Page 17 - 1957-08
P. 17
28 DE ANI DE LA GREVA Şl MASACRUL DIN LUPENI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
lin episod glories din lupta poporului
neutru iertate si inăstare
Se împlinesc astăzi 28 de ani de ceau o politică de trădare şl înşe neri, îl vor abate de pe drumul Anul IX. Nr. 823 Marţi 6 august 1957 4 pagini 20 bani
Ia greva eroică a minerilor din Lu- lare a muncitorilor. In timp ce mi luptei de clasă.
peni. Luptele greviste din august nerii se zbăteau în cele mai mari In c in $ i ea „ Z i l e i m i n e r u l u i U
1929 au rămas înscrise în Istorie ca lipsuri, conducătorii social-democraţi Teribil s-au mai înşelat domnii
unul din cele mal glorioase episoa cochetau cu reprezentanţii patroni capitalişti 1 şi a z i l e i de 23 A u g u s t
de din lupta poporului nostru pen lor, purtau cu el discuţii intermina
tru dreptate, libertate şl bunăstare. bile, fără sens, prelungind cu hinl Avînd în frunte pe comunişti, mi PRIMELE SUCCESE Excavatoristul
de zile încheierea contractului colec nerii nu numai că nu s-au lăsat
In vara anului 1929 minerii din tiv cerut de mineri. Muncitorii mi înfricoşaţi, dar au continuat cu şi încă din primele zile ale lu te planul minei. Brigăzile con Din cabina excavatorului mînuieştl cup.a. Pînă se întoar
Lupeni, insufleţiţl la luptă de comu neri în frunte cu comuniştii, au de mai mult curaj lupta împotriva ex nii august, colectivul minei A- duse de Aurel Cristea, I. Da- „Voronej“, Ioan Rădoane, ma ce^ garnitura, eu am de tăcut
nişti, s-au ridicat cu hotărîre împo mascat acţiunile trădătoare ale so ploatării şi asupririi capitaliste. Do vid, M. Tucaciuc, precum şi co nevra cu dexteritate cupa care nişte socoteli.
triva mizeriei şi exploatării. cial-democraţllor de dreapta şi cu a vadă slnt puternicele acţiuni pen ninoasa a pornit hotărit să ob lectivul sectorului 11, care a ex muta masa roşie de minereu
jutorul sindicatelor unitare, conduse tru ajutorarea victimelor măcelului, ţină noi şi importante realizări tras singur peste plan multe puşcat, pe un loc mai liber. — Bine, aşa am să fac, răs
Zeci de ani de-a rîndul, capita şi îndrumate de partidul comunist acţiunile de solidaritate cu luptele in cinstea „Zilei minerului". tone de cărbune, şi-au dat cea Locul său de muncă este situat punse ajutorul, bucuros că
liştii care au stăpînit în Valea Jiu au mobilizat masa de muncitori la ceferiştilor din 1933, greva din 1941 Că merge pe drumul cel bun, mai mare contribuţie. în cariera de minereu a minei poate lucra şi el cu excava
lui, au ţinut minerii în cea mai nea lupta revoluţionară. şl alte acţiuni de sabotare a produc ne-o dovedesc cele 130 de tone Teliuc, la cel mai înalt orizont. torul.
gră mizerie. Pentru a obţine profi ţiei de cărbune în timpul războiului de cărbune extrase la ziuă pes
turi cit mal mari, patronii au ţinut Semnalul acestei lupte 1-an iîjt antisovietic ş. a. — Dă-i zor cu garnitura de — Oare cît am excavat as
minele într-o stare de înapoiere teh minerii din Lupeni, care in ziua do GRAIUL CIFRELOR vagoneţi, tovarăşe, strigă Ră tăzi ? —• se întrebă Rădoane
nică şi au dat dovadă de cel mai 4 august 1929, au declarat grevă, Idealurile pentru care au luptat doane, către mecanicul locomo privind cu atenţie nişte cifre
mare dezinteres pentru nevoile de hotărînd să nu reia lucrul pînă cînd minerii în 1929 au fost înfăptuite. In ultimii turei ani iau fost a- tul sînt în curs de terminare. tivei, care tocmai se ivise de din carnetul său unsuros, cu
traf ale minerilor. revendicările lor nu vor fi satisfă oordate minerilor din Valea Printre cei oare s-au mutat după deal, remoreînd convoiul colţurile îndoite.
cute. Comitetul creat de mineri pen Astăzi, rîndulelile din ţara noastră Jiului, 3-70 de împnumnturi pen de „goale“.
