Page 14 - 1957-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 822

w

CRONICA RIMATA

De cite ori e vorba de-o cronică rimată,

Impresia e-aceeaşi: c-am mai scris-o odată —

Sau poate unde-s cazuri cam asemănătoare,

Adeverind zicala: „Nimic nu-i nou sub soare!".

Şi totuşi... mai există — şi-i bine să se ştie

Că am o noutate găsită-n Orăştie.

Şi-această noutate de vreţi ca să o ştiţi

La I.G.O., o spun sincer, puteţi să o găsiţiI

Acolo, cetăţeanul nu poate auzi

,1 E R T A R E“_ „Nemulţumitul' Faimoasa amînare să vină a doua zi,
Fiindcă domneşte grija ca orice cetăţean
E vorba de S uciu Liviu, contabil la Sfatul popular Să aibă rezolvarea în maximum... un an!
...Cînd Cezar, temerarul, trecut-a Rubiconul,
De unde să presimtă că va veni sezonul

al comunei Bărăbanţ şi Fulea, şeful secţiei financiare L-iam întâlnit pe stnadia mea. şit să se termine clădirea. A- în ourte cum stau malaxoarele? Cînd regiunea noastră avea-va „Aprozar"
a raionului Alba. Mergea agale şi se uita cercetă- lergăiură pe k stat, discuţii — Dar ce aţi vrea să facă ? Şi-aproape niciodată... nu vom găsi. mărar!
tor la toate cetea. D in'cînd în peste discuţii, astfel că deputa- Mărar, gulie, roşii — toţi sîntem de acord
Cîtid a fost să-l încadreze, „Să îl dea!"... — frumoasă cînd dădeia nemulţumit din 'cap, tul care se ocupa de problema Strada este doar pavată! Că nu vin din Antile, nici de la Polul Nord —
Suciu s-a rugat smerit :¦ murmura câteva cuvinte, nede- aceasta răguşise complect. Dar Atunci, cum se explică această nepăsare
— Nene Fulea, lumea spune vorbă — aiuşite şi pornea mai departe, ştiu nemulţumiţii de toate as- — Asta da ! dar uită-te cîţi- Că „Aprozar"-ul are... proastă-aprovizionare ?
Că... nu-s chiar aşa cinstit I Lîngă casa mea s-a construit tea ? Ei cred că lucrurile se fac va metri mai sus unde se face Să-l criticăm la lipsuri c-o notă de protest,
Se-tiţelege de la sine, Insă, sincer de vorbim, cît ai bate din palme. De a- o uşă la dreapta ? Ai fost vreo­ Spunîndu-i: Aprozare, neputincios mai eşti!...
N-o să te reţin acum Ce te faci cînd Suciu are... anul acesta o şcoală. O şcoală ceea am fost cît se poate de bu- dată pe străduţa asta după ...Căldurile toride ce sînt în acest an,
Pentru-a contesta proverbul „Rude la Ierusalim ?“ modernă şi frumoasă de cape ouros cînd am reuşit să scap Se simt cu prisosinţă şi-aici, pe la Călan —
„Nu faci foc, nu iese fum " —- — Alo, sfatul ?... aici Fulea! Nicuşor, băiatul meu este tare de el. ploaie ? Intri în noroi pînă la Iar dacă e căldură mai rău ca în cuptor,
Da' ie rog eu, fă eforturi A căzut Suciu-n ispită ? mândru. Cînd a ajuns în drep­ genunchi. Şi apoi cei de la sec­ Insectele cu aripi se simt la largul lor!
Şi insistă peste tot, Ce vorbeşti — zece chitanţe, tul ei, cetăţeanul de oare vor­ După masă, să vezi însă ghi­ ţia de drumuri se plîngeau că Ah, muştele acestea /... insecte păcătoase
Ca să fiu numit contabil Toată suma însuşită ? beam, s-a oprit, a privit atent nion. Abia am ieşit în stradă că nu au malaxoare, că toate sînt Ce-şi fac repartizarea cu sila-n orice case —
