Page 16 - 1957-08
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SÓClAÍlShiJl UJ Nr. 822
Discursul radiodifuzat Măsuri luate de guvernul
comunist al statului
al lui MAX R E 1 M A N N Keraîa (india)
prim secretar al C. C. al P. C. din Germania DELHI 3 (Agerpres) CHI
0 importanţi Mărire a L G. ai F. LII. 5. Protocolul cu privire BERLIN 3 (Agerpres) ADN tidul liber democrat, Uniunea NA NOUA anunţă : După cum
şi a Consiliului de Miniştri al B. R. S. S. la demarcarea anunţă : In cadrul unui discurs federală şi Uniunea germană“ •anunţă săptăniînalul indian
pronunţat în faţa posturilor do — !a' continuat Reimianin. El a „New Age“ cu toată opoziţia
MOSCOVA (Agerpres). — In !acelaşi timp, în legătură o sarcină de cea mai mare im şt marcarea frontierei radio ale R.D. Germane Max arătat situaţia favorabilă care moşierilor, guvernul comunist
TASS !anunţă : C.C. ial P.C.U.S. cu înfăptuirea planurilor de in portanţă .a sindicatelor, — se maritime Reimann, prim secretar al C.C. s-ar crea în R. F. Germană, îti din statul Kerala a luat holă-
şi Consiliul de Miniştri al dustrializare a ţării şi cu apa spune în hotărîre — Consiliul al P.C. din Germania, a făcut întreaga Germanie şi în Euro rîrea de a pregăti lerenurile
U.R.S.S. au adoptat o hoiărîre riţia de noi centre industriale, Central al Sindicatelor din U- soviet o-norvegiene o serie de precizări-în legi; (ură pa, în cazul cînd toate aceste din. Travancore de nord pentru
care prevede ca în următorii populaţia urbană a crescut de hiunea Sovietică, Comitetele cu hotărîrea Pa lidului Comu forţe s-ar orienta spre un sin cultivarea ¦orezului.
10—12 ani să fie lichidată lip- peste 3 ori în ultimii 30 de ani. Centrale şi locale ale sindicate OSLO 3 (Agerpres) TASS nist din Germania de a vota gur ţel — înfrîngerea parlidn-
sia de locuinţe. lor vor trebui: anunţă : Intre 24 iunie şi 1 au pentru candidaţii Partidului so lui lui Adcnauer, sabotor a! Săptnmînalul. ..New Age“
Cu toată oreşterea continuă a gust în conformitate cu acordul cial democrat. Reimann a de înţelegerii internaţionale şi in- scrie că marii latifundiari din
După cum se arată în aceas volumului construcţiei de locu să întărească controlul obş sovieto-norvegian cu privire la clarat că această hotărîre nu tergermane — şi instaurarea regiunea Kuttanad au căutai -a
tă hotărîre, adoptată la 1 au inţe, din cauza creşterii rapide tesc asupra îndeplinirii planu frontiera maritimă între U.R.S.S. reprezintă o dovadă a încrede unei politici de înţelegere şi împiedice punerea în aplicare a
gust, construcţia de locuinţe nu a numărului locuitorilor, pro rilor construcţiei de locuinţe şi Norvegia, semnat la 15 fe rii faţă de partidul social de pace. măsurilor guvernului pentru iu
a fost întreruptă în ţară nici blema locuinţelor continuă încă de către s ta t; mocrat, ea fiind, luată numai deuarta rea apei de ploaie de
în anii grei ai Marelui Război să ră-mînă una din cele mai bruarie a. c., Comisia de fron pentru a lipsi partidul . lui A- In încheiere Reimann a de pe terenurile cultivabile cu o
!pentru Apărarea Patriei. Răz acute. să acorde un larg ajutor în tieră mixtă sovieto-norveigiană denaucr de un milion de votu clarat : „Partidul Iui Adenauer suprafaţă de aproximativ 150
boiul şi ocupaţia fascistă au a- dezvoltarea construcţiei de lo a lucrat în regiunea frontierei ri, spre a contribui la înde şi sprijinitorii lui au o singură mii ha ale acestei regiuni pen
dus uriaşe pagube fondului de In hotărîre se arată că volu cuinţe din fondurile întreprin şi la Oslo. Tratativele comisiei părtarea sa de la conducerea posibilitate — distrugerea celor tru a-1 reda culturii de orez.
