Page 15 - 1957-08

Nr. 82-2 VJtfMJ'L SOCIALISMULW ¦mii*»!—1." Pdg. 3

IN PLIN A V I N T Ulla undamm sidcrarm ŞTIRI EXTERNE

a m u . D. G e rm a n ă Situaţia di» Cafea

Cu cîfeva zile în urmă, îm­ Pe lingă calitatea lucrului., co­ operativă s-a introdus mica me­ ia c o m b in a m ! a m n n u e a o a ra NEW YORK (Agerpres). — săptămîm în Cuba au fost a-
pins de curiozitate, !am intrat operativa „Moţul“ mai are încă canizare. In ce constă ea ? S-au După cum anunţai coresponden- restati aproximativ 2.000 de
în secţia de comandă a coope­ una de care se bucură în mod. introdus maşini de cusut acţio­ De cîteva- zile,. în ţara noastră, tul de întreprindere al combinatu­ dentul din Havana al agen­
rativei de producţie meşteşugă­ nate cu forţă jriotrică.' Ihainte a sosit o delegaţie de siderurglşti, in­ lui d:in Hunedoara. Membrii delega­ ţiei United Press, guvernul Cu­ oameni. Ambasadele statelor
rească „Moţul“, din Baia de deosebit: promptitudinea. Adică., vreme, maşinile de cusut erau gineri, tehnicieni şi activişti sindi­ ţiei tocmai se pregăteau să viziteze Mexic, Honduras, Paraguay,
Criş. Auzisem că din mîinile acţionate cu piciorul. cali din R.D. Germană. Intre ţara uzina. Am rugat pe tov. Gherha-rdt bei a elaborat un nou plan de
meşterilor acestei cooperative, mai clar se tine de cmînt. Ai Rohler să comunice cititorilor zia­ natură să „decidă“ luptele cu Peru, Salvador-, Chile şi Costa
ies adevărate minuni şi mi-am comandat marfa, ai achitat pre­ La secţia de tălpuit s-a in­ noastră şi R.D. Germană, are loc în rului nostru primele impresii de cînd forţele răsculaţilor care ocupa Rica sînt pline de oameni care
zis, ca omul : „să vedem“. Şi ţul, în 14 zile de la comandă trodus, o maşină de băt>ut cuie momentul de faţă un schimb de vizi­ au păşit pe păroînlul ţării noastre. munţii Sierra-Maestra. In re­ cer azil. In ţară teroarea nu
mărturisesc că ara avut ce ve­ de lemn care, singură, înlo te care, pe lîng.ă caracterul lor prie­ conteneşte.
primeşti pachetul ou pantofi, cuieşte munca a 12 oameni. tenesc, au şi, pe acela al unui rodnic — Avem impresia — mi-a răs­ giunea Sierra-Maestra au fost
dea ! prin poştă, la domiciliu. Pe co­ Tot la această secţie s-a insta­ schimb de 'experienţă. puns conducătorul delegaţiei — că trimise forţe unite ale armatei Revista. „Boemia“ care apare
Intr-o vitrină de sticlă am operatorii de la „Moţul“ nu-i vei lat o maşină pentru cusut talpa poporul romîn ne-a primit ca pe re­ la Havana, descriind, situaţia
auzi niciodată spuzîndu-se: care la fel înlocuieşte munca a Delegaţia este compusă din Gher- prezentanţii muncitorimii din R.D. şi ale flotei navale. politică încordată din tară, ta­
văzut expuse modele de panto­ „Că să vedeţi, să ne scuzaţi, 10,—12 oameni. hardt Ro.hler, preşedintele sindicatu­ Germană, cu multă căldură, ca pe Intre trupele guvernamentale rată că î-n Cuba „nu există ga­
fi bărbăteşti şi de damă, lucra­ am fost aglomeraţi, n-am avut lui uzinei siderurgice din Stalinstadt, nişte adevăraţi prieteni şj tovarăşi ranţii eficiente pentru popor. In
te solid, cu linie elegantă — a- timp“ ş.a.m.d. Astfel se expli­ Atît cooperativa ca întreprin­ Gtinther M iiler; preşedintele sindica­ de luptă comună. Sentimentele aces­ şi deta,şam,entele răsculaţilor au constituţie se introduc în mod
devărate opere de artă manuală. că pentru ce această cooperati­ dere, cît şi oamenii oare-i dau tului uzinei siderurgice,Maxhiitte, fur- tea le-am încercat îpcă de la primul loc fără întrerupere ciocniri. arbitrar modificări... Amnistia
Am încălţat o pereche de pan­ vă, oare a plecat modest 1# viaţă au fost răsplătiţi de la contact cu muncitorii romîni. Vă ru­ politică nu este respectată şi nu