Şi s-arăt şi eu ce pot! Da, e fals... se pedepseşte... şi după oe şi-a rotit de cîteva şi dădui ochii cu nemulţumitul. ocupate. Şi numai eu le ştiu Ah, muştele acestea!... insecte agasante
— Bine. am s-o fac şi p-asta! Ei, se întîmplă uneori... ori ochii prin prejur mi s-a. a- L-am salutat din politeţe şi am pe astea aici că stau de o săp­ Ce bîzîie prin case şi prin restaurante!
I-a răspuns Fulea blajin — Da’ vă rog, de data asta dresat : căutat să-mi văd de treabă. N-a tămână. Treabă-i asta ? Hîrtie pentru muşte neexis tind de loc,
Dar de faci vreo-ncurcâfură Fiţi mai blînzi şi iertători! fost chip. Cum m-a văzut m-a Gindit-a Sanepidul să ia măsuri ad-hoc.
Eşti în aer şi... am in! Cum aţi spus ? Indiscutabil l — Nu prea îmi p lace! şi luat din scurt Am tăcut, hotărît să scap cît Şi, pentru-a lor stîrpire, el spus-a spre ştiinţă
Şi s-a pus Suciu pe treabă Că e fals, e lucru cert — M-am uitat mirat căutând să mai repede de nemulţumit. De C-a luat măsuri ca zilnic să... ţină-o conferinţă!
Ca în marile speranţe Da’ iertaţi şi dumneavoastră, descopăr şi eu motivul nemul­ — Va să zică dumneata eşti aceea profitai de o întîlnire cu Măsura fiind, se vede, destul de realistă,
Şi, ca s-arate ce poate... Pentru că... şi eu îl iert! vecin cu şcoala,.. un prieten, îmi cerui scuze şi La aste conferinţe şi... muştele asistă!
El falsifică chitanţe! ţumirii. Osteneala a fost zadar­ îl salutai. Prietenul meu, cum
Alarmat peste măsură • • • • •' •’ • » nică. Aşa că, văzîndu-mă în — Da, zic eu, abia îngîimund. mă văzu aşa de înfierbântat la E g a ta ! H m !... să zicem că-i cronică rimată —
Pentru suma fraudată, încurcătură, nemulţumitul mi — Păi, se poate ? măcar aşa faţă, începu să rîdă : Dar una similară, nu am mai scris odată ?
Sfatul popular decise Şi acum nedumerirea: se adresă din nou : ca gospodar, dacă altfel nu te Eu presupun că totuşi n-am scris-o în pustiu
Să îl dea în judecată. Deşi a făcut-o fiartă, pricepi, să te fi dat vreun sfat. — Ce, te-a luat şi pe tine la Şi cazurile astea... nicicînd să le mai scriu I
Fulea îl „iartă" pe Suciu — — Astea sînţ jgheaburi ? Ui- Şi încetişor am pornit-o a- nost ?
tă-te şi dumneata cum sânt mândoi spre centru. Pe la colţ, N. VALER1U
Dar pe Fulea... cine-l iartă ? prinse burlanele. Cînd o ploua deodată, s-a oprit trăgîndu-mă — II cunoşti ? întrebai eu.
cu putere.
I. MANEA — Ia uită-te aici ! — Cum să nud cunosc, e
M-am uitat şi n-am văzut ni­
Din vina lui Ion Andronic, preşedintele Sfatului popu­ mai tare o să curgă apa pe pe­ mic, aşa că am dat minat din deputatul nostru !
lar al comunei Bărăbanţ, podul comunal de peste rlul reţi. Iată oe înseamnă să nu umeri.
’Ampoi nu a fost încă reparat, împiedecînd astfel pui un pic de tragere de inimă D. LĂZARESCU
transportul recolte i. la lu c ru ! Unii meşteşugari se —A ici! arătă nemulţumi­
tul. Nu vezi stâlpii ăştia ? de e c r et
grăbesc doar să îndeplinească acum două zile stau aici. pr 'esiona l