locuinţe. mul construcţiei de locuinţe, ce derilor cu participarea prin s-au desfăşurat într-o Vmosfe- ţării. ce li se opun, divizarea cla
urmează să fie realizat de stat muncă a muncitorilor şi func ră de înţelegere şi au dus la sei muncitoare. Pentru acest Regiunea Kuttanad este cu
Peste 1700 de oraşe şi aşe în perioada 1956—1960, a fost ţionarilor ; realizarea unui acord cu privire După ce a arătat că hotărî - motiv, Partidul Comunist din noscută ca cel mai mare giînar
zări au fost distruse, au fost fixat la 215 milioane m. p. faţă la toate problemele principale. rea P.C. din Germania a creat Germania încearcă, astfel, să din statul Kerala. Piuă în p; e-
nimicite aproximativ 70 milioa- de 205 milioane m. p. cum era să organizeze întrecerea so confuzie în rîndurile partidului creeze o nouă ocazie pentru
ne metri pătraţi suprafaţă .lo prevăzut de Directivele Congre cialistă a colectivelor de con In urma tratativelor, ’a Os lui Adenauer, Reimann a aver acţiunea unită a Hasei munci zent 90 la sută din suprafaţa
cativa, peste 25 milioane de sului al XX-lea al P.C.U.S. structori pentru executarea la tizat „împotriva oricăror iluzii toare în viitoarea luptă politi
persoane au rămas fără acope- timp a lucrărilor în cadrul con lo a fost semnat un protocol cu privitor la rezultatul alegerilor că“. acestei regiuni se află în sţăpî-
rămînt. In condiţiile grele ale Hotărîrea stabileşte că în strucţiei de locuinţe şi produc privire la demarcarea şi mar sau la situaţia care se. va crea
perioadei de război s-au cons ţiei de materiale de construcţii, carea frontierei maritime sovie- după alegeri. Noi sperăm că nirea doar a cîtorva moşieri.
truit şi refăcut case de locuit 1956—1960 construcţia de lo elemente şi piese pentru con to-norvegiene. rezultatele vor permite instau
cu o suprafaţă globală de cir strucţia dc locuinţe peste pla rarea unui guvern social demo Uniunea muncitoriinr agi ico-
ca 50 milioane m. p. / cuinţe din fondurile populaţiei nurile stabilite ; crat, cu excluderea absolută a
reprezentanţilor uniunii creştin li din Kerala care numără a-
In anii puterii sovietice fon şi cu ajutorul creditelor de stat să !acorde o deosebită atenţie democrate“ — a spus el.
să crească la 113 milioane de constructorilor individuali, spri proximativ 15.000 membri pre
dul general de locuinţe de la jinind primirea de către aceş Subliniind că înfrîngerea de
m. p., faţă de 84 milioane m. p. tia din partea 'sovietelor locale cisivă a partidului lui... Adena cum şi micii proprietari îşi ofe
oraşe şi aşezări de tip urban a de deputaţi ai oamenilor mun uer în alegeri reprezintă ma
cît era prevăzut înainte. In cii şi din partea întreprinderi rea sarcină a poporului vest- ră serviciile lor guvernului.
crescut de 3,7 ori. In aceşti ani german, Reimann a adăuga!
