yata, secretar al Partidu şi ale organizaţiilor democra cuprinse în comunicat, că în vedit că «nu ştie oi«ne sînt pri lectonale. împotriva uneltirilor
lui Comunist din Maroc, pre tice, ei «au fost puşi în liberta oa«t privitor la scrisoarea din 18 nordul Vietnamului nu ar exis mii miniştri «i Indiei şi Ceylo
cum şi lui André Tollet, Marcel Iulie a guvernului R. D. Viet ta libertate şi că din această nului, ziarul „The New York ..Este de datoria Casei Albe fasciste din Franţa
Dufrisch şi Lucien Molinaux, te în mod provizoriu. cauză nu s-ar putea garanta o Times“ scrie: „Este limpede că şi a Departamentului de Stat
conducători -ai Confederaţiei nam. adevărată libertate « alegerilor Casa Albă «a «ales pe cineva de a «alege oa.meni calificaţii, PARIS 2 (Agerpres) — In
Generale a Muncii din Franţa, Camera de punere sub acu generale. fără «nici o calificare prealabilă ceea ce nu se face întotdeau tensificarea «activităţii grupuri
nu se încadrează în prevederile Citind diferite extrase din a- pentru acest post“. Arătînd că na“, scrie „The New York Ti lor fasciste din Franţa îngrijo
vreunei legi, Camera de pune zare a hotărît însă să piedea cest comunicat purtătorul de Autorităţile clin Vietnamul de „serviciul diplomatic «al State mes“ deoliarînd că „aste foarte rează tot mai mult opinia pu
re sub acuzare a Curţii de Ca cuvînt al guvernului R. D. Viet sud, se spune în continuare în puţin probabil ca' ceylonezii să blică din ţară.
saţie din Paris a hotărît să ca tribunalului militar din Paris nam a subliniat că autorităţile declaraţie, nu «numai că resping
seze „procesul“ ce le fusese in consultările în scopul ţinerii a- lor Unite nu «are sufiolenţi di s«e simtă îneîntaţi de faiptul că După cum anunţă ziarul
tentat. După cum se ştie, încă spre examinare „procesul“ in din Vietnamul de sud vorbesc legerilor generale libere, ci res plomaţi de carieră de rang am primesc un «ambasador ameri „L’Humanité“, îri cantonul Sou-
în anul 1952, adică în timpul ping de asemenea «toate propu basador lai“, ziarul american a- can _care nu a auzit niciodată vigni (departamentul Allier) 10
tentat unui număr de 7 condu nerile guvernului R. D. Viet trage atenţia asupra „proble despre premierul Biandaranai- primari din 11, printre care co
nam. mei serioase“ a numirilor în ke“.
cători ai fostei Uniuni a Tine
Subliniind în continuare că diplomaţie ca o „recompensa Această părere a ziarului a-
retului republican din Franţa,
căror« li s-a adus în anul 1952
o acuzaţie similară.
merican este confirmată de o
telegramă din Colombo, a agen
Aspecte ale modului de viafă Călătorie pe mîini ţiei Asociiated Press oare re
produce cele scrise de ziarul
In occidentul capitalist se tivul austriac vrea să parcur- ceylonez „The Morning Times“.
organizează cele mai năstruş- gă întreagă această distanţă Acest ziar cere ca Departa munişti, socialişti şi radicali
nice competiţii, dar se pare că mergînd pe... mîini. In drumul mentul de Stal .să revizuiască au semnat o declaraţie comună
IN ŢĂRILE CAPITALISTE posibilităţile în această direc- său, el intenţionează să facă numirea lui Gluck întrucît de care îi cheamă pe francezi, la
ţie nu au fost nici pe departe o colectă în vederea deschide- pe urma acestei numiri „presti lupte hotărîtă împotriva orică
Beethoven împotriva rock-and-roll-ului complet epuizate. rii unei case de educaţie pen- giul Statelor Lini le nu v«a avea ror uneltiri ale elementelor sub
tru persoanele alienate din de cîştigat“. versive şi la unirea tuturor for
Nu de mult, cîţiva celebri roll. Partizanii acestei mişcări fost de două ori pe jumătate Un oarecare Siegfrid IVas- punct de vedere mintal, ţelor democrate.
