Page 13 - 1957-08

I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-.VA!
Bătălia stringerii recoltei încă nu s-a terminat. Griul
va fi pus la adăpost, numai atunci cînd se află în ma­
gazie — spun gospodarii harnici.
Oameni harnici
Printre unităţile agricole so­
cialiste din regiunea noastră
care au terminat treierişul, se
numără şi întovărăşirile agri­
cole din satele Reia, Pîolişa şi
NaLat-Vad, oare aparţin comu­
nei' Toteşti, raionul Haţeg.
Treierişul se apropie de sfîr-
şit şi la întovărăşirea agricolă
din satul Cîrneşli, unde s-au tre­
ierat pfnă în prezent aproape
80 la sută din cerealele recol­
tate. La toate 3î*ntovărăşirile a-
gricole menţionate mai sus. pro­
ducţiile medii'obţinute la hectar,
trec de 1.600 kg.
Situaţia freîenşului
pe raioane la data
de 2 august I957
ALBA — 12,65%
SEBEŞ - 8,20%
ILIA — 7,09%
ORĂŞTIE - 6,40%
HUNEDOARA 4,02%
HAŢEG - 1,36%
BRAD — .1,00%
„b r ă H R A
DE AUR“
Alexandru Cotomar. un fe­
cior scund şi lut în umeri,
este de prin Satu-Mare. In
vara anului trecut a venit
pe şantierul tineretului, la
Hunedoara. Ziua aceea era
posomorită: de^ sus începu­
se să cearnă o ploaie cu pi­
cături mărunte şi dese. No­
roiul i se lipea de pingelele
pantofilor, fădndu-i mersul
greoi. Străbătînd calea spre
tabără, pe faţă ii apăruseră
citeva încreţituri. îşi aduse­
se aminte de străzile largi
şi curate ale oraşului natal,
de spectacolele teatrului, ale
) cinematografelor şi, însfîrşit,
/ de prietenii săi mai apropiaţi
^ cu care se plimba in amur­
gul violet al serilor.
La un moment dat însă, [
?îndurile îi. dispărură. Colo- l
mar nu avea nici-o meserie. (
Muncise ca salahor la o fa- î
brică din localitate. De a- \
ceea il rodea întrebarea:
,,Oare va putea să înveţe o
meserie de pe urma căreia
să-şi formeze un viitor ?".
Vroia neapărat să pătrundă
tainele unei specialităţi, mai
ales că îi reveni în minte
îndemnul maică-si: „Mese-
ria-i brăţară de aur, s-o-n-
veţi 1“.
Apoi, totul a început foar­
te simplu. Colomar a primit,
salopetă albastră şi a fost re­
partizat intr-o brigadă de ti­
neri voluntari, asemenea al-
. tor flăcăi viguroşi, veniţi să
^ contribuie cu braţele la con-
) struirea bluming-ului. Prin-
ş trei ei erau mulţi utemişti -,
(¦care de abia aşteptau să pu-\
nă mîinile pe lopeţi, tîrnă-
coape, roabe şi să strige tra- 1
diţionalul „Hei rup!".
Munca de scobire a pămin%
V. d r a g o m ir ^
<
(Continuare in pag. 3-a) ¦
1li
Anul IX. Nr. 822 Duminică 4 august 1957 4 pagini 20 bani
X3&r:>'?ZM5XH
In in tim p in a re a „ minerului €€
La revedere Bôvte baci în an u l.196.1 MINERI
*••••*• «o *• • C-
...Decembrie 1960 ? Da, da, nu vă mal scurtăm şi din jumătatea asta abataj, în partea superioară a pla- »
miraţi. Nu e la mijloc o plăsmuire de lună. nulul înclinat de 35 grade, minerul 'r-ţf
fantezistă. Chiar dacă această dată — De acord, intră în vorbă şi ti- Zahariai cu pichamerul,, tăia şi el
va apare în calendarele oficiale a- nărui miner C. Zaharia, şeful schim- cu sete în cărbune. Ca să nu alune-
bia peste cîţiva ani, în calendarul bului. Eu, cu schimbul, vreau să ce în jos cărbunele şi să-l stinghe-
vieţii unor oameni, ea a apărut de vă ajut cît mai mult, că ard de rcască pe Boyte, Zaharia aşeză în-
<> »' x.:' *:v\ N x :’ggSgSS curînd. Aceştia sînt oamenii care au nerăbdare să bem un pahar de vin tre popiei, două seînduri mari, în
¦t luat-o înaintea vremii, oamenii pen­ în '61. Trebuie să-i ajungem din faţa cărora bulgării de cărbuni se
tru care noţiunea de an, lună, săp- urmă pe cei din brigada iui Cenuşă opreau rînd pe rind. La capătul su- *
IN CLIŞEU : un aspect de pe aria colectiviştilor din tămînă sau .zi, rămîne adeseori ne­ de Ia Petrila, care acum cîteva zile perior ai abatajului frontal, Tamaş
Sintandrei, în timpul lucrului. băgată în seamă. Dacă vreţi să în-
tîlniţi asemenea oameni, să mergem au terminat anul 1960. ajutat de mineri şi vagonetari, arma
în Valea Jiului, să vi-i prezentăm...