tofi de vară şi nu-mi venea să drum, a. ajuns azi să aibă o no­ înfiinţare şi pînă acum cu dife­ n alist; Willi Meyer, inginer furna- găm să transmiteţi pe această cale La 1 august guvernul Batis­
mă mai despart de ei. Preţul, torietate republicană. rite distincţii: în 1955 coopera­ list, inventatorul, furnalelor „Guvă- din partea noastră cititorilor ziarului ta a anulat în provincia Orien­ se poate restabili liniştea în
dacă ţinem seama de calitatea tiva „Moţul“ a luat drapelul de Scundă“ ; Gorss Conrad, maistru fur- „Drumul socialismului“ un salut fră­ te, unde se allá regiunea mun­ ţară“. „Din cauza acţiunilor mi-
materialului şi a lucrului, a li­ Să-i urmărim dezvoltarea : fruntaşă pe regiune. Pantea A- n alist; Otto Fressdorf, maistru oţe- ţesc de l,uptă de la membrii delega­ toasă Sierra-Maestra, valabili­ şeleşti ale guvernului curge sîn-
niei, mii ş-;a părut că nu-i prea drumul parcurs de cooperativă dalbert, şeful secţiei de coman­ ţiei, în numele muncitorilor rţiptalur- tatea garanţiilor constituţionale. gele tineretului“. Cuba trece
m a re : 250 lei perechea. Se ve­ dă, care lucrează de 37 de ani lar la oţelăria electrică; Otto Neu- gişti ai R.D. Germane. In oraşul Santiago puternice printr-o „criză gravă“, sublinia­
de că aici lucrează oameni care mereu mai aşcendent, va servi meseria de pantofar, ne dă a- mapn maistru iaminator şef de schimb. detaşamente armate patrulea­ ză revista.
îşi iubesc meseria. Am văzut în poate de învăţătură şi altor co­ mănunte despre fiecare om din ză pe străzi. Oraşul este în­
operative meşteşugăreşti, care atelier. De la el aflăm cum ca­ Am întîlnit delegaţia la Comite­ cercuit de trupe. Potrivit ultimelor ştiri din
magazinele de lux din Bucu­ nu se bucură de acelaşi succes. drele vechi, cei 28 de oameni de Cuba, cu prilejul vizitei amba­
reşti, pantofi de import oare nu la înfiinţare, au calificat pînă „Brăţara cte aur“ -k sadorului S,.U.A.. Smiţh. la Sam
Cooperativa „Moţul“ a luat acum 270 de oameni la locul tiago a avut loc o demonstraţie
egalează nici pe departe pe cei naştere în anul 1949 într-un de muncă, înpînzind raionul , NEW YORK (Agerpres). - d,e protest.
local mic, neîncăpător, cu 28 Brad cu meşteşugari de înaltă
de la secţia comandă !a coope­ de mici meseriaşi. Astăzi, după califioare. Cooperatorii de la După cum relatează revista a-
rativei „Moţul“. 8 !ani, sediul cooperativei e insta­ „Moţul“ au ştiut să-şi aleagă mericană „Vision“, în ultimele
lat într-un imobil spaţios, cu şi conducerea. Enumerarea
Am stat de vorbă cu tov. numeroase secţii de producţie, fruntaşilor ar putea continua, ¦€••<}• •C. .-c. «O'*- Cine ţrnpiedică dezvoltarea
Pantea Adalbert, şeful secţiei cumpărat din fondurile coope­ dar ne oprim lă cîţiva dintre ei relaţiilor economice dintre Japonia
de comandă a cooperativei, şi rativei, pentru suma de 200.000 pe care nu putem să nu-i amin­ I
am aflat de la el cum faima lu­ lei. Membrii cooperatori s-au tim : Maditncea Ioan, lucrează şi China
crului bun, fără să aibă nevoie în profesie de 25 de ani, Bar­ (Urmare din pag. La) să conducă excavatoare, să |
de o reclamă organizată, face înmulţit şi ei cam de 10 ori bara Ioan s-a perfecţionat în
ocolul tării. Intr-adevăr, secţia faţă de 1949. Azi cooperativa cooperativă, şi e purtător al in­ instaleze reţele electrice, să ¦
numără 300 membrii coopera­ signei de fruntaş în producţie.
de comandă manuală a coope­ tori, care lucrează efectiv în Demn de relevat e cazul lui tulul începu. In fundaţiile să­ zidească şi să sudeze fierăria ?
rativei „Moţul“ primeşte comen­ producţie. Calitatea confecţiuni- Constantin Zsriu. Pentru a-şi pate de brigadieri se insta­ metalică. \
zi din toate regiunile şi oraşele lor face ca cererea oamenilor ridica calificarea, utemistul Con­