Capitaliştii au stors din munca tru conducerea grevei a fost însăr- tru construcţii de locuinţe indi în noile locuinţe, se mumără O garnitură, două, trei, pa
minerilor din Valea Jiului, cîştigurl cinat să anunţe întreaga muncitori sînt cu totul altele. Dominaţiei ca viduale, în valoare de 8.000.000 Silviu Iovan, fraţii Tudoran— — Imediat, numai să fii în
fabuloase cu care-şl construiau pa me minieră de greva minerilor din pitaliste i s-a pus cruce pentru tot iei. Peste 180 de locuinţe sînl Ioan şi Mihiai din linearii, Ioan stare s-o umpli — replică me tru, socoti el în şoaptă, fac toc
late şi trăiau o viaţă de huzur In Lupeni şi să-i ceară să se solida deja construite complot, iar res Feşcan şi Mihai Vachold din mai 120 m.c. Dflcă mai facem
străinătate. Muncitorii mineri erau rizeze cu ea. deauna. Plin de entuziasm, poporul canicul, în glumă. 40 pînă la terminarea schim
constrîţişi să muncească o muncă Lonea şi mulţi alţii. Garnitura fu împinsă cu pre bului, cîştigăm întrecerea în
de rob cîte 12—14 ore pe zi în mi Inspăimîntaţi de amploarea luptei nostru luptă pentru întărirea patriei cinstea „Zilei minerului“ şi a
ne primitive, neaerisite, într-o at minerilor, cuprinşi de teamă ca gre cizie în raza de acţiune a ex zilei de 23 August.
mosferă viciată de gaze şi praf. Zi va să nu se extindă în Valea Jiu în care a devenit stăpîn, pentru în
de zi minerii erau supuşi distrugerii lui, guvernul naţlonal-ţărănesc con florirea continuă a vieţii noi. cavatorului. Rădoane se aşeză In vremea asta, mecanicul a-
şi degradării fizice. Exploziile, sur dus de luliu Maniu a hotărît să pe scăunaşul din cabină, puse nunţa cu fluierul strident al lo
pările, bolile profesionale şl socia înece în sînge acţiunea minerilor din Combativitatea revoluţionară a mi mîna pe nişte manete şi cupa comotivei sale, sosirea „goale
le, mizeria şl subalimentaţia au dis Lupeni. De la Deva au fost tri lor“. Rădoane îşi întrerupse
trus în Valea Jiului mii şi mii de mise în grabă unităţi de jandarmi nerilor, eroismul lor tradiţional, sînt se lăsă în jos supusă. Cînd a- socotelile, şi-şi pregăti excava*
vieţi în timpul capitaliştilor. Chiar şl grăniceri. Greviştii, care ocupase ceasta ajunse deasupra masei torul.
in vara anului 1929 a avut loc la ră uzina electrică, au fost înconju puse astăzi in slujba construirii so de minereu, muşcă odată, de
Lupeni „un accident de muncă“ în raţi în timpul nopţii, şi în zorii zi cialismului. 'k
care şi-au dat viaţa 82 de mineri. lei de 6 august s-a deschis foc a- două ori, pînă ce se umplu bi
supra lor. Au fost omorîţi 22 mi Amintirea eroilor căzuţi la 6 au Rădoane, deşi nu-i prea ve
Dar patronii n-aveau habar de a- neri şi peste 200 răniţi. gust 1929 ii însufleţeşte pe mineri ne. Apoi se ridică tot aşa de chi în meseria asta, se numără
ceasta. Pe ei, vieţile minerilor şi ale supusă, făcu un arc de cerc de printre cei mai buni excavato-
familiilor lor nu-i costau nimic, Aceasta a fost o crimă monstru în lupta pentru a da patriei cărbune rişti.
Dacă murea un miner, 10 şomeri oasă organizată de guvernul naţional mai mult, mai ieftin şi mai bun. cîteva grade în aer şi, odată a-
deabla aşteptau să-l la locul. ţărănesc Ia ordinul imperialiştilor n- Pînă în 1952, fusese cuplă-
mericano-englezi, pentru a intimida r•tvuccţ': junsă deasupra vagonetului, se tor de puţuri la mina Gbelar.