— Să mergem dar Ia lucru şi de zor.
să-i dăm fest, propuse Boyte baci, Cînd abatajul se umplu pînă la
COLECTIVIŞ n i TREIERĂ DIN PLIN -k II ajungem noi din urmă şi pe Ce- refuz, vagonetarii trecură la „văl-
nuşă! băritui" cărbunelui care se revărsa
In aceste zile, pe aria colec­ In urma ploilor şi vînturilor, — Măi ortaci, să ştiţi că se a- apoi pe craţer ca mi pîriiaş zgo­ TEODOR CR1STEA ^
tiviştilor din. Leşnic, treierişul precum şi a grindinei, grîul a propie revelionul anului 1960—1961, ţt. motos de munte. Craţeristu! V, Ma-
s-a desfăşurat din plin. Pînă fost răvăşit şi culcat la pămînt. grăi cu vocea sa de bas, Boyte baci riţa se urca din cînd în cînd dea­ « maistru miner ia sectorul II
Mobilizîndii-se cu toţii, în scurt de la mina Vulcan, cînd se întîlni Lucrul începuse cam de vreo -1 supra lienzii, şi alegea şistul ce mai
acum ei au treierat orzul de pe timp cele 29 ha cultivate cu grîu cu schimbul întîi din brigada sa, în ore. Din rolul abatajului, se încăr­ scăpa din vederea minerilor. In a- al minei Ţebea. In cinstea j
5 ha şi grîul de pe 17 ha. Deşi au fost recoltate numai cu coa­ faţa sectorului III. caseră deja mulţi vagoneţi. Abata­ cest timp, doi vagonetari abia uni
cerealele lor au fost bătute de sele şi secerile. Colectiviştii Au­ jul frontal al brigăzii clocotea ca biruiau cu încărcatul cărbunelui în .Zilei minerului", sectorul incare 1
grindină în două rînduri, totuşi, rel Crişan, Ion Ştef, Mircn Ne- — Se vede că ţii calendarul la un cazan de freamătul muncii mi­ vagoneţi, întrucît rolul se umpluse
producţiile ce se obţin trec pes­ grilă, Gheorghe Josan, Nico- zi, măi Poaly, replică mjnerul An- nerilor, porniţi să învingă cu orice din belşug. lucrează el, a dat peste plan ^
te 1.400 kg la ha. Acest lucru lae Petrescu, au cosit în fie­ riraş Tamaş, un om de vreo 42 de preţ ultimele zile ale anului 1960..
care zi cît a tinut secerişul, iar ani, mic de statură, şi bine îndesat. Boyte, cu muşchii încordaţi, dezbră­ ...Pină la sfirşitu! schimbului, se 200 tone de cărbune Ţ
se datoreşte în mare parte har­ colectivistele Minerva Toma, Vir- cat pînă la jumătate şi sprijinit cu dăduseră cel puţin 10 tone de căr-
nicilor colectivişti, care au e- ginia Belea, Virginia Petrescu — II ţin şi eu, îl ţine şi tovarăşa picioarele pe un popic, tăia cu pi- bune peste preliminarii. Ce mai la
şi altele, au fost nelipsite de la Răufă de la planificare, că altcum­ chamerul în stratul gros de cărbu­ deal, la vale, un vagon întreg.
feotuat ţoale lucrările de în- va nu in-aş putea descurca uşor, cu ne. Bolovanii sclipitori se rostogo­
sămîntare, întreţinere şi recol­ strînsul grîului în snopi. atitea cifre. Crîndeşte-te bine că-s leau cu zgomot pe planul înclinat — Sînt mulţumit de treaba făcu­
tare la timp şi în bune condi- trei ani şi ceva la mijloc. Iaca, al frontalului,. Deodată, pichamerul tă, măi ortaci. Dacă tot aşa o să
tiuni. scrie, negru pe alb, că mai avem se opri pe neaşteptate. meargă, curînd facem rev.elionul.