senberger din Salzburg a ho-
tărît să parcurgă în patru Se naşte în mod firesc in M A O A 71 If N
timi distanţa de 300 de kilo- trebarea, dacă nu cumva chiar
metri dintre oraşul său natal însuşi, acest „recordman" nu
muzicanţi din străinătate, poartă insigne cu chipul lui goală... Forma pe care a îm şi Viena. Nimic deosebit I — va fi primul pensionar al ca DUMINICA 4 AUGUST 1957
printre care talentatul violo Beethoven. brăcat-o acest protest spontan va spune cititorul. Dar inven- sei. ?
nist american Isaac Stern şi al americanilor constituie un SPECTACOLE Muzică uşoară; 14,30 Radiomagazin;
eminentul violoncelist şi mu Indignaţi de cultul rock- răspuns Ia fantezia acelor ti Artă de dragul business-ului CINEMATOGRAFICE 16.00 Cu muzica odihna este mai
zician Pablo Casals şi-au and roll-ului, studenţii ameri neri dezechilibraţi, care pro- plăcută; 16,30 Jurnalul satelor; 17,30
prins de reverele hainelor lor cani s-au gîndit să organizeze O caracteristică a aşanumi- Klaus a cerut înregistrarea o- DEVA : Dansez cu tin e ; cinema Muzică uşoară romînească; 18,00
insigne cu chipul lui Beetho- o contraofensivă activă. Tine stertîndu-se în faţa idolului lor tei „civilizaţii occidentale" a ficială a unui nou „record „Grădina de vară“ : Dalibor; ALBA Muzică; 19,30 Drumeţii veseli; 20,15
ven, pe care se poate citi in retul studenţesc căruia convul Elvis Priesley şi-au prins de Mondial"... El a cîntat la a- IULIA: Tata, mama, nevasta şi eu; Teatru la microfon: „Noaptea răs
scripţia „II iubesc pe Ludvig",.. siile acestui dans îi provoacă devenit de multă vreme profa cordeon timp de 77 de ore, 32 APOLDU DE S U S : Căsătoria dr. punsurilor" scenariu radiofonic de Si-
repulsie, a început să se u- haine insigne cu inscripţia narea artei ele dragul îmbogă minute fără întrerupere. Danwitz ; BARU MARE : Serenada donia D răguşanu; 22,30 Muzică de
Unui neiniţiat i s-ar putea tiească în cadrul unui club al ,.ll iubesc pe Elvis". ţirii. Pentru, a ţi pe placul a- •străzii; BRAD : Cio-Cio-San ; HA d a n s; 23,30 Muzică populară romî
părea că aceasta nu-i decît adversarilor rock-and roll-ului maiorilor de „senzaţii, tari", însetat, de glorie şi. desi ŢEG : Thereze Raquin; ILIA : Taina nească.
o glumă extravagantă, deoa Aşa a început difuzarea insig Pentru a aprecia însemnă se organizează numeroase gur, nu în mică măsură şi de nopţii eterne : LONEA: Fru
rece este neîndoielnic că nu nelor cu chipul lui Beethoven. bani, inventivul „muzicant" moasele nopţii; ORAŞTIE : Asasina PROGRAMUL II: 7,00 Cintece şi
era necesar ca aceşti virtuoşi tatea ripostei organizate îm competiţii de tip „Maraton" (citeşte afacerist), a fost pre tul din strada Danie ; PETROŞANI : jocuri populare rom îneşti; 8,00 Ra
să-şi afişeze admiraţia lor faţă In prezent clubul numără potriva adepţilor lui Priesley, ale muzicanţilor de toate ge văzător : ei a invitat la aceas- încotro ?: SEB EŞ: Dragoste de dio Ţepeluş; 9,10 Arii din opere in
peste 20.000 de membrii. Şi tă demonstraţie a sa in căli mamă : SIMERIA : Frumoasele nop terpretate de tineri solişti rom îni;
de Beethoven. Aici nu este in iată că ziarele relatează: El- trebuie să se ţină seama că nurile. tate de reprezentanţi oficiali ţii ; TEIUŞ : Moartea unui ciclist; 9,30 Revista presei străine; 10,20 Din
înainte nu s-a făcut în genere Astfel, agenţia France Preş- un notar şi... un medic. ZLATNA : Uraganul ; HUNEDOARA : muzica popoarelor: 13,00 Concert de
cinema „Blum ing": A 12-a noapte; estradă; 14,15 Din cele mai cunos
