Page 18 - 1957-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 823

NE SCRIU MUNCITORII La expoziţia grafică !. Tellmann Veşti a d o se d e scriso ri
D IN L V P E N I
Experimentarea sa la riiirii îm bunătăţite Corespondenţii ziarului nostru, ne informează zilnic cu noile realizări
ia cuce ia o mai bună organizare obţinute în revoluţia de culturalizare şi educare a maselor de oameni al Printre cei miai buni cititori
muncii. Publicăm mai jos, cîteva din sezisările sosite. s î n t : Nioolae Girau, Ion Cris-
tache, Nicoliae Piredoi, Nioolae

a muncii s p e c ta to r ilo r e m a i m a r e în Severin etc.
Numărul orescînd de. citi­
1957 cu p e ste 252.000 (şi in

p a r a n te z ă , a m in tim că în 1955, tori, se explică prin preocupa­

fn întreprinderea noastră au fost meni. înainte, rumeguşul rezultat in p a u f o s t 1 .8 0 0 .0 0 0 d e s p e c ta to r i rea comitetului de întreprindere

prelucrate instrucţiunile privind im- timpul procesului de producţie, că- \ pe anul în treg). !al I.C.S.H., de ® îmbogăţi me­
In urm a an alizării rezu ltate­ reu biblioteoa cu cărţi noi. lrttre
bunătăţlrea sistemului de salarizare, dea in hală şi de aci, era dus cu cele 28.000 de cărţi cîte are
lor o b ţin u te în în trecerea so cia ­ 'biblioteca, sînt adăugate şi căr­
l.uînd cunoştinţă de aceste instruc- roaba. In acelaşi timp, se făcea ţile cumpărate acum 2 luni.
lis tă p e s e m e s tr u l I.—1957, au Pentru împrospătarea fondului
{luni, mi-am dat seama că, nouă mult praf, care se răspindea in intr-un semestru, de cărţi, s-iau învestit atunci
muncitorilor, ne revin sarcini im- hală. Se înţelege, că fiind folosit ex- cît într-un an fost declaraţi fruntaşi şi pre­ 9.000 lei.
poriante în ce priveşte buna orga- haustorul, ambele inconveniente sînt m iaţi respon sabilii de cinem a­
tograf : B irtalon, din D eva, Mijloacele folosite pentru
nizare a procesului de producţie, în înlăturate. S alariaţii în treprin derii cine­ G eza P er din H aţeg, P ozalia popularizarea cărţilor sînt mu1,
vederea creşterii productivităţii muri- Vreau să spun cîtcva cuvinte şi m atografice regionale se preo­ Vereş din P etroşan i şi R om utus tipie. Se folosesc vitrine cu
M unteanu din Sebeş. D intre cărţi, vitrine ou coperţi false,
cn. De aceea, am făcut şi eu două (|espre salarizarea îmbunătăţită. De |> cupă p erm a n en t p en tru ca in operatori, au fost declaraţi recenzii, ghicitori literare etc.