In 1929, cînd cea mai mare criză masa de mineri ce se ridica tot mai deşertă automat, cu zgomot, Tot în •acelaşi timp, la Tdiuc
economică a lumii capitaliste înce hotărîtă la luptă pentru a scutura se simţea mare nevoie de ex-
puse să-şi arate colţii, nivelul de greaua povară a crizei, care începuse umplîndu-1 cu vîrf. Şi rînd pe
viaţă al minerilor din Valea Jiului a să-i apese. oaviatorişti. Şi cum aceştia nu
înregistrat o scădere catastrofala. rînd, vagoneţii se umplură cu cad „din senin“ gata făcuţi,
Că asasinarea în masă a grevişti pîinea furnalelor — minereu! trebuiau găsiţi, trebuiau for
Patronii minelor, care nu se gîn- lor a fost minuţios pregătită dina maţi.
deau să renunţe la profituri, au în inte, o arată în modul cel mai evi Peste puţin timp, garnitura
cercat să arunce urmările acestei dent faptul dovedit că, împotriva u- încărcată, se urni din loc, în — Vrei să te faci excavato-
crize pe spinarea gîrbovită a mine nor muncitori complet neînarmaţi dreptîndu-se spre staţia de sor
rilor. El au început să închidă mi care vroiau să-şi apere drepturile tare, scrutată de privirile ex GH. TAUTAN
nele, să reducă numărul zilelor de legitime numai prin încetarea lucru cavatorisţului. Rădoane se în
lucru, să arunce muncitorii în stra toarse spre ajutorul său, şi zi
dă, să scadă salariile. Muncitorii ră lui, au fost aduse puternice batalioa
maşi fără lucru se numărau deja cu se :
miile. ne de jandarmi şi grăniceri echipate — Petre, curăţă puţin lo
La Lupeni salariile celor care lu şi înarmate ca de război. cui de excavare, să ne putem
crau, scăzuseră la jumătate faţă de mişca mai bine ia tura viitoa
1918. In acelaşi timp guvernul na- Greva minerilor din Lupeni a fost
rional-ţărănist dezlănţuise o teroare re. Mai înveţi şi tu un pic să
înăbuşită în sînge. Prin aparatul său
cruntă. Muncitorii carc-şi manifestau 9? C i l sare şipip0 9 9er
de represiune, burghezia a dat o lo
nemulţumirea împotriva nedreptăţilor vitură muncitorimii din Lupeni. Şi Este şi nu este are nici un fel de acti de radio. Veneau a»
vitate, deoarece secţia tunci cu plăcere, aproa
erau concediaţi Imediat. Jandarmii şi aici nu-i vorba numai de cei peste punct sanitar sănătate nu s-a îngrijit pe în fiecare seară, să
poliţiştii făceau noaptea descinderi 20 morţi şi peste 200 răniţi ci şi de Pentru cei peste 2.000 să asigure personalul asculte m uzici,. ori bule
şi percheziţii în casele minerilor, ri arestările, schingiuirile şi concedie de locuitori ai comunei sanitar care să-l deser tinul ştirilor interne şi
dicau pe „suspecţi“, ducîndu-i la rile care au urmat, de durerea şi mi Răchitova, -atenul Ha vească. externe. Intr-o bună sea
postul de jandarmi unde-i maltratau zeria neagră pe care a adus-o în ţeg, secţia sănătate a Deci, pe bună drep ră, însă. la cămin n-au
şi schingiuiau. Cei bănuiţi de ac casele minerilor. Sfatului popular raio tate cetăţenii din Răchi mai găsit decît antena
tivitate comunistă erau arestaţi şi înăbuşirea prin forţa armelor a nal a creiat un punct sa te va spun că la ei în co aparatului. Au întrebat
condamnaţi la ani grei de închisoare. grevei minerilor din Lupeni a arătat nitar, care să asigure mună : „Este şi nu este pe Roman Oprea nu, di
In ciuda acestor condiţii de te adevărata faţă a burgheziei, care a asistenţa medicală în punct sanitar". rectorul căminului, Har
roare cumplită activitatea comuniş preferat să verse în valuri sîngele comună. Cetăţenii au Ce părere are secţia acesta s-a făcut că
tilor se făcea tot mai simţită printre muncitorilor. Evenimentele sîngeroa- primit cu bucurie vestea sănătate ? n-aude. Aşa că de-atunoi
mineri. Comuniştii au însufleţit şi se din august au arătat şi faţa mur înfiinţării punctului. In T. POMPILIU (de luni de zile), apa
organizat minerii Ia luptă pentru dară a social-democraţilor de dreap tr-adevăr era o mare corespondent ratul de radio n-a mai
ta care, în slugărnicia lor faţă de
a-şi apăra drepturile şi libertăţile realizare pentru ei, fiind Unde să fie apărut 13 cămin. Tar ce
burghezie, au încercat să facă totul că sînt scutiţi astfel să aparatul tăţenii se întreabă me
călcate în picioare, pentru condiţii mai facă cei 8 km pînă reu : „Unde să fie ?“.
pentru a zădărnici lupta minerilor la dispensarul din Dem- de radio?
de viaţă mai bune, pentru scutu La întrebarea lor nu
din Lupeni.
rarea jugului capitalist.