muncii să crească din zi în zi. stantin Zeriu a cerut să fie mu­ 1 lau stîlpi grei, metalici şi o- După terminarea cursurilor, ¦ PEKIN (Agerpres) China ar fi avantajos din punct de
tării, începînd ou capitala. In Aceasta a determinat conduce­ tat din secţie în secţie numai i au urmat. — cum era şi firesc | Nouă anunţă ; Lei Jen-min. toc- vedere economic să-S.i livreze re­
rea cooperativei să mai înfiin­ cu gîndul de a se perfecţiona. datâ cu ei se ridica şi hala — examenele. Alexandru Co- • tiitor al ministrului Comerţului ciproc materiale pe termen lung
registrul de comenzi al coopera­ ţeze o secţie de comandă în Acum, el poate executa toate 4 noului laminor. Lucrăpile se lofiiar şi tovarăşii lui de mun- * Exterior al R.P. Chineze, a de­ şi pe o bază fermă.
tivei se pot vedea cereri de la oraşul Brad. Inafară de cele a- operaţiunile prin oare trece o complicau. In ajutorul cons­ clarat într-un interviu acordat
pereche de încălţăminte. i tructorilor sosiseră multe ma­ că qu trecut cu succes exame- ? unui corespondent al agenţiei In continuare el a comunţeat
clienţi din Oradea, Timişoara, rătate mai sus, oare iau dus la * japoneze Qiodo Tzubin că 'ac­ că tn declaraţia comynă cu de­
Ploeşti, Iaşi şi alte oraşe şi re­ înflorirea acestei cooperative, Cadrele vechj ale cooperativei tÍ tuala poziţie a guvernului Kişi legaţia cercurilor economice din
au făcut totul pentru a ridica şini care trebuiau să fie stru­ nul în faţa comisiei. ; în problema comerţului chino- regiunea Kansri (Japonia) care
giuni îndepărtate. Mulţi vin cooperatorii mi-au mai ară tai cît mai multe şi mai valoroase japonez va influenţa asupra dez­ a vizitat China în luna mărite,
pînă în acest sat de munte, a- încă una, de ordin tehnic. Prin cgdre noi. Aşa se explică prin­ ** nite. A sosit vremea cînd şi-au ţ, voltării relaţiilor comerciale din­ China a declarat că este gata să
anul 1955—1956, la această co- tre altele că această cooperativă * tre Japonia şi China. Cu toate livreze Japoniei cărbune, mine­
nnme pentru a-şi comanda în­ e în continuă înflorire. Afluxul * Trecuseră rpai mult de trei luat diplomele de. caUjţcqre, în ţ că în ultimii cîţiva ani, a de­ reu de fier şi alte materiale şi
călţăminte solidă şi frumoasă. de energie proaspătă îi asigură, luni de muncă, de bucurii şi clarat în continuare Lei Jen-min, să examineze problema plasării
cum e şi firesc un avînt con­ 4 greutăţi. Intr-o dimineaţă, Co- meseriile pe care le. învăţa- ? s-a constatat o creştere trepta­ ur.or importante comepzi în Ja ­
tinuu. lomar veni mai ţîrziu la lu­ tă a comerţului chino-japonez, ponia. Totuşi, datorită poziţiei
4 cru ; fusese învoit. La funda­ seră. ; totuşi posibilităţile în acest do­ pasive a guvernului japonez,' a
I. BALAN ţia unde muncea de obicei, meniu n-au fost pe deplin fo­ adăugat Lei Jen-min, după sem­
i găsi o maşină. — Carol, i-aţi în primire t losite. Una din principalele narea acestei declaraţii comune
Răspundem cititorilor cauze care au determinai a- nu s-a luat nici o măsură con­
4 noii meseriaşi! îl făcu atent | ceasta este că guvernul japo­ cretă.
Ioan Tăurean — comuna Ri- nez a aplicat în comerţul cu
biţa raioţinl Brad. Acum cîtva i Velea Marin pe Hrub.ic, tnais- ; R. P. Chineză „embargoul“ im­ Datorită poziţiei guvernului
timp ne-aţi comunicat că moa­ pus de Statele Unite. Cînd alte japonez, n-au avut loc expoziţii
şa .„Maria Fylip de la dispensa­ 4 trul constructor. f ţări s-au hotărît însă să slă­ de mărfuri chineze în Japonia
rul medical din comuna Ribiţa, bească „embargoul“ faţă de Chi­ şi de mărfuri japoneze îb China.
încââeăză- diferite sume de bani I, — Dar ce meserii au bâie- î na, primul ministru ai Japoniei
de la cetăţenii care au nevoie Kişi şi-'a exprimat „regretul“ în Actuala poziţie a guvernului