vreo jumătate de lună, şi trecem să
Treierişul trebuie grăbit lucrăm în contul lui '61. Eu m-am — Ei, dar ce-o mai fi şi-asta — ...In calendarul lui Boyfe baci, T
gîndit să facem ce-om face şi să întrebă Boyte, cu ciudă ? Ptiu, ba- ).
fă-1 să-l bată, s-o rupt arcul! Măi Încă o zi din anul 1960 a fost
Potrivit situaţiei comunicate rămas în urmă fata de posibili­ O. . f — Tamaş, adă pichamerul de rezervă
Secţiei agricole regionale la da­ tăţile existente. Din sţituaţia co­ din ladă, că nu-i vreme de pierdut. ştearsă. La revedere Boyte baoi în
ta de 2 august a.c., secerişul municată La 2 august, reiese că Succesele minerilor
grîului se apropie de sfîrşit în s-au treierat abia 6,74 la sută După ce-şi ajustă pichamerul de anul lOSi al dumitale, că pînă la al
regiunea noastră. Pînă la a- din cereale. Acest lucru dove­ de la Jebea rezervă, Boyte baci începu să iaie
ceastă dată, s-au recoltat 91,91 deşte că organizaţiile de partid şi mai vîrtos. Pe altă porţiune de nostru, cel oficial, mai e vreme nu
la sută din cerealele cultivate şi sfaturile populare, nu au pri­ Luna iulie s-a încheiat cu
in acest an. Fruntaşe la recol­ vit cu destulă răspundere pro­ rezultate bune. Exploatarea mi- saga
tări sînt raioanele Ilia cu 96,72 blema strîngerii snopilor de pe GH. TAUTAN
cîmp
•8 • <t • • • • • • • ¦» • • • • • « * • • * * • *0 • • • »a••*• •» •f. • '9 ^
Dat fiind că timpul se men­
la sută, Haţeg cu 95 la sută şi ţine ploios, este necesar ca or­ mieră Ţebea a îndeplinit pre­ Deschiderea cursului de vară
Orăştie cu 92,96 la sută. Supra­ ganele de partid şi de stat, să vederile planului de producţie, al cadrelor de propagandişti
feţele cele mai mari de recoltat mobilizeze toate' forţele existen­ in proporţie de 100,21 la sută.
te, pentru ca treierişul să şe Sector fruntaş este sectorul II.
au rămas în raioanele Alba, cu o depăşire a planului lunar
Brad şi Hunedoara. maPfap’icf în'foafe cdrffuneR>\"u deriu19n.6/c7 procenitneu.i ¦ uurco (ATI*
găzi s-au situat cele conduse
Deşi s-au recoltat suprafeţe de .minerii Florea Mihoc, An- Ieri, a avut loc în oraşul Deva, ţionarea cursului, necesitatea studierii
ttl'&W vio.* iocT-O dron Davicl, Gheorghe Groza şi ¦ -1 temeinice de către propagan­
nele, totuşi, treierişul este mult feireÎoi de propagandişti din regiu­
Teodor Gherman. 139. 138. 134 nea noastră — ramura industrie — dişti a lecţiilor din program, sunii-
Tot povestea cu transportul păioaşeior cu o durală de 15 zile. niind în acelaşi timp sarcinile ce
stau în faţa noastră în noul an şco­
Dacă în majoritatea , comune­ s-a putut transporta griul de pe La acest curs participă peste 250 lar din sistemul învăţămîntului de
lor de pe teritoriul regiunii noa­ cîmp aproape în întregime, ceea propagandişti ce vor conduce dife­ partid.
stre, transportul păioaşeior ^ de ce se putea deci face şi la Că­
pe cîmp este aproape terminat, lan, şi apoi în ultimele zile, nu şi respecta 121 la sută. sînt rite cercuri şi cursuri din î'nvâţămîn- Prima lecţie cu tema „Lupta la­ GHEORGHE DRAGAN
nu acelaşi lucru se poate spu­ prea a plouat, şi deci căratul procentele cu care brigăzile a- tu l.d e partid in anul şcolar 1957— gărului socialist în frunte cu Uniunea şef de brigadă la orizontul II
ne despre mersul acestei acţiuni păioaşeior n-ar fi putut fi împie­ mintite ai încheiat luna iulie. 1958. Sovietică, pentru înlăturarea perico­ al minei '• de fier din Ghelar.