In acelaşi timp, evenimentele de
Mobilizaţi de comunişti, minerii
Ia Lupeni au arătat că în rîndul
cereau ziua de lucru de 8 ore, sa
minerilor se dezvoltase puternic uni
larii omeneşti, încetarea concedieri
tatea şi simţul de clasă, că a cres
lor şl amenzilor. Dar în calea satis
cut mult combativitatea lor revolu
facerii acestor revendicări stăteau nu
ţionară.
numai refuzul încăpăţînat al patro
Capitaliştii socotiseră că prin re
nilor cl şi atitudinea trădătoare a
primarea greviştilor, prin organiza
social-deniocraţilor de dreapta, care,
rea unui asasinat în masă, vor inti-
servind interesele exploatatorilor, du
nuida, vor „pune Ia punct“ pe mi
.»• 'O' ‘O* Cine n-a auzit în Valea Jiului de brigada vestitului miner şuş. ' Această întrebare şi-o mai secţia culturală a
Alexandru Poboremj de la sectorul II al minei Lupeni? lat-o
de data aceasta in clişeul nost ru, înainte de a intra in şut. Bucuria lor a fost în pun deseori în ultimul sfatului popular raional
pozind în faţa puţului. In cinstea „Zilei minerului“ şi a zilei să de scurtă durată. Nu timp locuitorii din satul Ilia poate şi chiar este
de 23 August, numai în primele 20 de zile ale lunii trecute a că s-ar fi desfiinţat Teiu, comuna Lăpugiit. obligată să răspundă.
extras la ziuă 300 tone de cărbune peste plan. punctul sanitar. Acesta La căminul cultivat V. TEODORESCU
există- şi acum, însă nu fusese adus un aparat corespondent
s-
G.«Se Simeria. a terminat treierişul aproximativ 1.600 kg grîu la Intr-o adunare cetăţenească — Inscriefi-mă Ia cuvînt.
hectar. Aceste cifre oglindesc — Şi pe mine.
Sîmbată spre amiază, pe si ţinut în medie 2.500 kg grîu de la început că întovărăşirea Ziua se apropia de sfîrşit. Pe stingă să-şi vadă vecinii. Fiecare că este bună Iniţiativa lor şi că — După Samoilă, eu am cerut
ria gospodăriei de stat din Si- la h;a. este mult superioară sectorului ulifelc satului Valea Sîngeorgiu- voia să tie primul. De ce? Veţi a- noile contractări vor spori fondul
meriia era o ani miaţie deosebită. individual. lui, unui după altul, treceau carele fla îndată. de cereale al statului. Nici nu avea cuvintul — străbătu o altă voce
Intr-o parte ia ariei se mai gă In campania de treieriş, s-au încărcate cu grîu. Dar parcă în rost să spună mai mult. Dacă oa din fundul sălii.
seau doar cîţivia snopi de .grîu evidenţiat tractoristul Mihai S-a freieraf seara aceasta oamenii se întorceau — Tu cu cît te înscrii, Samoi- menii au hotărit singuri să mai
care aşteptau să fie introduşi de la cîmp mai de vreme ca de lă, se adresă Ioan Micloşoi, pre contracteze grîu cu statul, peste Cei care vorbeau se limitau
în maşină. Cînd soarele -era pe Kiss, precum şi muncitorii Cos- p re a puţin şedintele întovărăşirii, vecinului cantităţile contractate anterior, ori doar la cîteva cuvinte:
la asfinţit, treierişul era gata. tache Ciornei, Gheorghe Pleşa obicei. Cum de se hotărîssră ei să-l din dreapta sa. II întrebase nu în ce alte discuţii, ar fi fost de prisos.
Cele 120 hectare semănate cu şi Victor Tuirbatu, de la secţia In comuna Şoimuş, din su părăsească înainte de lăsarea nop calitate de preşedinte ci dintr-o — Mai măriţi-mi contractul cu
grîu fuseseră treierate. prafaţa de 543 hectare semă ţii ? Voiau să se odihnească as simplă curiozitate. — Eu, luă ciivîntul Samoilă E- încă 100 kg — spunea Ionel E-
din Bîrcea Mare ia gospodă nate cu grîu, s-au treierat pînă tăzi mai m ult? Sau poale ii alun năloiu, cei care fusese Întrebat dc năşoiu.