comparaţie cu cel de-al V-lea lor a ajutorului material şi teh 28 de ţări vor pariicipa că „intrarea comuniştilor în Egiptul a reuşit să asigure în bune condiţiuni
la Moscova, Leningrad, Kiev, campania electorală şi lupta I c tranzitul prin Canalul ds Suez
cincinal (1950— 1955), inves nic necesar. la conferinţa de fa Tokio pentru unitatea de acţiune, în
Gorki şi în alte oraşe ale ţării împotriva bombelor special alături de tovarăşii lor LONDRA 3 (Agerpres). —¦ miaritim.es“ una din societăţile
tiţiile capitale de stat pentru Pentru industrializarea con social democraţi, serveşte aces
au fost date în folosinţă mii de atomice şi cu hidrogen tei cauze“. „Toate partidele în Marile puteri europene recunosc care folosesc cel mai mult ca
construcţia de locuinţe se mă strucţiei de locuinţe cu puţine opoziţie cu politica lui Adenau
noi case de locuit. Astfel, la TOKIO 3 (Agerpres) După er sînt de acord cu necesitatea că Egiptul, după naţionalizarea nalul, a recunoscui că „nu a
resc cu 78 miliarde ruble şi vor claie şi reducerea preţului ei cum anunţă agenţia United respingerii acestei politici — a-
începutul anului 1956 fondul tît P.C. din Germania, cît şi companiei Canalului de Suez, primit nici o plîngere din par
creşte şi mai mult în '..anii ur de cost, s-a hotărît mărirea Partidul sooiai democrat, Piar-
de locuinţe din Moscova a de Press, între 12 şi 16 ai.igus* se reuşeşte să asigure tranzitul tea căpitanilor de vase şi nu
mători. capacităţilor anuale ale între va ţine la Tokio a treia confe
păşit de peste două ori fond-uf In 1956—1960 construcţia de prin canal în bune condiţii. s-au produs accidente“. In cer
prinderilor producătoare de oase
anului 1926. Numai în 1956 locuinţe în colhozuri ou forţele rinţă internaţională împotriva Purtătorii de cuvînt ai unor so curile maritime din Londia,
prefabricate de 20.000.000 m.p., bombelor atomice şi cu hidro
l-a Moscova s-au construit colhoznicilor şi ale intelectuali cietăţi de navigaţie franceze au deşi s-a manifestat o vădită
lor de la sate va totaliza 4 mi gen, la care vor participa 100 recunoscut că au fost surprinşi rezervă în ce priveşte aprecie
de delegaţi din 28 de ţari pre de rapiditatea cu care egiptenii rea modului în care se desfă
cum şi 5.000 de reprezentanţi au reuşit să înlocuiască pe pi şoară navigaţia prin canal, s-a
japonezi. Conferinţa îşi '• a ţine
loţii vechii companii care, după recunoscut însă, potrivit agen
şedinţele în uriaşa sală a gim cum se ştie, momiţi de promi ţiei United Press, că „în ge
naziului metropolitan de la siunile vechci administraţii au
demisionat în masă. Astfel, un. neral tranzitul prin Canalul de
Pandagata, o suburbie a ora reprezentant ai companiei de Suez se desfăşoară in mod sa
şului Tokio. Pe ordinea de zi
navigaţie franceze .„Messageris tisfăcător“.
vor figura problemele mterzi-
cerii bombelor atomice şi cu
hidrogen, problema dezarmării,
a încetării experienţelor nuclea
re şi a folosirii paşnice a ener
gici atomice. ,
1.374.000 m. p. de locuinţe, iar lioane de case, faţă de 2.300.000 iar la producţia completelor de LA BONN:
în 1957 constructorii din Mos case construite în anii 1951 — elemente pentru oase cu pereţi moaBOTiam .i-j ffii.'iz.>*r.»
cova şi-au luat angajamentul 1955. din materiale locale urmează
de a construi şi da în exploa să crească la 10.000.000 m. p. O afacere scandaloasă
tare 1.800.000 m. p. de supra Cu 'începere din 1958 în ca
sele de locuit care se constru Se prevede extinderea consi
faţă looalivă nouă. Şi în alte iesc atît Ia oraşe cît şi în me derabilă a producţiei materia cu trafic de influentă
oraşe ale ţării fondul de locu diul rural vor fi prevăzute a- lelor de construcţii de diferite
inţe a crescut considerabil. La parlamente bine !amenajate tipuri, necesare asigurării pro O vastă afacere de corupţie cest „serviciu de aproviziona
începutul anului 1956 fondul de pentru o singură familie. gramului elaborat al construc referitoare la contractele de li re“. S-a şi dovedit că un loco
locuinţe a crescut la Gorki de ţiei de locuinţe. vrare către Bundeswehr pro
4,2 ori, la Novosibirsk de 6,5 Ţinîndu-se seama de faptul voacă în prezent mirare şi in tenent a! armatei aerului, cu
că grija pentru îmbunătăţirea Prin hotărîre, Ministerul Co sarcini în Ministerul Apărării,
ori, la Sverdlovsk de 5,4 ori, în condiţiilor de locuit şi de trai merţului al U.R.S.S. este obli dignare Ia Bonn.' încă de a- a primii un automobil pentru
faptul că a procurat comenzi
comparaţie cu 1926. ale oamenilor muncii constituie gat să organizeze vînzarea, că cum cîleva săptămâni 2 func unei fabrici de avioane.