de tratament medical- 4 — Iată cine vă-nlocuieşte I (ii? îl întrebă maistrul tot p e \ legătură cu această hotărire, japonez, a spus Lei Jen-min, np
4 ii spuse¦maistrul punctului de acelaşi ton. * ceea ce contravine intereselor corespunde principiului egalităţii
Comitetul executiv al sfatu­ Japoniei şi dorinţelor poporului şi avantajului reciproc şi nici
Grija pentru rezolvarea nevoilor lui popular raional Brad, căruia $ Ricru. — Meserii de.... ţ ei. Numai sub presiunea opiniei năzuinţei popoarelor celor două
oamenilor muncii i-a fost trimisă această sezi- publice guvernul japonez-a fost ţări spre prietenie.
sare, ne comunică că a luat mă­ * — Dar cu noi ce faceţi? — — ...ex,cavatorişti, electri- ? nevoit, în^ cele din urmă, să
suri să nu se mai repete ase­ anunţe slăbirea limitării „em­ Iq încheiere, Lei Jen-min a
menea cazuri, dîndu-i moaşei 4 bargoului“. spus pă China este gata la rîn-
respective un avertisment. dul ei, ca şi pînă acum, să dez­
Propunerile prind viaţă populctr comunal, apoi comitetul 4 întrebă băiatul surprins. eleni, sudori... îi luciră băieţii * Subliniind că comerţul dintre
de cetăţeni ¦şi chiar deputaţii Vă rugăm să ne comunicaţi — Fii pe pace, îi răspunse vorba din gură lui Velea. | cele două ţări se poate lesne volte pe baza principiilor ega­
Nu peste mult timp, visul lo­ clin comună. dacă totuşi se mai repetă ast­ * lităţii şi avantajului reciproc re­
cuitorilor din comuna Pianu de fel de fapte. dezvolta numai cînd se ba?ează
Sus, raionul Sebeş, de a avea Povestea aceasta cu „ci-că 4 pe cererile şi posibilităţile celor laţii economice şi comerciale cu
un cămin cultural va fi înde­ odată va fi o baie", oare cit va & 4 maistrul, — o să învăţaţi. dopa părţi şi se desfăşoară fără Japonia şi speră şă semneze un
plinit. In mijlocul satului se mai dura ? Cind au de gind Aşa au devenit ei conştruc- j nici un fel de îngrădiri şi dis: nou acord. Acest acord trebuie
tovarăşii vizaţi să se ocupe de M. Ghec.ghe — comuna Ilia să corespundă dezvoltării eco­
înalţă semeaţă clădirea lăcaşu­ asigurarea condiţiilor de igienă raionul Ilia. Sezisarea pe care 4 In. ziua imediat următoare. tort calificaţi. Acum, pot afir- ’ oriminăfi, Lei Jen-min a ară­ nomice şi comerciale şi aspira­
ne-ati făcut-o a fost înaintată ţiilor popoarelor celor două ţări.
organelor de stat. Organele 4 Colomar, prietenii lui, Prună ma că poartă „brăţara de aur" , ; tat că pentru cele două părţi Dar, a arătat Lei Jen-min, a-
respective ne comunică că au 4* cesta va depinde de poziţia gu­
început cercetările şi că la ter­ Ioan şi Rîmneamţu Ştefan îm­ spre care rîvnea nu numai Co- i vernului japonez.
minarea acestora ne vor comu­ T preună cu alţi 18 băieţi, au lomar, dar şi alţi tineri volgn-1
nica rezultatul.
4
?
4 fost trimişi la cursurile de ca­ tari veniţi pe şantier să devină |
Petru Groza — comuna Zlat- 4
na raionul Alba. Şectia a VI-a lificare. Aici tinerii au învăţat muncitori pricepuţi. ţ
drumuri şi poduri Albp Iulia i
ne-a răspuns la sezisarea dvs.
lui de cultură mult dorit. Pe zi ale locuitorilor din Gîrbova ? în legătură cu drumul Alba Iu­
lia—Abrud, comunicîndu-ne că
ce trece lucrările se apropie de O problemă rezolvată în cursul acestui an se face
sfîrşit. Propunerile cetăţenilor scarifioarea şi reprofilarea a-
făcute în adunările populare Adusul apei pentru treburile cestpi drum. Piatra ce este a-
prind viaţă. In cinstea lui 23 gospodăreşti era o problemă şezată pe marginea drumului
August, locuitorii din Pianu grea pentru gospodinele din Se- este folosită după nevoi pen­
de Sus, vor face inaugurarea căşel. Fîntînile erau departe, tru astuparea gropilor de pe
căminului cultural compus din la mijlocul sau marginea satu­
sală de cinematograf, club şi lui. La izlaz, vitele nu aveau partea carosabilă a drumului.