nici o încercare de a stăvili se relatează din Lansemne că «Omul din umbră. cute cîntece şi jocuri populare romî
răspîndirea rock-and roll-ului. acordeonistul amator Marcel
Dimpotrivă, această otravă a yy,Bătălia pentru stambă“
fost sprijinită de presă, radio
să vorba numai de admiraţie vis Priesley, idolul adepţilor şi televiziune, în rîndurile ti Aşa numeşte în mod su Smith Itinerariul pe care îl SELECŢIUNI DIN neşti; 15,45 Muzică distractivă : 16,00
faţă de gen iu : în S.U.A. a neretului a fost aţîţată această gestiv revista engleză „Illus va uirnn aceasta, pe o distan PROGRAMUL DE RADIO Vorbeşte M oscova: 16,30 Muzică ce
luat naştere şi se extinde o rock-and roll-ului, a suferit trated" campania pe care o tă de 75.000 mile. trece prin rută de ascultători; 18,00 Tinereţea
adevărată mişcare de protest primul său insucces. In timpul isterie fără precedent în is desfăşoară în prezent proprie Noua 7 uganda Australia, A ¦ PROGRAMUL I : 6,00 Melodii lumii ; 19,00 Pagini de satiră şi
împotriva faimosului rock-ancl- unor reprezentaţii pe care le toria Arnericii. Chiar dacă ar tarii de fabrici textile. In sco frica, America. In garderoba populare romîneşti; 7,00 Sfaturi pen umor: 19,15 Solişti ai muzicii popu
pul de a găsi desfacere pen tru ţă ra n i; 7,10 Muzici uşoară ro- lare romîneşti ; 20,20 Muzică de dans :
dădea la Filadelfia sala a fi să-l considerăm un fenomen tru produsele întreprinderilor frumoasei englezoaice se nu mînească: 8,20 Teatru Ia microfon 21.00 Festival; 21,30 Cîntă orchestra
muzical, rock-and roll-ul nu lor, fabricanţii din Lancashire mără peste 200 de confecţii pentru copii : „M-am făcut băiat „Flacăra Prahovei“ a Sfatului popu
Dantura unui miliardar este în esenţă decît ultima ex au hotărît să trimită intr-un din stambă. mare", scenariu radiofonic, de Nicu- lar regional Ploeşti.
presie a dadaismului în muzi turneu-reclamă în jurul lumii ţă T ănase; 9,30 Solişti de muzică
După cum relatează revista că", fiecare din cei 32 de den- că, — a acelui curent extrem pe cea mai elegantă fată en Va fi oare de vreun folos a- populară romînească; 10,00 De toate BULETINE DE ŞTIRI
americană „Liberty", miliar tişti primeşte un salariu lu de formalist, care a admis cele gleză pe care s-o înzestreze ceastă călătorie în jurul lumii pentru toţi; 11,00 Revista presei; 6,30: 13.00; 19,00; 22,00 ; 23,52
darul Charles Roberward în nar de aproximativ 100.000 li mai absurde îmbinări de su cu un asortiment bogat de a Angelei Smith ? Există alte 11,35 Tineretul lumii cîn tă; 14,00 (programul I), 7,50; 14,00; 20,00:
treţine 32 de dentişti, fiecare re italiene. Revista remarcă nete. moderne rochii din stambă. căi. Nu înlîmpiător pe zi ce 23.00 (programul II).
din aceştia ocupîndu-se de printre altele că dinţii miliar trece in Anglia se fac iot mai
starea sănătăţii unuia din din darului sftnt perfect sănătoşi. Totuşi, după cum vedem, a- După un mare concurs a LOTO CENTRAL
ţii săi. Pentru această „mun- ceastă „muzică” nu este în fost aleasă o oarecare Angela ternic auzite vocile lucide
stare să întunece minţile ti " ~e cer lărgirea comerţului La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 2 august
nerelului american. cu ţările lagărului socialist. 1957, au fost extrase din urnă, urmă«toarele numere:
-y-v. 34, 39, 4, 35, 2, 28, 15, 5, . 83.
Redacţie, şi qdrmnişlrqţiq ztdtSlui su . 6 Martie nr. 9, telefon: I M - !89. Taxa plătită in numerar cmj&rm aprobării Direcţiunii Generale l-.i.i n. nr. ?ou.j í j am u n u u ii............3 — hpuru» tniicpiiiidejeu Poligrapcă „1 Mai“ — DEVA.