tre muncitori şi funcţionari, -de ţionari de la secţia „textile“ au
Populaţia din 1. 1. Germană case prefabricate şi materiale fost arestaţi pentru corupţie. Preşedintele asociaţiei fede
saliiâ ca câidură apropiata vizita de construcţii pentru construc Astăzi procurorul general a rale a industriei germane,
ţia individuală. Se prevede de semnal un mandat de arestare Berg, a criticat sever - atitudi
a i i i M.A.Bulganin şi m. Hruşciov asemenea confecţionarea în împotriva a 2 funcţionari res nea unor întreprinderi particu
cantitate necesară a pieselor ponsabili cu construcţia de ca lare, a condamnat orice încer
BERLIN 3 (Agerpres) ADN să dea poporului german un de mobilă mici şi amenajarea zărmi. In afară de aceasta, a care ..de a influenţa“ serviciile
a n u n ţă : Toate păturile popu tratat de pace şi să contribu bucătăriilor din apartamentele ordonat un control sever al re de achiziţionare ale statului în
laţiei din Republica Democra ie la realizarea unităţii sale de de tip nou. gistrelor contabile ale unui nu vreun fel oarecare. Astăzi, cînd
măr de aproximativ 100 între acest scandal a început, nume
prinderi care au legături cu a-
tă Germană salută cu căldură stat pe o bază paşnică şi de roşi deputaţi din parlament se
apropiata vizită în R. D. Ger mocrată. SoSidaritafea sfafetar arabe cu O m anul plîng de faptul că unii repre-
mană a delegaţiei sovietice dc zentanţi ai industriilor particu
partid şi guvernamentale în In încheiere ziarul sublinia CAIRO 3 (Agerpres). — Pos arabe, a spus purtătorul de cu lare au încercat să se pună în Biblioteca ştiinţifică de la Moscova „A. M. Gorki“ este cea mai veche
frunte cu N. S. Hruşciov şi ză că în Uniunea Sovietică tul de radio Cairo transmite că vînt, vor mai discuta într-o şe legătură cu ei pentru a le cere bibliotecă ştiinţifică din U.R.S.S. F.a a fost înfiinţata în anul 1756. Biblio
N. A. Bulganin. Republica Democrată Germană delegaţii ţărilor arabe la O.N.U. dinţă viitoare eventuala sezisa- să servească drept intermediari teca „A. Al. Gorki" dispune de -'.500.000 de volume. Fia funcţionează azi
are un aliat credincios şi pu re a Consiliului de Securitate în obţinerea de comenzi. în cadrul universităţii de Sfat „Al. V. Lomonosov“ de la Moscova.
„Oamenii muncii din Repu ternic. De aceea salutăm cu o s-au întrunit în ziua de I august în această problemă.
blica Democrată Germană, scrie deosebită cordialitate prietenii pentru .a discuta problema agre IN CLIŞEU : depozitul de cărţi al bibliotecii „A. M. Gorki".
ziarul „Tribune“, aşteaptă cu o noştrii din Uniunea Sovietică
mare bucurie vizita oamenilor siunii engleze împotriva Omanu
de stat sovietici, N. A. Bulga care astăzi ca şi în trecut aju lui. Un purtător de cuvînt al •-« ¦-cei -fc-e-e-o-c-o-6-c e-c-c » 9 ¦ ••»'¦-O-O-C-C—4!-t--ö-v-ir-*-6-0 ö 1 : : v-tr ? »-M -H -l-W -fr a o o*>9
nin şi N. S. Hruşciov. Ei ştiu tă R. D. Germană şi se pro ţărilor arabe a declarat că re rasiştilor din Texas. Ei au în- l
că această vizită va contribui nunţă în mod consecvent pen prezentanţii statelor arabe au » ‘Democraţia“occidentală în acţiune cercat să intimideze lînăra fa
la asigurarea păcii şi la întări tru unitatea poporului german, căzut de acord să protesteze la tă, s-o silească să renunţe de
rea continuă a legăturilor prie O.N.U. în legătură cu agresiu Scandal la Chicago tite cu cinci dolari pe oră. Se verdict de achitare al tribuna a mai participa la spectacol.