dicat decît de neglijenta facto­ lului unui nou război şi asigurarea fn luna iulie, brigada sa şi-a
şi in comuna Călan. rilor răspunzători de lipsa Reziliate bune Pe baza programului de funcţionare unei păci trainice", a fost predată de depăşit pianul cu 24 de tone
de preocupare din partea a cursului, în faţa propagandiştilor tov. Ion Sîrbu, redactor-şef al zia­
In dimineaţa zilei de 1 au­ sfatului popular comunal şi, Cu tose că au avui unele vor fi expuse lecţii teoretice şr prac­ rului „Drumul socialismului“. de siderită şi limonifă
gust, aşa cum afirma tovarăşul greutăţi i .procesul de produc­ tice menite să contribuie la creşterea
secretar al sfatului popular, Ioan mai ales, o lipsă de în­ nivelului politic şi ideologic at pro­ «JuiU U L JiJU U U t
Tuza, se mai aflau pe cîmp, încă drumare a tiranilor munci­ pagandiştilor, la îmbunătăţirea me­
80 la sută din păioasele recol­ tori. Pentru că oricît s-ar spu­
ne, treburile nu pot merge nu­ ţie, minai din Ghelar nu au todelor de predare şi seminarizare a
tate. mai de La sin e ; este necesară
Tehnicianul agronom al sfa­ şi o doză, cît de mică, de în­ precupeţi nici un efort, pentru lecţiilor, la ridicarea învăfămînfului O mîodrie a industriei
uşoare romîneşti
tului popular, motiva această în- drumare. îndeplinita planului. de partid la nivelul sarcinilor actuale
tîrziere datorită înămolirii te­ Cum ra şj de aşteptat, în ale muncii de partid. In cursul lunii iulie, la fa­ Pînă acum, au fost ;prelu­
renului din cauza ploilor, ceea brica „Vidra“ din Orăştie, s-a crate piei de vulpi şi. pisici, Hn
ce a făcut ca mijloacele de tran­ Cu totul altfel se desfăşoară luna iuă, eforturile lor au Lecţiile prevăzute în program vor înfiinţat o secţie de prelucrare imitaţii de lutru, biber, sconcs
dus la ezuitate bune. Ei au fi predate de rr?»mbn ai Comitetului a pieilor de vînat şi diverse etc.
regional de partid, ai Comitetelor ra­ alte piei.
Trebuie să relevăm faptul că,
sport să nu poiată pătrunde în treierişul. Faptul că numai în realizat danul de producţie în ionale, directori de întreprinderi şi Deocamdată se lucrează pe înainte, pieile de .vînat erau
scară semiindustrială şi peste
lan pentru a transporta grîul“. trei zile, adică de la data de 30 proporţi de 102 la sută, iar specialişti din diferite ramuri de pro­ puţin timp, după ce vor fi pu­ exportate în stare crudă,.
Nu sîntem însă înclinaţi să iulie şi pînă în seara zilei de 1 se la punct unele instalaţii, se O contribuţie de seamă la
luăm drept bune „scuzele“ in­ august, s-au treierat aproape 50 planul e producţie fizică la ducţie din regiunea noastră. va trece la prelucrarea totală.
de hectare înseamnă că în co­ Şe vor putea prelucra între experimentarea sortimentelor a
vocate de el. Aceasta din mai muna Călan sînt reale posibi­ minereu fier a fost îndepli­ Deschiderea cursului a fost făcută adus-o,tehnicianul Iosif Zucker-
lităţi pentru ca toate lucrările să nit lOCla sută. Printre cele de tovarăşul Rudolf Balasz, şeful 7—8.000 piei pe lună. man.
multe motive: întîi, pentru că mai im brigăzi, se numără secţiei de propagandă şi agitaţie a
Comitetului regional de partid. In cu-
în comuna Streisîngeorgiu, oa­ se desfăşoare în condiţii bune cele cciuse de N. Bucureş- I vintul de deschidere tov. Balasz, a
re este învecinată cu Călanul, şi la timp, teanu, . Toma, şi D. Preda. făcut o expunere cu privire la func­
Odihna oamenilor «uncii Aceasta este una din cele trei ta- trece amil acesta vacanta tn taberele Administraţiile ţcofilor organizează
bere organizate pentru întregul oraş, de pionieri ale sindicatelor ale Uni- excursii d e '. vară : pentru ¦un număr
unii Tineretului Cehoslovac, in ta- de 45.000 de copii. In acest scop sînt
Alte tabere au fost organizate pentru berete pentru copiii de ta sate. Nu- pregătite hoteluri speciale. Ca ţi tn
anii precedenţi, anul acesta vor fi
din ţările de democraţie opulară diferite raioane ale capitalei. mai sindicatele vor trimite peste organizate in Cehoslovacia două ta­
Copiii au posibilitatea să practice 130.000 de copii intr-un număr de bere internaţionale pentru pionierii
. 550 de tabere de odihnă. Consiliul veniţi dinir-un număr de 15 ţări. 600
Central al Sindicatelor va aloca a- de copii cehoslovaci iţi vor petrece
canotajul, înotul şi alte sporturi. nul acesta o sumă de aproape vacanţa de vară in tabere de pionieri
38.000.000 coroane pentru organiza- din străinătate.