bibliotecă. din ce bea apă. Aceste nevoi au

In comuna Pianu de Sus se fost luate în seamă de sfatul

observă un deosebit interes, atît popular comunal, care a cons­

din partea comitetului de cetă­ truit prin autoimpunere 4 fîn-

ţeni, cit şi a Sfatului popular lîni şi mai multe vălaie.

comunal, pentru rezolvarea pro­ Cu mic, cu mure Constituirea în Bulgaria a Comitetului Raţional
punerilor oamenilor muncii. Pî­ pentru sărbătorirea luptelor
nă acum s-a încasat 60 la sută Pe un drum de ţară, un şir de la Şipka, Plevna şi Oriviţa
din suma votată pentru auloim- de căruţe se îndreaptă către sat.
punere. Abia se lumina de ziuă şi iată-le LOTO CENTRAL SQEIA (Agerpres). — In le­ Din comitet fac parte Anton
ajunse în faţa căminului cul­ lugov, preşedintele Consiliului
Cind se va repara baia? tural, care a început să fie gătură cu împlinirea a 80 de de Miniştri, Todor Jivkov, prim
ani de la eliberarea Bulgariei secretar a! C.C. al. P.G. Bulgar,
Intr-o adunare populară a construit în comuna Loman, ra­ I. S. Loteria, !anunţă pentru obişnuite în bani, cît şi ta tna- dp sub jugul turcesc, printr-o Ciheorghi Traikov, prim vicepre­
vineri 9 august .a.c., o tragere geraa premiilor suplimentare, hotărire ,a Comitetului Centrai al
cetăţenilor din comuna Gîrbova ionul Sebeş, Lucrările sînt în excepţională Loto Central, ta fără a se plăti nimic în plus Partidului Comunist Bulgar şi şedinte al Consiliului de Miniş­
care se vor distribui în !afara peste preţul obişnuit $1 Mje-
s-au ivit o sumedenie de propu­ foi. Cu mic, cu mare. locuitorii a Consiliului 4e M’n'?tr* 3 fost tri şi alţi conducători ai guver­
premiilor obişnuite în b^ni — tutui. constituit ComRetiiI Naţional
neri. Printre acestea a fost şi din această comună, dau o mină premii suplimentare" de 50.QP0 Detalii, găsiţi în prospectul, pentru sărbătorirea festivă a nului, ai partidejor politice, re-
şi 1Q.0D0 lei. luptelor de ja Şipka, Pjevna şi
repararea băii populare. de ajutor. Unii cară nisip şi pie­ Ce Se împarte ¦’gna!ui’.t ta toate Griviţa. prezenlanţi ai organizaţiilor ob­
Cu acelaşi bilet, se participi
A trecut o zi, o lună, aproa­ triş de la 6 km depărtare, alţii atît ta tragerea pentru premiile unităţile de vînziarp a biletelor şteşti, ştiinţifipe şi cpltnrale.
Loto Central.
pe un an, dar locuitorii din Gîr­ dau zidarilor cărămizi. Crezi

bova tot nu şi-au mai văzul că-i o adevărată brigadă de con­

baia reparată. Este una clintrc structori. In fruntea acţiunii ii

nevoile urgente ale locuitorilor roţi vedea pe deputatul Stane,iu Ţărani muncilor*;,

de aici, care însă e tărăgănată. Gligor şi pe membrii Comitetu­ Procuraţi-vă de la magazinele
cooperaţiei de consum din regiune
Cine-i de vină? Vinovaţi sini lui executiv comunal. Sala de !npşini şi unelte agripole, îngră­ 5 şi 6 august 1957
şăminte chimice, antimalurice —•
mai mulţi. In primul rînd Co­ spectacole, va ji cupind termi­ în orice cantlţăţi.