planul şi gata. Apoi parcă era Zîrnbii. Nemulţumitul depăşea
înţelegerea mea. După ce făcu­
vorba să se facă şi un teren de răm colţul, intrarăm pe o stra­ C \f? t2 ® 8 Q R
dă pavată de ourînd. Mă gândii
volei. Uite, acu' o să înceapă cu satisfacţie : Eh ! acum să-l Scenetă medicală de terapeu­
văd ce mai are de spus ? Şi tică... ciubucăreascsă.
şcoala şi încă stă nisipul gră­ spre surprinderea mea, nemul­
ţumitul pufni din nou. Dedicată acelor medici
madă. Zi şi dumneata, treabă-i care prin norma pe care
De ce sînteţi nemulţumit? o au la spital sau poli­
asta•Ţ?* '¦ 'i ’ >1 clinică înţeleg să o folo­
' n'*;r'e'3a*: eu> ,aPI10!aP’S înfu- sească ca o şursă de re­
Am dat din cap şi, văzîndu-1 crutare a pacienţilor pen­
— Cum, de ce ? Nu vezi colo tru cabinetele lor parti­
latît de aprins, nu m-arn încu­ culare.
metat să-l contnazic. Ii ştiu eu ŞTIE
pe nemulţumiţii ăştia. Un ou- TABLOUL I.
c e ç n iâ jK o iii
vînt să le spui şi-ţi siar în cap. (Acţiunea se petrece la o policli­
Că de spus aveam ce să-i spun.

Până în primăvară pe terenul
unde s-a ridicat şcoala era loc

viran, iar bălăriile creşteau slo­ nică, în sala de aşteptare a cabine­
bode pînă sus. Şi numai în cî­
teva Iuţiţi se construise o şcoală tului de consultaţii „boli interne“. Pa­
atât’de frumoasă. Şi dumnealui
cienţii discută între ei).
acum vroia poate să aibă şi ba-
Primul pacient: De mi-ar veni o-

dată rîndui!

—¦ sta ţi p r o s t e u r o p a r a t « ! ? k ţ t e m sU p i Al doilea pacient: Te doare aşa de
— De loc! Am luat măsuri să vină dulgherul pentru a-1 repara..
cîtă trudă a fost pînă s-a reu- rău ? | , j

Primul pacient: Cumplit! Mă ţine

Persoana în cauză: Ei- un junghi în coaste de trei zile.

SRu luat cîte via Chicirez, contabila Ţ Al jioilea pacient: Lasă că-ţi pres­
şefă a Băncii Agricole J
din Deva. crie doctorul o reţetă şi o să-ţi trea­
că.

Se referă la Bădescu Gheofghe, şef al serviciului aprovizionării din Ministerul Construc­ [• Cînd, cu formele legale 1 Cortina cade convinsă. Acesta
ţiilor şi Scarlat Gheorghe şi inginerul Minţiu Iancu de la şantierul 7 construcţii şi auto­ [ Vii la şefa Chicirez, confrate.
[ Zice ea: — Sînt ocupaţi 1 TABLOUL II.
baza I.R.T.A. Petroşani.
Ü (In cabinetul medicului.
1 vorbeşte la telefon cu un
•1