propuneri. la bun început, eu mă declar întru- ju r u l e c r a n e lo r s ă fie. a t r a ş i c ît fru n ta şi: Ion S tegărescu — Program reuşit
H aţeg, Cornel G hiţă — Sebeş,
Prima sc referă la reamplasarea totul de acord cu instrucţiunile după Sînt numeroşi vizitatorii acestei expoziţii, in clişeul nostru, un grup m ai m u lţi oam eni ai m uncii. Sim ion Tom uţa — D obra, B ela L a 1 a u g u st a. c., în sa la
maşinilor în hala de gatere, după care va fi calculat noul salariu. ’ de tineri mineri din Lupeni, adrni rînd lucrările expuse. Ei ştiu că pentru a rula cu L ugoşi — G eoagiu, Iosif N istor „M axim Gorki" a C o m b in a tu ­
forma de organizare a brigăzilor sala plină, nu e nevoie num ai — M iercurea, Gh. L uţ — Pui, lui sideru rgic „Gh. G heorghiu-
longitudinale pe utilaj. In urma a- Spun aceasta pentru faptul că sa la -' E xcavatori s ta l de a fi prezen tate film e agreate şi Irim ie Tudoran — Ighiu. De Dej" d in H unedoara, o d e le g a ­
plicării propunerii mele, efecijvul riul meu tarifar va fi ridicat de la ţie de sid eru rg işti din G erm ania
de muncitori, la această lucrare a 460 de lei, Ia circa 950 lei. Acelaşi*1 de sp ecta to ri, ci e n evoie ca pe caravane, şo fe r ii: P etru Ig ­ răsăritean ă, ven ită în schim b
fost redus cu 6 oameni. Trebuie lucru se va întîmpla şi cu sala­ film ele so site, să fie pro iecta te nat, M ihai E bervein şi opera­ de experien ţă la H unedoara, a
spus că, în forma actuală de lucru, riul celorlalţi muncitori din între­ în con diţiu n i tehnice optim e, în torul Ion D um itrache. D in res­ a sista t la un reu şit sp ecta co l
producţia a fost mărită şi eforturile prinderea noastră. săli corespunzătoare, deservite tul personalului, s-au eviden ­ a rtistic .
de un personal conştiincios şi ţia t contabila E lisabeta M e-
a te n t. din sch i de la D eva, A na Bâ-
tan şi P o za lia T ătar din P etro­
muncitorilor au fost reduse. Un alt lucru îmbucurător pe ca- (Urmare dm pag. l-a) paraţie generală. Din toamna R ezu lta tele cifrice obţin u te şani.

A doua propunere a fost scoa­ re-1 aduce salarizarea îmbunătăţi­ trecută, a luat în primire exca­ p în ă a c u m . s în t g r ă ito a r e . P e La cinem atografele din re­
giune s-au p rezen ta t cicluri de
terea rumeguşului din hala de ga­ tă îl constituie reducerea persona­ rist la Teliuc ? — i-a propus vatorul tip „Voronej“. De a- sem estru l I, film ele prezen ta te film e închinate Zilei d e 8 M ar­ V aloroasa form aţie de cor şi
tere cu ajutorul unui exhaustor. A- lului administrativ, care, după pă­ cineva din conducerea nunei tunci, lucrează la extracţia de cele 41 de cin em atografe din tie, Z ilei copilului, F estiva lu lu i
ceastă propunere este în curs de a- rerea mea, este prea numeros. Teliuc. Dacă eşti de acord, te masei de minereu, rezultată din regiune, au fost vizion ate de orch estră a com itetului de în­
plicare. Atunci cînd lucrarea va fi transferăm imediat la -noi. masivele puşcări cu sondeze, 1.572.305 sp ecta to ri, cu 16,3 la M on dial al T in eretu lu i de la treprindere de pe lin gă com bi­
gata, va putea fi redus numărul ŞTEFAN PROŞEN1UC obţinînd rezultate din 'cele mai su tă m ai m ulţi decât prevedea M oscova, cicluri de film e spor­ nat. dirijată de B oris C obas-
muncitorilor, care erau aci, cu 4 oa­ gaterist, întreprinderea forestieră — Cum să nu vreau tovară­ planul. C om parativ cu sem es­ tive, sp ecta co le la g u ra m in e­
bune. trul I al anului trecut, num ărul lor, sim p o zio a n e etc.
„U Iunie" Orăştie şe ! Vreau din toată inima să
învăţ o meserie bună. î nviorare Ia I. C. S. H.

Primele noţiuni practice şl .......................... « ¦ ¦ ¦ iiu r m i— 'ii.h i l o j i1 jm t i: t i, i ¦¦ H M n o a — p n a n n