Intr-un articol de fond „Ber- emiteau cecuri mari pe nume lului, cît şi publicarea de ar Alunei însă cînd s-a constatai
teneşti strînse dintre R .D. Ger liner Zeitung“ exprimă bi. uiria nea imperialiştilor englezi împo t Du rnult timp în paginile fictive. In genere, subliniază ticole binevoitoare în ziare sau că nici scrisorile anonime,
mană şi Uniunea Sovietică“. profundă a populaţiei din R. D. triva Omanului. De asemenea ei ziarelor şi revistelor america ziarele din Chicago, aici mi ocuparea de tot felul de pos nici ameninţările telefonice nu
Germană în legătură cu apro turi administrative. au avut efect, organizatorii a- ţ
Ziarul „Der Morgen“ — or au hotărît să discute !această ne ocupă un loc de frunte ma rosea a delapidări în valoare cestci campanii mîrşave au î
gan al Pai I bibi' liberal rN piata vizită a delegaţiei sovie de milioane ide dolari, iar par Un singur lucru nu a reu recurs la ajutorul avocaţilor. J
mocrat subliniază că vizita e- tice de partid şi guvernamen problemă la întrunirea repre i rele scandal politic care a iz tea teului din aceste „veni şit însă să-l cumpere Herbert Curînd după aceea studenta a
minenţilor conducători ai sta tale şi cheamă pe oamenii mun zentanţilor la O.N.U. ai ţări bucnit recent la Chicago cu turi" curgea în buzunarele lui Paschin — încrederea oame fost citată de către A. W.
tului sovietic reprezintă o nouă Dowty, decanul facultăţii, de
confirmare a prieteniei germa- cii din republică să întîmpine lor din Asia şi Africa care va prilejul alegerilor pentru pos
bo-sovietice şi a' colaborării pe oaspeţii sovietici cu noi suc
strînse dintre Uniunea Sovieti cese în muncă. avea loc la 6 august. Ţările
că şi Republica Democrată
Germană în domeniul asigură OO OO OO OO CO CO OO OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO CC OG OO OO OO OO OO 0 0 OO OO OO CO O >00000000« tul ele guvernator al stalului Paschin. nilor simpli Candidatura lui arte frumoase, care i-a comu
rii păcii.
I Illinois. Totuşi, erou/ acestor maşi- ta postul de guvernator al sta nicat că în virtutea „legilor"
Locuitorii R. D. Germane, Cine împiedică apropierea Unul dintre principalii can naţiuni a ştiut să iasă basma tului a eşuat definitiv.
scrie în continuare ziarul, au în vigoare în Texas o fată de
aflat cu sinceră bucurie despre didaţi la acest post a fost cu curată.
această vizită, deoarece fiecare celor două state germane noscutul politician şi afacerist Din ordinele culoare nu are dreptul de a
întîlnire nouă între reprezen Herbert Paschin, care a de Sînt zguduit de faptul că rasişti! or interpreta un „rol romantic"
tanţii celor două ţări contri BERLIN 3 (Agerpres) ADN Germană a livrat Germaniei ţinut multă vreme funcţia de toate acestea s-au putut înlîm-
buie la întărirea legăturilor pla în biroul meu. a declarat în vreo piesă alăturii de un
prieteneşti şi totodată la întări anunţă : Pentru a împiedica a- occidentale mărfuri în valoare tînăr alb. In cele din urină ra
rea puterii noastre muncitoreş
ti ţărăneşti şi la ridicarea pres proprierea dintre cele două totală de 415 milioane unităţi trezorier al partidului demo cu făţărnicie Paschin unor re Nu de mult la Universitatea siştii şi-au atins scopul ¦—
tigiului ci internaţional,..
state germane cercurile guver de decontare, iar Germania oc crat în marele cartier Cook prezentanţi ai presei. Desigur, din Texas s-a produs un inci Barbara Sinilh a renunţat Ia
„Der Morgen“ relevă îndeo nante de la Bonn pun tot felul cidentală a exportat în R. D.
sebi unitatea existentă între de piedici în calea dezvoltării Germană mărfuri în valoare de din Chicago. Cu puţin timp n-am ştiut nimic. dent care a avut un larg e- rol.