Se gîndea Bădescu Gheorghe Măi, tu poţi păstra în tine Da’ tot ies ceva paralel 1 Azi nimic nu mai lucrez 1 Din receptor se aud clar răspunsuri­
Sub umbrarul unui n u c: Un secret prietenesc ? — N-ar fi rău, da’ eu aş zice - Tu o rogi să-ţi onoreze
— Nea Bădescule, ştii bine Şi cu Minţiu să vorbim — L Cecul, fiindcă ai o plată —• 1 — Ce doriţi ? le) :
„Vremea trece, vremea vine Cît ţin eu la dumneata! Unde-s trei... ciubucul creşte [ Ea răspunde indispusă: M edicul: Şi te vaiţi că n-ai clien­
Şi eu nu-mi fac un ciubuc! — Bim !... aţţiţicea cred că-i Şi mai sigur reuşim. L — Nu pot astăzi — altă d ă /
Ah, un om să mă-nţeleagă Şi s-a dus Scarlat la M inţiu: t — Dacă tot bătut-.am cale ‘l — Un kg de roşii! telă?
Pe aici de aş avea, cazul — Iancule, măria ta!
L-aş convinge la iuţeală Dacă eşti băiat de treabă, Şi făcui aiiia drum, 1 — Încercaţi mai spre toamnă cînd ne sosesc.. conservele. Confratele: N-am deloc! Cum naiba
Să luăm şi noi ceva!" Să... luăm şi noi ceva! Ai să iei şi tu ceva! I
Cald- abia adie frunza — Aoleu!... da’ eu din fire [ Pentru ce pe... „altă dată'— .JCOSOOOOOQOOOOOOSOOQOQOOQQOOeOOOOOOQGSOOOOOOOOOOGO GOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC faci că ai mereu cabinetul dg acasă
Sînt un iepure fricos! ] plin ?
jr li spui tu — şi nu acum.'.
1
) Medicul: (surîzînd), începi să de­
CÎNTEC DE LEAGĂN1 U vii indiscret colega! Am eu metoda
— Nu-i nimic! Şi „iepuraşii" I Ea se uită încruntată
Ceea ce nu e semn bun 1 mea.
Pot avea ciubuc frum os!
Şi Bădescu-i supărat, Transportînd în Capitală Fiind prinşi cu ocaua mică ţ Şi-ţi răspunde categoric: îl Cortina... cade la îndoială.
Cînd în dreptul casei sale La material şi bani, L — Lasă-mă, ştiu eu ce spti... Unui gestionar de cooperativă
II zăreşte pe Scarlat: Unele materiale, Pentru tot ce-au luat, numiţii TABLOUL III.
— Măi băiatule! Scarlate, N-o fi mare pricopseală Au luat... cîte doi a n i! Sini nemulţumiri cu droaia D Nani, nani, Niculae, De asemenea, covrigii
Fâ-te-ncoa să iţi vorbesc — l Ce-nceput-au să se-adune, Că acu-i deznodământul: Sînt „ciubucul" de temei, (Tot în cabinetul medicului)
C. LUNCESCU f Insă Liviei nu-i pasă — 1 Căci în loc de. opt — bătu-te-ar . Medicul: (privlndu-1 indiferent):
S ÎN T i Ştie dumneaei ce spune I Tu vinzi... patru la doi leit Va-să-zică te ţine un junghi de trei
L ...Şi am scris aceste rîndui 1 Cît vei mai dormi acasă, Spui că sînt fierbinţi covrigii zile ?
1
î1 Nu se ştie ca păm întul! Pacientul: Da, tovarăşe doctor! Şi
mă doare rău.
„ C A P IT A L IS T (( J De cînd ai intrat „în pline”,
Medicul: (ppiecîndu-se spre urechea
1 De control nu ai habar — Şi tu minţi — ca să cîştigi. pacientului): E gravi
Deşi nu-s fierbinţi, ia seama
1 Lasă somnul să te fure,