mitetul executiv al Sfatului nată. ¦W?Vr SRECTACQLE tul Fărâmiţă Eambru: 15,45 Formaţii Mujică instrum entală; 14,45 Cîtiţgcg
CINEMATOGRAFICE rqmîneşti de mujică de cpgi.eră; 16,30 scrise pentru Festjvalul de la (Mos­
f uA- PĂ R IN ŢI, Sfaturi gospodăreşti; 16,40 Muzică cova ; 15,05 Melodii lăutăreşti; 1G,04
©U„Nu-iTA y antetul“fl rs T3 / > DEVA: Ppnţru pace şi prjetepiq; peţpulara romîneaşcă interpretată de Muzicş .uşoară; 16,40 pin reperto­
n o t ei ?uimim.""" In magazinele cooperaţiei de Cingrna Grădina de v a ră : Bonjour Traian Uilecan: 17,30 „Concert pen­ riul cîntăreţuiui Ion L uicşn; 17,30
<5$ consum din regiune găsiţi un bo­ Elefant; ALBA IULIA: Taina nop tru copii": Fragmente din spiţa de „U.n tăciune şi-jjrj cărhune": „Ifţi*
gat sortiment de imbrăcă/ninţe şi ţii eterne; APOLDU DE SUS: Ho­ balet „Frumoasa dţn pădurea ador­ părăţia oglinzilor ştrîmbe“, bfşm ş.ce-*
Ne-a dat de gîndit foarte mult, în drepturile muncitorii enumeraţi ine' oe epi care luprează Ia secţia de pre­ încălţăminte peniru copiii dvs. ţul cenuşiu; BARU MARE: Artistă mită“ de Ceaikovski; 18,30 Muzi­ nariu ' cjupă G ulţfrev; 18.,5Q Jocuri
ultima vreme, felul birocratic în care sus propuşi pentru pc-nsipnare ? Cind vederi sociale şi care dovedeşe o cu price p re ţ; BRAD: Rîpa dracu că uşoară de compoziton rom îni; populqr,e -roîŢi.îneşţi; 19,1Q Mujică 44
COOPERATIVA lu i; HAŢEG: Drumuri şi destine; 19,45 Concert de muzică, populară ro şoară 4? Fjnrcrjţin pelm şr şi Sifej
lucrează secţia de prevederi sociale se ya termina oare cu birocraţii şi crasă indiferenţă şi dispreţ faţă cje DE INVALIZI ILIA: C adrilul; LQNEA: Vaga mînească; 20,30 Muzică uşoară; 21,30 Pi.ni.cu ; )9,55 „Noapte bpnă. cppii“ 3
a Sfatului popular raional Hune­ cu birocraţja? bondul: ORAŞTIE : Don juan ; PE Balade şi jocuri popujarp romîneşti: Din basmele popoarelor; 20,10 Prga
doara. De la această secţie ne sosesc După părerea mea este necesară sarcinile pe c«ţşe le au faţă de irţţer „P R O G R E S U L“ TROŞANI: Muntele bătut de v în t; 22.30 Muzică uşoara. Programul I! : granţ de mpzică pqpulară rotnîţişqşpăi
mereu adrese însoţite de certificatele SEBEŞ : Prea tîrziu; SIMERIA : !4,03 Melodii populare rnrpîpeşh : 22,30 „Compozitorii noştrii cîiţţ| pştrjg'
intervenţia hoţărîtă a comjţeîjjluj e- ' !ele oamenilor muncii. DIN DEVA Stan şi Bran studenţi la Qxford: 15,00 Arii şi duete pliţi operete; 15,40 şi pacea"; 2,3,18 Concert de noapte,
TpIUŞ : Caravariiţ; LL.ATNA ; Rgdc Cîntă orcheşţra de muzică pqpţţlqră Programul I! : 14,05 Muzică uşopră i
de salarizare ale muncitorilor noştri xecutiv al Sfatului popular raional, MARIA CRIŞAN Piaţa Unirii nr. 15, anunţă că pot „Dp.ina Moldovei“ a Filarmonicii de IŢ,4Q Cîntă orchestra de muzică pppu-:
străjnp: PETRILA: Opiul din um­ Stat din Iaşi; 16,20 Muzică u şo şră : iară 9 sfatului popular al C^pitş-
propuşi pentru pensionare. care trebuie şă tragă la răspundere întreprinderea „BampoloV devgni membri cooperatori bărbaţii b ră ; HUNEDOARA: Coasta lui A 17.30 Program d,e .muzica uşoară:
Deva îflcepîqd cu vîrşţa de §0 de ani şi dam. 1,8,55 Şfatui fiiecli.cuii.ij: Exarppoul ra- I f i ; 15,15 Muzică u şo ară; l.§,45
Aşa, de exemplu, cu adresa nr. şi să sancţioneze în mod exemplar femeile de la 55 de ani. djplogip pulnţiţnpr; ţgjOO Cqţicert de '-tuzicp pppular.ă romîneaşcă din Ex­
eştradă: 21.05 Teatru la microfon: ilat ; 18,05 Prelucrări de f.ojclpr ple
7632 din 15 iulie a.c., ni s-a res­ Un parc dat uitai ii Cooperativa are următoarele sec­ „Micjie! şrigelo“, scenariu radiofonie co.mpQziţori.lpr noştri; 18,55 Şfştuf
tituit certificatul de salarizare al ţii : zidari, zugravi, spălătorie, medicului: gadipscopiş gpstro-inteş-
Iov. Mihuţ Herban, din comuna Bu- croitorie femei, tapiţerie şi dogărie. tip ală; 19,00 Program interpretat de
sqlişti romîni laureaţi ai concursurilor
nila, salul Alun, pe motivul că „nu-i Minerii din Teline îşi amintesc proprie'.,... ii lor, care ţiu şş sinchi­ Ppţ <Jeveni membrii cooperatori SELECŢIPNI D.IN
bun antetul“, şi să le spunem cine că odinioară aveau un parc frumos, sesc de nineni. Becurile de lingă şi persoanele invalide din orice naţionale ale tinerilor solişti;
a întocmit acest certificat. Certifica­ bine îngrijii, in care îţi era mai mare terasa de dans, probabil diii motive cauză (de război, din accidente PROGRAMUL DE R;;ÎD!Q
de muncă etc.), pensionari, yşd.uve 20,03 Concert de estrad ă; 22,09 Vţchi
tul are antetul întreprinderii, este dragul să petreci clipele de răgaz ,,economice“, qpd şi ziua în amiaza care cunosc una din meseriile ară­ LUNI ă AUGUST 1957. Pf,ogra
semnat de cei în drept şi are ştam­ de după cele 8 ore de muncă. Cu 'nare. tate sau orice alte meserii care se inul 1 : 6,15 La îqcpput de şăpţăniînă melodii populare rornîn^şţi: 2ţ2,3P
pila întreprinderii. pot încadra în cadrul cooperativei. spcţr la muncă, yoie bună; 7,03 Ml
toiul altfel se prezintă acum parcul După cum se vede, parcul frumos zică uşoară; 7,40 Muzică uşoară : ie A. Kiriţescu; 22,50 jocuri popu­ Muzică u şo ară; 23,15 Trjp jn do mi-
Ininrmaţiuni amănunţite se ' pot S,!Q pip cînţecplp şi jqjjirilf pqppa
Mai mult decit atît, aceste pdre- lor. Acesta a fost dat uitării de că­ de aliă dată s-a transformat înir-o primii zjlnjc între orele 7—J5 la lare romîneşti. nqr Rimşki-Korşakov.
biroul cooperalivei.
se le primim după ce dosarele au tre conducerea administrativă a ex­ veritabilă păşune. Nu ştim cind con­ M ARŢI 6 AUGUST 1957. P ;p - BULBI INE DE Ş U R I:
stat la această secţie de la 6—14 ploatării miniere Teliuc. rejo ţ; 8,45 Muzicji simfonică; 9$C. 5,00; 6,00; 7.00; 11,00; 13,00’
ducerea administrativă a exploatării Fămul I: 5,10 !VŢuzică uşoară ; 6,15 1.5.00: 17.00; 19.00; 22,00; 23.52
luni. De pildă, dosarul tov. Popa Iarba şi buruienile au qrescul din (şef tov. W. Hatike), îşi va aduce Ştiinţa învinge; 10,00 .Concert de (progi nmul I), 14,00; 16.00; 18.00 j
20,00; -21,00; 23,00; (programul 11).
Peţru lui Creţu a fost înaintat a- belşug. Pc alei, găseşti destulă mur­ aminte de para, dar ştim că tinerii mujică din opere; 11,03 Mujică popu­ ' ielodii populare romîneşti; 6,45 Mu-