Propuneri care au prins viaţă le-a însuşit de la un excavato­ ÎNCOTRO ? !Din scrisorile primite de la nian, a p rezen ta t bucăţi de m u­
rist pe nume Moraru, şi din Hunedoara, unele vorbesc des­
moment ce cunoştea binişor pre înviorarea !activităţii cultu­ zică corală şi instrum entală.
motoarele, nu i-a fost prea rale la I.C.SvH.
Atunci cînd s-a aflat de pregă- fost făcute demersuri pentru procu- greu să se iniţieze în cunoaş­ O aspeţii străin i au fost entu­
Astfel, aflăm că la biblioteoa
tirile pentru începerea experimentării rarea a încă patru vagonete. Deoa- terea .excavatorului. Cît despre Intre 5— 8 a u g u st a. c„ pe ...Şi) în tre tim p, o fem eie ti- clubului „Filimon Sîrbu“ din zia sm a ţi de reuşita in te rp re ­
Moralu, acesta era un meseriaş ecranul cinem atografului „F iii- nără, care a avu t, nu de m ult, O.T., unde e bibliotecară Vio­ tării.
salarizării îmbunătăţite, mulţi munci- rece, pînă acum era timpul ca a- de mîna întîia. Avea el însă o m on S îrbu " din oraşul D eva, şi ea un păr bălai şi ochi se­ rica Arhire, stot 1.080 de citi­
meteahnă după ce lua salariul. va rula film ul „ÎN C O T R O ?" , nini, îşi şte rg e 'lacrim ile de pe tor i care au citit un mare nu­
tori din întreprinderea noastră s-au cestea să sosească, ar trebui să fie Trăgea două trei zile la măsea producţie a studiourilor so vie­ obraji şi se apleacă asupra pă­ măr de cărţi. In urm a program ului, dele­
de stingea, şi-l lăsa pe Rădoa- tice. Ca şi în m ulte alle p ro ­ tucului, încercând să-şi. g ă ­
gîndit să facă propuneri pentru îm- urgentată trimiterea lor. ducţii ale sale, cinem atografia sească unica bucurie în copilul g a ţia germ an ă a felicitat căldu­
i ne să se descurce cum o pu­
bunătăţirea procesului de producţie. O altă propunere priveşte prelun- tea. Teoretic, viitorul excavato- sovietică oferă p lă p în d căruia ros pe m em brii form aţiei, invi-
rist era ajutat de mecanicul şef
Printre aceştia mă număr şi eu, fă- girea rampei şi repararea celei e- prin subiectul i-a d a t viaţă tîn d u -i în 'schim b d e ex p erien ­
abordat, un nou din dragoste şi
cînd două propuneri de ordin tehni- xistente de la şopronul de expedi- ţă a rtisitic ă la S ta lin sta d t. S^au

co-organizatoric fa . Această propunere a şi fost tra- făcut schim buri de cadouri în­

0 propunere priveşte repararea dusă în viaţă. Acum, în şopron, se tre o a sp eţi şi localnici.

vagonetelor care deservesc depozitul poate face o depozitare raţională a I. Mozeş, care începuse să-l p r ile j d e v e r ifi­ din încrederea

aibă la inimă pentru perseve­ care s e r io a s ă a m are într-un vi­ o o o o o o o o o o G o o o o o o o o G o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o s o e e o o o r/ iS o G o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c

de cherestea, iar în locul celor care produselor. In acelaşi timp, s-a dat renţa de care dădea dovadă în
însuşirea meseriei.
nu se mai pot repara să fie aduse posibilitatea încărcării unui număr conduitei so ­ itor frum os, li­ CIFRE Si FAPTE DIN G. A. C.
vagonete noi. Pină acum, din cele mai mare de vagoane (înainte se ( După cîteva săptămîni, i s-a ciale, de revizu ire adîncă a d a ­ niştit, arm onios. D ar viitorul
to riilo r co n ju g a le pe care le acesta se ofileşte, se sleieşte

8 vagonete stricate s-au reparat trei, puteau încărca patru vagoane, ia r ' dat în primire excavatorul a v e m . asem eni m încării pe care ea, Cu fiecare zi ce trece, pu­ aparţine comunei Ighiu, nu este