case de odihnă, al căror număr con­ de oă- In prezent, în Polonia rea vacantei de vasâ a copiilor.
tinuă să crească. funcţitfă 1.500 case de odihnă,
În cele mai frumoase Pentru cei mici
colţuri ale ţării împreună cu oamenii muncii bul­
gari, în vara aceasta pe litoralul zeci Onatorii în care se odihnesc
In lunile de vară in R. P. Bulga­ Mării Negre, în renumita staţiune cu 7 sută mai mulţi oameni ai
ria sute de mii de muncitori,, func­ Vama, se vor odihni aproximativ munciecît anul trecut. In afară Sute de mii de copii ai oamenilor
ţionari şi membrii familiilor lor îşi 20.000 de străini, dintre care 11.000 muncii dtn R. Cehoslovacă iţi vor pe-
petrec concediile în cele mai pito­ din Cehoslovacia. Au fost construite
reşti regiuni ale ţării şi pe litoralul hotele noi şi frumoase Mulţi oameni
Mării Negre. Sindicatele au un rol ai muncii din Bulgaria îşi petrec con­ de ata. mii de persoane îşi pe­
important în organizarea odihnei oa­ cediile în străinătate.1 Peste 2.500 de
menilor muncii. Ele au organizat o persoane şi-au manifestat dorinţa trec cediile pe vapoare amenajate
largă reţea de case de odihnă, sana­ să-şi petreacă concediul în străină­ pentrlihna oamenilor muncii, sau f
torii balneare, tabere de pionieri. In tate. călăt prin ţară.
Bulgaria există 185 de case.de odih­
nă ale Consiliului Central al Sindi­ * ’ ’ ‘ i' i .; i .; ' Mi tineri şi tinere îşi petrec
catelor, ale comitetelor central î ; ale
sindicatelor şi ale unor departamente. în cenirele de odihnă
In acestea se vor odihni 230.000 de din R. P. Polonă vacain casele de odihnă ale .stu-
muncitori,' funcţionari şi oameni ai
muncii din agricultură. Ţăranii vor i " ,V! : ' I •'• ' ' denţorganizează excursii pe jos, Ţara vecină şi
avea 17 case de odihnă în care îşi
vor reface sănătatea 35.500 de coo­ In staţiunile balneare, în.- sarraţo-t pe Lte, cu bărci. In tabelele de prietenă de la sud
peratori şi ţărani individuali. In Bul­ rii şi casele de. odihnă- din 'R. -P .
garia există 22 de sanatorii balneare, Polonă • sezonul concediilor •d e; vară vâri petrec vacanţa peste 500.000 — R. P. Bulga­
unde se vor odihni 40.400 persoane este în toi. Zeci de mii de metalur-
gişti şi mineri, constructori de ma­ de ria — are nume­
In regiunile de munte şi pe lito­ şini şi ferqviari,. constructori de ¦au­
ralul Mării Negre au fost organizate tomobile şi textilişti îşi petrec în pre­ tabără de vară roase staţiuni bal-
25 de tabere de pionieri. Pentru în­ zent concediul în casele de odihnă ntr-o suburbie neo-climaterlce un­
treţinerea caselor de odihnă amil a- şi sanatoriile situate în cele mai pi­ de oamenii muncii
cesta au fost alocate 68 milioane toreşti locuri, ale Poloniei.
leva, fără a ţine seama de creditele a Pekinului îşi petrec conce­
prevăzute pentru construirea noilor Statul manifestă o grijă deosebită diile de odihnă.
pentru odihna oamenilor muncii. In ¦t s-a deschis în suburbia de
acest scop sporesc an de an aloca­ v« oraşului Pekin o tabără de IN CLIŞEU : Ve­
ţiile, pentru ..extinderea reţelei de case vintru 3.000 de- elevi ai şco- dere asupra ora­
Ijimentare şi medii din capitala şului Varna —
pChineze.. Tabăra va funcţiona staţiune balneo-cli-
tî 40 de zile. măterică la Marea
Neagră.
ramul taberei cuprinde pre-
de filme, ascensiuni în munţi,
de tabără, vizitarea cooperati-
agricole din apropiere, întîlniri I
iitorii şi diferite competiţii spor-