cestei secţii la 22 octombrie 1956, al dărie şi crăci de copaci rupte. Gîş- mineri cer s.ă se pună capăt acestei lară din difertţe regiuni ţării'"; ’ică uşoară ; 7,40 Concert de dinai-
tov. Coicer Gheorghe i, la 21 mai ielet raţelet porcii şi alie soiuri de
pţisări şi animale, umblă aici cp pe 'dări de /uqurţ, care îi iuipirdicâ 11,45 ,.Tr,pista cu poveşti“ : „Cuvin- :eaţă; 9,00 jVluz’Cp 4m ţţgcre; !§,00
1956, iar ai tov. Herban Mihuţ Ja 4 izlaz, de multe ori păzite chiar de
să-şi pe,,.acă U. pul liber cit mai iu! Pace“ de Picrre G am arra; 12,10 locuri pppulpfp rjOjţţîneştj; 11,03 Mm
ianuarie 1957.
fru'Vjnq:s, Ş Concert de prînz; 13,30 Trei cărţi rică uşoară; 11,30 Şpiişţi şi formaţii
Ne înirebăm : cînd îşi vor primi
Gff. T.
pe săptăm înă; H,°D Muziră uşoară muzicale soţ.!otice care ne-au vizitai
ţara; 13,05 Concert de prînz; 14,00
'"•sj jr y .v 'V * ' i LIV AA /. v - a ; j romîuească; 14,15 Ciută a c r in ii-