iar celelalte, nemaiputîndu-se repa­ acum se pot încărca 7—8 vagoane). M 1.003. De acum, trebuia să C îţi d in v ia ţă nu a ju n g în soţie grijulie, a pus-o a zecea terea economică a gospodăriilor dintre cele mai bune. Cu toate
se ţină bine. Dacă se ivea o situ a ţia lui M irski, eroul film u ­ oară la în că lzit, a ştep tîn d u -şi agricole colective din regiunea acestea, printr-o îngrijire aten­
ra, au fost scoase din uz. Trebuie Tot datorită acestei propuneri, s-a mică defecţiune, singur trebuia lui, şi cîţi, to t ca şi el. nu se s o ţu l. noastră, creşte mereu. Numai tă acordată culturilor, colecti­
să o descopere, singur să o re­ pierd, nu rătnîn singuri, şi izo ­ în anul acesta, pînă la data de viştii au reuşit să obţină în a-
să menţionez că cele trei vagonete ajuns la reducerea numărului de pare. laţi. la tă frăm întări, iată proble­ 1 august, 7 gospodării colective cest an o producţie medie de
me. Ce solu ţii poate da viaţa şi-au cumpărat autocamioane, peste 2 . 1 0 0 kg grîu la hectar.
au fost reparate în atelierul meca­ muncitori de la 8 la 4. Timp de 4 ani a lucrat Ră- Te căsătoreşti din dragoste, iar una rutier „IJ.T.O.S.” cu re­
doane pe acest Aexcavator. Căv. în cep i cu p a tim ă o -viaţă pentru rezolvarea lor ? morcă. * In semestrul I, 16 gospodă­
nic al întreprinderii, din resurse in­ IOAN CIOBANESCU a lucrat bine, că a întreţinut uă. D ar, se în tîm p la 'să ruinai- rii agricole colective, din raio­
bine excavatorul, " ne "vorbesc m a i m u ltă ră sp u n d ere în a- F ilm ul în cotro 2". răspunde ? Gospodăriile colective din
terne. In ceea ce priveşte procura­ sortator la expediţie faptele : în !aceşti iani, excavato­ ceastă im portantă cotitură a raionul Orăştie au împărţit co­ nul Sebeş, au încheiat contracte
rul, M 1.003, n-a intrat în re­ vieţii tale, d e ă t un fluture. cu ctiraj acestei dificile întreg lectiviştilor ca avansuri băneşti
rea vagonetelor noi, pină acum, au Întreprinderea forestieră „11 Iunie“ bări. Prin exem plu l viu pe care în semestrul I, suma de 276.138 cu O.R.A.C.A., pentru a vinde
rj V . lei. Gospodăria colectivă „ 6
fost aduse patru. După cile ştiu, au Orăştie ni-l oferă, prin realism ul şi Martie“ din Turdaş, a împărţit numai bovine 227 capete, înafa-.
arta deosebită a interpretării, la avansul întîi, 1 0 lei la zi- ră de un mare număr de oi. rr.'ei
NOUTĂŢI TEHNICE S o ţia ţi-a n ăscu t un copil. Şi. muncă, iar la al doilea 11 Iei.
prin rezolvarea um ană a pro­ şi porci. Gospodăria colectivă
deodată, viaţa ţi se pare m o­ blem elor ridicate, prin releva­ ? In semestrul I, gospodăria
notonă : acelaşi interior, ace­ din Boz a încheiat contracte
laşi ritm , aceeaşi faţă poate rea esenţialului din sfera unor
preocu pări frecven te în v ia ţa de pentru 28 bovine, cea din Pe-
puţin obosită, iar uneori şi
®®®®©@©®®©©@®®9©©©©SÎ5SSS©©©0®®S@®®©®S®©®©@ffi@©®©©@s©@@a.®®©ffl©0,<B@>©S)® treşti, pentru 30 bovine, iar cea
toate zilele, acest film işi în d e­
Dispozitiv de de forat electrică cu coloană, ponenţa de bază a fibrelor tex­ s ă n c e t u l n e p lă c u t a l ¦c o p ilu lu i, p lin eşte cu su cces m isiu n ea de colectivă din Pricaz a repartizat din Sebeş, pentru 33 bovine.
teîeacţionare mecanică folosindu-se coroane cu diame­ tile vegetale, naturale sau ar­ la fondul de bază suma de De remarcat este faptul că s-a
tru de 300 mm şi prăjini de la tificiale), permiţînd astfel ob­ te en ervează. Ţi-ai în cătu şai a conduce pe calea cea bună 35.000 lei, ceea ce reprezintă şi predat peste 80 la sută din
Mijloacele de acţionare me­ maşina de forat suitori, LBS-2. ţinerea unor vopsiri de o re­ pe acei spectatori care, din- numărul total de bovine con­
canică la-distanţă se utilizează Maşina de forat s-a montat pe zistenţă remarcabilă. fr u m o a s a , m a r e a ta „lib e r ta te ". tr-un m o tiv sau altul, sîn t pe 52,4 la sută din suma ce tre­ tractate.
în construcţia de maşini şi au­ un dispozitiv de manipulare, pragul de a-şi distru ge unita­ buie s-o repartizeze în acest an
Vopsirea cu aceşti coloranţi Pentru ce ? Ca să ai o fam i­ la fondul de bază.
lie ? M oft. La ce-ii trebuie ?
V iaţa este plin ă de bucurii