0-0-0-*-«-«-8-2--0- a-I [ Fiirid rugaţi de cititori, î Că şi tu... furi la cintar! Că uşor poţi să te... frigi t Pacientul: (speriat) : Ce spuneţi
f Să vedem ce o să spună 1 Drojdia de bere creşte Tot vînzind cu suprapreţuri tovarăşe doctor ? Şi nu pot să iau
~ V ' - - V S —Ç - 3 —0 d ~0 gurile îmi dau febră şi aiurez. Să * l Şi... ai săi superiorii Plămădeala, da-n dispreţul Ştii tu bine ce-o să iasă! nimic ca să mă vindec?
l ‘ CETATEANUL AMlT j Unor reguli stabilite, Fii cinstit, băiatul tatii,
Propaganda americdnă Uite, mi-a spus patronul. Tu ai fi avut febră şi economistul acela : ) o acă vrei să.., dormi acasă! M edicul: Ba d a ! iei... adresa mea
fost concediat. Termenul nu este cel Tu o faci să-i crească... preţul! de acasă şi vii după masă cînd dau
încearcă să convingă Iu bun pentru că tu, de fapt, prin acţiu- cînd şi-a scris lucrarea ? h 1 D. VIRGIL consultaţii.
nea aceasta, eşti coproprietarul între-
_m__e_a,f că în S.U.A. ca- prinderilor Westing Reed & Co. ' V. MIHAlLESCU îO Cortina... refuză să cadă.
pdalismul a evoluat spre
P-^--0- 0-0 -o O O O 0.-0--0 A. DUMITRESCU

un nou tip, „popular".

. . ,. Reed mi-a dat apoi să citesc o ul- ţ

. e» *» Sd"*d'' . °"s: r t , « tm m . »»I- —• sfat. Şi cum mă plăteşte sfatul, tre­
1 Conecticul, de ptolesie l.cmiiş sin ,n caIe se dtscHe „„ | „ de . PE TEREN buie să stau la... sfat.
Păioasele, au dat anul acesta rod bogat in gospodă­
J capitalist, abi, acum mi-ant amintit „ „ „ ltalis„„„ „meri- In acelaşi moment, însă, ca atrase riile colective, gospodăriile de stai şi întovărăşiri.

¦ de toab a . s t . Si trebuie s-o mar. capitalism ţ de un magnet, privirile lor se în­

i turisesc că este o adeyarata sşlvare can a aevenu , 1! Acele ceasornicului de pe biroul acesta era semnul că preşedinterăr dreptară spre fereastră. Un cîine mare
preşedintelui sfatului popular al co­ sise o soluţie. ciobănesc îşi rezemase picioarele de
T pentru mine şi pentru întreaga mea popular şi căfiecare muncitor de- 1 munei Romos, raionul Orăştie, indi­ pervazul ferestrei şi scheuna.
cau ora 8,27 cînd uşa se deschise Intrradevăr, după un maldăr lo-
j familie. Dacă nu-mi aduceam aminte venind uncapitalist nu mai are nici brusc împinsă ca de o mînă nevă­ sare, preşedintele găsise o sţ... — Nu-i lucru curaţi murmură pre-
° riscam pur şi simplu ca păcătoase- un rost cael să lupte împotriva y şedinţele.
de lipit. Cu mîini febrile ingjl
^ le a.ceştea de friguri să mă do- patronilor. 'j!

boare, iar familia mea să crape de Discuţia cu patronul a durat cam ţ zută. Preşedintele tresări şi, după o Stoian luă tubul din. m înă: Intr-adevăr, preşedintele avea drep­
matură chibzuinţă, spuse calm:
foame. Acum sînt salvat şi eu şi Q jum^ ate de oră şj am vorbit, bine — Am înţeles. Eşti genial - tate. Cîinele era murdar de noroi. O
— S-a întîmplat ceva !
Sibby, nevasţărmea şi Lifian şi Geor- inţe(eSj ^ dela ega[ ia egal, apoi Exact 27 de secunde mai tîrziu pre­ dinte. Numai un om cu o imag> scurtă investigaţie arătă că animalul
vederile sale se adeveriră. Sosise A.
ge, cei doi copii. Şi asta numai da- ^ ^ poljtipos că tre_ Stoian, inginerul agronom al comu­ ca a dumitale putea să găsească, nu-ri un cîine obişnuit ci este chiar
torită faptului ca sînt capitalist. Pro- 5, cheamă aşa că a nei. Cum intră pe uşă, ochii neliniş­
tiţi ai preşedintelui îl. priviră cu su­ semenea soluţie. Voi începe şi cîifiele agrpnpmului. In faţa acestei
perioară îngăduinţă.
fesia de lăcătuş nu o mai exercit care m_a dat pe — Ei, cum stăm cu scriptele ? eticheta fiecare hîrtie a sfatului, descoperiri preşedintele şi inginerul
de mult, -aşa cum sta b,ne oricărui ^ ^ ^ condus înseamnă aproximativ 2 luni. agronom au rămas uimiţi. Primul
— Bine, răspunse inginerul Stoian,
capitalist, care nu are nevoie sa . In aceeaşi clipă, însă, telefonul care îşi reveni fu inginerul Stoian.
. ,. m pînă la poarta pe care mi-a tnn-
munceasca pentru a ciştiga mult. — Tovarăşe preşedinte ! Dacă dum­
Ce-i drep¦t eu nu c.iş. t.ig d,eşi. „nu tit-o in spr ate. nă prelung. neata spui că trebuie să ies pe teren
&
— Allo!
muncesc şi asta nu din vina mea. Spunîndu-i toate acestea neveste- o să ies.