Cînd s-a calculat media ob riei. în seara zilei de 4 august ia. c. — Aşteaptă, tovarăşe preşedinte, preşedinte cu cît se înscrie, mai
ţinută la hectar, s-au stabilit doar 51 hectare (27 la sută). gase ploaia ? Nu era nici una, să începem adunarea, şi ai să vezi. contractez încă 100 de kg. Am des - - Şi mie, cu fot pe atît, sări
2.000 kg grîu. Pe o parcelă După terminarea treierişului, nici alta, căci numai Ia puţin timp tul grîu. De mulţi ani n-am avui David Ocolişan.
de 17 hectare, care se găseşte miaşiniile gospodăriei'au trans Ritmul acesta nu poate fi de după ce ajungeau acasă, fiecare In sală se făcu linişte. Dintre atita grîu în casă. Adăugă apoi
în satul Bîrcea mare, s-au ob portat la baza de recepţie 200 loc considerat satisfăcător, mai dejuga boii. Ie punea in faţă un oameni se desprinde tov. Ioan Ma că, el propune să se treiere restul — Dar pe mine m-afi uitat, in
tone grîu, mai mult cu 72 to ales, dacă ne gîndim la faptul braţ de fin şi ieşea apoi în uliţă rian, deputat, şi instructor al Co- de grîu pe grupuri de case. Pe terveni aproape supărat Ioan Vi-
că în oomună lucrează trei ba indreptindu-se spre şcoală. mitetului raional P.M.R. Hunedoa lingă faptul că treierişul s-ar ter sarinescu Liu.
ne decît fusese planificat. toze. ra, care se duse la catedră, tran mina mai repede, tractoarele ar fi
Fiecare vrea sformată acum în tribună. eliberate şi s-ar putea începe ime Stăteam la ad u n are. şi mă în
2.200 kg grîu la hectar Intîrzierea se datoreşte în. bu sa fie primul diat arăturile de vară. trebam ce-i făcuseră pe aceşti ţă
nă măsură şi faptului că se Intr-o fracţiune de secundă, rani muncitori să fie atît de însu
Membrii întovărăşirii agri turilor şi pentru a se reface mai găseşte încă pe cîrnp grîu Intr-una din sălile de clase, in peste mulţimea adunată s-a aşter Cei prezenţi au adoptat propu fleţiţi. Să fie oare acesla un fapt
cole „Ţara Haţegului“ se rraîn- structura solului. netnansportat, ceea ce face oa nut linişte deplină. Tov. Ioan Ma nerea lui Enăloiu.
dresc cu o însemnată victorie batozele să ou poată lucra ou care'p în ă mai ieri copiii gălăgioşi rian se adresă, celor care-I alesese ieşit din comun ? Nici vorbă. Erau
— terminarea treierişului. Totuşi, întovărăşirea a reali întreaga lor capacitate. aşteptau intrarea profesorului, se ră deputat. Apoi, din nou, participanţii la fapte care se întimplă astăzi cu
zat o producţie medie de 2.200 adunaseră cetăţenii circumscripţiei adunare începură să vorbească des sutele şi miile in şalele patriei
O parte din terenurile întovă kg grîu la hectar. Rezultatele Treierişul nu poate să mai electorale Nr. 28. Erau în sală — Cred că scopiil adunării îl cu pre contractări. Ioan Marian nu noastre.
răşirii au fost comasate numai obţinute pînă acum, la treieriş, întîrzie. Orice pierdere de recol mai mulţi ţărani muncitori decîl noaşteţi. Am auzit vorbindu-se ştia cui să mai dea cuvintul. Din
anul trecut. Nu a fost deci tim în sectorul individual, demons tă costă -scump. De aceea este participaseră la alte adunări. printre dumneavoastră că, datorită ţoale colţurile sălii străbateau gla tV
pul necesar pentru a se orga trează că în acest sector, pro necesar ca în comuna Şoimuş, recoltelor de grîu atît de bogate, suri pînă Ia e l :
niza o rotaţie ştiinţifică a oul- ducţia medie de grîu va fi de în zilele care urmează, ritmul Unii se întorceau in dreapta şi-n vreţi să măriţi contractele de grîu. La adunarea respectivă au fost
treierişului să fie grăbit. ce! puţin 40 de ţărani muncitori.
In cîteva cuvinte, le spuse apoi Fiecare dintre ei a mai contractat
cite 100 kg grîu în plus, peste
ceea ce contractase înainte.
I. GAVRILESCU
• l A V __W . W v » - “W •v „ . . . w '--v - --v :