tovehicule acolo unde este ne­ fixat pe maşina de încărcat. se poate adapta foarte bine la n e a ş te p ta te . D e ce s ă n u în ­ te a fa m ilie i p e ca re a u în te m e ­ ir Solul gospodăriei agricole

cesară transmiterea fără pier­ In total s-au forat opt găuri procedeele moderne de vopsire, tinzi. m in a d u p ă e le ? P e n tru ia t-o . colective din satul Ighiel, ce
deri mari a forţelor de trac­ de 3 m. adîncime fiecare, după respectiv la procedeele conti­ că a i n e v a s tă ş i un c o p il ? Ei
TR U STU L M INIER

ţiune sau de împingere. care s-a trecut la abatajul ma­ nui unde se lucrează cu viteze ş i ! V o tc a în c ă lz e ş te #in im a . 4» »e. .o - . n »<• • HUNEDOARA

Noul mijloc de teleacţionare nual al cărbunelui rămas în­ mari. F ata aceea cu ochii, visători, şi ) ŞCOALA PROFESIONALĂ Şcoala profesională

mecanică prezintă următoarele tre găuri. Primii trei coloranţi produşi b u c le a u rii îţi zâ m b eşte. D e c e 1'

avantaje: nu trebuie uns, nu După aceea s-a perforat e- s în t: galben-auriu, roşu stră­ s ă n u în c e r c i o a v e n tu r ă ?! DIŞ CINEMATOGRAFIE DIN CRAIOVA de ucenici
necesită întreţinere, se uzează Jectric, în steril, 13 găuri de lucitor şi albastru. Amestecul Ghelar Reg. Hunedoara l
mină cu diametrul de 35—38 acestor coloranţi în d ferite P entru că eşti căsătorit şi ai pregăteşte cadre de muncitori calificaţi
foarte încet şi este foarte sigur mm şi 3 m adîncime, a căror proporţii, poate da o gamă lar­ un c o p il? P reju d ecă ţi „m ic*
în exploatare.
burgheze". V iaţa este dată s-o i

Mecanismul, care este foarte împuşcare s-a făcut în două gă de nuanţe. tră ie ş ti. ţţ în specialitatea | * ANUNŢA r

asemănătoar cu un cablu cu reprize, întîi găurile de la tal­
tub flexibil, constă dintr-o la­ pă, iar după aerisirea frontului
melă centrală mobilă, destina­ de lucru, găurile de la acope­ m TPTp'il OPERATOR PROECŢION1ST ţ} ? p re g ă teşte m uncitori calificaţi

tă transmiterii forţei, care culi- riş. ® ' 'O » » S I 8 ' ? ? în u rm ătoarele m e s e r ii: *
sează pe o sere de bile menţi­ Aerisirea s-a asigurat cu S ¦ P E-»N>n~T\ R Ur-'» r t C AArB-» iIaNi Er-» rLr~E* C I N E M A TT'/OD GG »Rn AAFn Ii/COEP T? , . ^ - ,, , ^ ^n fI
— M INĂ ;
t M ECANICI DE

nute în poziţia necesară de ventilatoare tabulare VM-200 Şcoala are durata de 2 ani timp în care elevii primesc, i — M INERI. I
două colivii, în formă de ban­ şi cu tuburi metalice de 500 următoarele drepturi : ţ
dă, şi spre exterior de două şi­ mm diametru. * D urata cursurilor este de 3 »

i ani.