Cu doi ani în urmă la Westing mi, ea mi-a făcut mare tărăboi, „Oi Deşi preşedintele nu scoase c — Bravo 1 zise preşedintele, prl-

Reed & Co.s-au făcut concedieri şi fi tu captalist, cum zici, dar cum (răgind liniştit din ţigara pe jumă^ un singur nu“, totuşi inS*neru' vindu-1 cu admiraţie. Eşti un inginer
ţaţe stinsă. Acum ce piai fac? Am ian ghici despre ce fusese • agronom ş j j u n ]ă la te > ,ncS doj c a
eu am fost printre cei -care au {&ce c5 crăpi de fQame ca şi ve-

avut norocul sau ghinionul, (cum cjnu| (}arry care nu are măcar o terminat cu toate registrele, circula- — Au telefonat că merge prost dumneaia şi aşi avea cfia maj groza_

vreţi să-i spuneţi) de a li se da ^ e t(y{ şonler ?“. De unde ţ reie ş\ referatele. Dacă nu găsim ur- recoltarea? vă arhivă din raion.

posibilUatea să exercite pe propDriAan-i ^ -g-a -xsd--r-a-c--a jd.e iliuipcrmarpea ace- î —ge„nt t „0 sosoluluţiţeie, , trterebbuuieie ssăă pplelecc ppee tete­ — Exact! răspunse preşedinte ^

piele una din libertăţile înscrise în ^ ^ econonlisti în care se ara- j —ren să mă ocup de recoltare,. uimit de perspicacitatea ingineru O oră mai tîrziu pe 'malul rîului,

Jconstituţia noastră: aceea de a sta („ ^ dac. se !nt,mp,a şi astfei de — Mii de dosare I exclamă preşe­ agronom. Cred că va trebui să un om spăla de zor un cîine. Nu tre- r-7 " .

dintele. Aşa ceva nu şe poate. călcăm pe suflet şi să ieşim pe ter^uia să fii detectiv pentru ca să-ţi dai
Trebuie să găsim o soluţie.
",„c.* my is-*a tnlaţ l ',-n, ya . ni,b* dYrept lucruri. ,-« a^s ta s . M „..*!„„ş,-, si J Apoi clipi de 15 ori tjip ochi. Un ţipăt jalnic se auzi: teama că esle vorba de inginerul a-
In faţa acestui gest inginerul Stoian
plată pentru uit unele zile lucrate, • ţ începu să bată din palme. Ştia că — Cum, să ieşim pe teren ? făjronom a| comunei Romos.

o acţiune a trustului Westing Reed munciioii... 'J distrus inginerul Stoian. E o cata [n sfîrşit: ieşise pe teren, L’-a vătămat soarele ?
Nu ! Bucatele noastre! E chiabur.
^ q0 Nevastă-mea susiine niorjiş că fri- | trofă. Eu ştiam că sînt salariat M COSTIN