cele două state în domeniul legăturilor comerciale normale numai 260 milioane unităţi de înainte de alegeri Paschin a cou departe, dincolo de hota In iunie a avut loc premiera
politicii externe. Cele două sta între R.D. Germană şi Germa decontare. fost acuzat de abuzuri finan Paschin a izbutit să scape
te luptă în comun pentru asi nia occidentală. Ele afirmă că ciare, din care motiv a fost de judecată. In schimb vor fi rele acestui stat. La universi operei. Este însă interesant de
gurarea păcii, pentru destinde „Neues Deutschland“ arată nevoit să-şi retragă candida tate există o bună tradiţie: în remarcat că singurii specta
rea încordării internaţionale, R.D. Germană este „incapabi că rămînerea în urmă a livră tura. deferiţi justiţiei aceia care au tori prezenţi erau studenţi ca
pentru rezolvarea problemelor lă“ să livreze mărfurile nece rilor vest-germane este în fond îndeplinit instrucţiunile aces fiecare an colectivele artistice re au huiduit pe decanul sus
sare. Faptele dezmint însă a- consecinţa acţiunilor autorită S După cum reiese din darea tui politician cu iniînă lungă. de amatori montează aici o o- menţionat şi pe rectorul L.
de importantă vitală privind na ceste afirmaţii ale propagandei ţilor de la Bonn. De pildă, a peră, aceste spectacole bucu- Wilson. care îndepliniseră dis
ţiunea germană, pentru întări vest-germane. După cum rela ' de seamă ă revizorului, publi Intr-un articol consacrat poziţiile rasiştilor.
rea lagărului socialist. Politica tează ziarul „Neues Deutsch fost prevăzut ca în !anul 1957 cată în presă, în casă s-a con scandalului de la Chicago, re rindu-se totdeauna de multă
land“ balanţa comerţului:inter- Germania occidentală să livre statat o lipsă de 444.000 de vista „Time“ scrie că „după nopularitate. De data aceasta După cum se vede, nume
Uniunii Sovietice faţă de Ger german pe primul semestru al ze R. D. Germane fier şi oţel toate prin cîte a trecut, Her urma să fie prezentată opera roasele legi rasiste care mai
dolari. In afară de aceasta, o sînt pînă în prezent încă în vi
anului 1957 dovedeşte că li în valoare de 180 milioane u- serie de cheltuieli erau în mod bert Paschin a putut însfîrşit „Didona şi Aenea" de Paesie- goare în multe state din SUA.
vrările din R. D. Germană au nităţi de decontare. In primul vădit umflate. Bunăoară, ste să respire tibet", Şi acest lu llo. Rolul Didonei a fost în provoacă indignarea nu numai
semestru al anului, însă R. D. credinţat sopranei de culoare dincolo de hotarele Statelor
depăşit considerabil livrările nografelor li se plăteau sume cru nu este de mirare. Din Barbara Louisa Sinilh in virs- Unite, ci şi în rîndurile pătu
fabuloase: dle 275 dolari pen păcate în S.U.A hoţii şi. ex- tă de 19 ani.
crocii milionari pot respira li
din R.F. Germană. Astfel, de Germană nu a primit fier şi tru o jumătate de oră de lu ber, deoarece cu bani se pot Dar creastă alegere a avut rilor largi ale opiniei publice
Ia începutul anului şi pînă la oţel decît în valoare de 34 cru, deşi de obicei ele sini plă cumpăra foarte multe : alit un dorul de a ştirni nemulţumirea americane.
mania a urmărit întotdeauna 30 iunie Republica Democrată milioane unităţi de decontare. a 9 -»-a 4 - 9 - 9 - 9 - o - o e -# -a -» -» -o -e -g- »-c -«-»-c-o--» o e * •• ţ a -a e a -c-e-s : s i i c s t s » o e t 9 « s t ««»*-< 0-0~©-?~L- 0 -0-0 9
Redacţia şi administraţia ziyu lu i ştr, 6 Martie nr. 9, Telejon: 188-139. Taxa plătită în numerar conjorm aprobăm Direcţiunii Generale P .'l.i.R . tu, 23b.te0 am p. noiembrie 1949 — tiparul întreprinderea Rou?ruptă „1 M ur — DEVA.