ne semicirculare. La ambele Încărcarea sterilului s-a fă­ şcolarizare, cazare iii inter nat şi hrana în m od g ra tu it, * A d m ite re a în şco a lă se face ?

capete, lamela centrală este cut cu maşina de încărcat m anuale şi rech izite şco la re în fo lo sin ţă , tra n sp o rtu l dus j în ordin ea rezu lta telo r obţi- •

prevăzută cu elemente de legă­ EPM-1, iar susţinerea cu ca­ şi în to rs în vacan lu. ech ip a m en t i nute la abso lvirea şcolii de 4 7

tură adecvate scopului propus. dre de lemn aşezate la 0,7 m. Primirea în şcoală se face pe baza unui examen de admi- * i sa u 7 an i. *

Toate piesele mecanismului distanţă. Drept susţinere pro­ ţ '.ere ce se va desfăşura la Şc. Medie de Muzică din Timişoara • j In m e s e r ia d e m e c a n ic i d e ,

sînt introduse într-un tub meta­ vizorie s-a folosit un scut de 4 • î n zilele de I —10 septembrie 1957, pentru candidaţii din re- ţ *m in ă s e p r im e s c a b s o lv e n ţi o*

lic flexibil, ceea ce permite ca m lungime, format din două ? giunile Timişoara, Hunedoara, Oradea. t 7 clase elem entare. ?

mişcarea să fie transmisă nu şine, suspendate cu scoabe me­ * Pentru înscrierea la examenul de admitere candidaţii bre l La m ineri se prim esc uce- 0
numai rectiliniu, ci şi în un­ talice de grinzile susţinerii de­ * ’mie să îndeplinească următoarele condiţii :
ghi, în trei planuri. Diametrul finitive, pe care s-a aşezai * nici şi cu cel puţin 4 clase *
exterior al tubului este de 7,5 lemn semirotund.
— 11,5 mm. Forţa maximă pe ’ s ă fie a b so lv e n t a 7 clase, s ă a ib ă v ir s ta d e 16— 18 ani I elem entare. ?
care o poate transmite noul Brigada complexă compusă
mecanism este de 100—300 din 10 muncitori a lucrat după ! La înscriere sînt necesare următoarele !acte: f I P entru adm itere, can didaţii |
graficul „un ciclu de 24 ore“,
?* t vor prezen ta urm ătoarele a c te : ?

f certificat de naştere (copie legalizată) : certificat de ab- j I C ertificat de stu d ii; ţ

j solvire a 7 clase (origin al) ; certificat tip de stare m ate- f ? C e r tific a tu l d e n a ş te r e ( co - j,

kgf, la tracţiune şi de 40—200 In primul schimb s-au forat Premii de cîte 50.000 şi 10.000 liile acestei trageri în prospeci, l r ia lâ ; certificat m edical (a n a liza sîn gelu i şi radioscopie pul- | ţ pie le g a liz a tă ); ?
kgf. la împingere, raza lui mi­ găurile în cărbune în şase ore Iei, distribuie Loto Centra! la tra­ care se distribuie gratuit la toate
nimă de curbură fiind de 70— şi s-a executat încărcarea în gerea excepţională din 9 august unităţile de vînzare a biletelor ţ m onară). î ţ C ertificatul de săn ătate (a- ?
110 mm. două o r e ; în schimburile doi a.c., !11 afara premiilor obişnuite Loto Centrai.
şi trei s-au perforat găurile de în bani. | Actele pentru înscriere vor fi trimise pînă la 20 august t J n a liz a s în g e lu i ş ir a d io s c o p ia ;
Metodă nouă mină în steril, s-a făcut împuş­ Cumpăraţi-vă chiar azi biletul
de extragere carea, aerajul, încărcarea, Participanţii găsesc toate deta­ pentru tragerea de vineri. * la I.C.R.S. Hunedoara (întreprinderea cinematografică regi o- i * p u lm o n a r ă ) ; ?
a cărbunelui
Ţ nală de stat Hunedoara-Deva) sau pe adresa Şcolii profe- ţ * D e c la r a ţia _tip , p r iv in d . s. t.a.- ,?.
Pentru mecanizarea săpării
unei galerii direcţionale cu t sionale de cinematografie din Gnaiova, str. Griviţia Roşie, 2. | J ren m a te r ia lă a p ă r in ţilo r sa u *
profil de 7,2 m28* în mina nr.
7—8 din trustul „Kuibîşev u- transportul sterilului si susţi­ f Examenul de admitere va consta din următoarele probe : j * a ssullssţEinnăătloorriilloo rr llee gg aa llii..
gol“, grizutoasă şi cu pericol * Elevii primesc în timpul şco- *
de explozie a prafului de căr­ nerea. | oI Cg'OOOOOOOOOOOOOOOpOOOOQOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOeOQQOQQOQOOOOOOOOOOSOOOeOSOOO-vŞeQOOGCj | V izita m edicală care este elim in a to rie; Lim ba rom înă — | | larizării g ratuit: întreţinerea ţ
bune, s-a folos t o metodă nouă Datorită aplicării noii
de extragere a cărbunelui. meto- COOPERATIVA DE INVALIZI f scris şi o r a l; M atem atica — scris şi oral. i ^ (internat, cantină. echipa- ?
de de lucru, brigada a reuşit * ment, cărţi, rechizite şcolare). î
Grosimea stratului fiind de să sape şi să susţină lunar 8 5,F R O G R E S U L “ din Deva •••••*• V* •*» ‘9•**»« •»*
0,6 m., iar înclinarea de 17—. 80 m galerie.
J Se pot înscrie candidaţi în *
O nouă clasă Piaţa Unirii nr. 15, anunţă că pot cauză (de război, din accidente l vîrstâ de 15— 18 ani pentru ţ0 0 - 0 0 0 0 - 0 0 OOOO 0 0 - 0 0 OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO o o OO 0 0 0 0 O > 0 0 0 0 0 - 0 0
de coloranţi sintetici deveni membri cooperatori bărbaţii de muncă etc.), pensionari, văduve
incepînd cu vîrsta de 60 de ani şi care cunosc una din meseriile ară­ o
De curînd a fost pnşă\la femeile de la 55 de ani. tate sau orice alte meserii care se
puncţ fabricarea une: noi clase poi încadra în cadrul cooperativei. Ş c o a l a f e h n ic ă c i n e m a f o g r a f i c ă de 4 am 8 ] mecanici de mină şi 16— 18 ?
de coloranţi, numiţi coloranţi Cooperativa are următoarele sec­ r ani pentru mineri. •
„Procion“, ţii : zidari, zugravi, ' spălătorie, Informafiuni amănunţite se pot U FTEA 1 I Cererile de înscriere inso- ?
croitorie femei, tapiţerie şi dogărie. primi, zilnic între orele 7—15 la
Coloranţii din această casă {Ş g l ţite de acte se vor înainta se- ?
Pot deveni membri, cooperatori
p reg ă teşte cadre teh n ice în dom eniul o * cretariafului şcolii pînă la da- *

R E Ţ E L E I C I N E M A T O G R A F I C E § t ta de 1 septembrie 1957. •

Lămuriri suplimentare se ?

â Pentru informaţii se va adresa întreprinderii Cinematogra- § ţ P°t obţine de la secretariatul |

Ă) , extragerea s-a făcut prin au proprietatea de a se com- ¦o şi persoanele invalide din orice biroul cooperativei. ţţ fice Regionale de Stat — Deva, str. Kjarl Miarx 5, tel. 3-5-5.o | Şcolii. *
forare c u . ajutorul unei maşini bina chimic cu celuloza (com- ' OOOOOOOOGOQOOCOOOCOŞOOOOOOOQGDOOOOCOOGOOTPOOO'GOCOPCOOOOOOOC-OO'DOOOOOOOOOOOOOOCO^C
XCCO CCOOOCO CO O O O O O O CO O G O CO CO 'DG CCC O CO O O O CO O CO C O O G O G O O O O O O O O O G Q G O O O O O G O O G 'O 0 0 0 0 •»• *&• •*••*-• ••