Page 19 - 1957-08

Nr. 823
Lupta n-a
ZADARN
Mina Lupeni acordat o aten­
a fost şi este şi ARON CRISTEA ţie mereu spori­
în prezent cea şeful exploatării carbonifere tă îmbunătăţirii
mai mare ex­ măsurilor de
ploatare carbo­ Lupeni protecţie !amun-
niferă din ţară. ~ oii. In fiecare
încă de La primele începuturi an, La mina noastră se cheltuiesc
de exploatare a cărbunelui în sume foarte mari pentru echi­
Via1ea Jiului (!acum vreo sută pament de protecţie, pentru an­
de ani), Lupemiul s-a bucurat tidoturi, pentru asigurarea u-
de atenţie pentru că în subso­ nui aeriaj corespunzător etc.
lul lui se găsesc striaturi groa­ Dezvoltarea minei, creşterea
se de cărbune superior, cu o producţiei, iau fost însoţite de
mare putere calorică. Mina a o creştere continuă a cîştigu-
luat o dezvoltare destul de ra­ rilor muncitorilor mineri. Cîşti-
pidă, odată cu aoeasta concen- gul mediu al muncitorilor mi­
trîndu-se aci un însemnat nu­ neri La mina noastră este în
măr de muncitori din întregul prezent cu 170 La sută mai ma­
imperiu Austro-ungar — ma­ re decit în 1952.
ghiari, cehi, polonezi, romîni, Dacă adăugăm la toate aces­
germani. Avînd braţe de mun­ tea că în ultimii ani s-iau dat
în folosinţa minerilor din loca­
că ieftine, 'Capitaliştii nu s-au litatea noastră peste 500 apar­
preocupat de introducerea vre­ tamente, că a r' a luat fiinţă un
unei tehnici care să uşureze sanatoriu de noapte cu 40 de
munca minerilor, locuri, o maternitate, că mi­
împotriva intensificării ex­ nerii !au primit în folosin­
ploatării capitaliste, minerii din ţă un club spaţios şi bi­
Lupeni s-au ridicat cu hotărâre ne înzestrat, că !aici s-a con­
la luptă, dedarind grevă. struit o mare creşă modernă, că
este în cuns de terminare un
Noi ceream dreptul la o via­ nou S.M.S. ou 70 locuri şi că
ţă omenească şi condiţii de numărul medicilor din Lupeni
¦muncă mai bune. Ceream 8 ore
de muncă pe zi, măsuri de pro­ este de 13 ori mai mare decît
tecţia muncii, salarii mai bune. în 1929, că în oraş s-a dezvol­
tat o puternică reţea !a comer­
In loc de toate acestea, capi­ ţului de stat, ne putem da sea­
taliştii ne-au dat gloanţe şi în­ ma cît de mult s-iau îmbunătă-
chisori.
Revendicările noastre au fost
înfăptulte abia în anii regimu- ţit condiţiile de viaţă ale mine-
‘ui democnat-po-.ular. $i nu nu- ri!ar din Lupeni
mai înfăptuite. In multe privin­
ţe s-a realizat mai mult decît Şi n-am !arătat aici un lucru
ceream, şi chiar decît visam esenţial care contează foarte
noi. m u lt: astăzi minerul e consi­
derat om, e respectat ca cetă­
Mina s-a schhhbat, s-a dez- ţean liber şi demn :al ţării,
vo'tat, devenind de nerecunos­ munca sa se bucură de o înal­
cut. Vechiul utiiaj a fost înlo­ tă preţuire din partea partidu­
cuit aproape în întregime cu lui, guvernului şi a întregului
maşini moderne aduse din t i ­ popor. Peste 40 mineri, tehni­
cieni şi ingineri de ia mina noa­
ni unea Sovietică, sau fabricate stră au fost decoraţi cu . Ordi­
de tînăra noastră industrie ... cu nul Munci’, peste 250 cu Meda­
surijin sovietic. Astăzi, la mina
Lupeni transportul subteran şi
de la suprafaţă este mecanizat
în proporţie de 100 la sută, în lia Muncii şi ou alte decoraţii,
abataje în proporţie de 85 la pentru preţioasa contribuţie a-
sută, iar tăierea cărbunelui este dusă La socri rea producţiei ' de
mecanizata în !proporţie de 98 cărbune. Copiii minerilor au
posibilitatea să înveţe în cele
mai înalte şooli.
la sută. Desigur, realizările puteau fi
mai mari. Colectivul minei noa­
Ridicarea gradului de meca­ stre se va strădui să munceas­
nizare a minei a făout necesară că cu un şi mai mare avînt pen­
creşterea numărului de cadre tru sporirea producţiei, 'ridica­
de specialişti cu înaltă califi­
care. Numărul inginerilor oare rea productivităţii muncii, re­
lucrează la exploatarea noastră
es'e in prezent de 5 ori mai ducerea preţului de cost şi îm­
mare decît în 1934, iar al teh­
nicienilor cu calificare medie a bunătăţirea calităţii cărbunelui
crescut şi el mult.
cu convingerea că 'aceasta este
calea sigură a îmbunătăţirii
Organizaţiile de partid, sin­ oontinue a traiului celor ce
dicale şi conducerea minei au muncesc.
...Eram la prima sesiune a ce vreau să spun... Eu sini
tirimului sfat popular al re­ miner, toată viaţa am muncii
giunii noastre. Uriaşele can­ in mină... Cei care au stăpînit
delabre de cristal din sala aici zeci şi zeci de' ani în
lestivă împrăştiau o lumină trecut, au slujit interesele ex­
feerică. Intr-o linişte solemnă ploatatorilor. Când am cerut
deputaţii aşteptau cu emoţie pîine ne-au dat gloanţe, aşa
clina deschiderii, sesiunii. Şi. cum a făcut prefectul-călău
iată că această clipă a sosit. Rozvany în 1929 la Lupeni.
La tribuna îmbrăcată în roşu,
instalată pe podium, urcă în­ Cel care vorbea cu atîta
cet un bărbat, mic de statură, căldură, preşedintele de vîrs-
în vîrslă dar cu ţinută dreap­ tă. al primei sesiuni a sfatu­
tă, tinerească, Pe fondul ne­ lui popular regional, era mi­
gru al hainelor, părul îi părea nerul Lakatos Sigismund, u-
mai alb decît în realitate. nul dintre curajoşii care în
august 1929, la Lupeni. au în­
— Tovarăşi — s-a auzit fruntat cu curaj gloanţele bur­
glasul lui domol, puţin răgu­ gheziei.
şit — ca cel mai în vîrslă
dintre dumneavoastră, îmi re­ — Pe Jiga-haci, cum îi spun
vine sarcina să deschid prima cei care-l cunosc, l-am intîl-
noastră sesiune. Vă rog să nit adeseori: în sesiunile sfa­
mă iertaţi dacă n-am să pot tului regional, la sfatul raio­
exprima destul de bine ceea nal, in mijlocul alegătorilor
din satul, şi oraşul nou al mi­
nerilor din Uricani care l-au
ales ca reprezentant al lor în
sfatul popular regional la toa­
te alegerile care au avut loc
din 1950 încoace, la consfă­
tuirile de producţie, în mină.
Ca deputat şi ca miner, pe
el îl. frămîntă tot ce nu-t la
locul lui. De ce este slabă cu­
răţenia în oraş, de ce nu se
folosesc fondurile pentru re­
pararea străzilor, de ce nu se
acordă atentia cuvenită apro­
vizionării inundaţiei din Lu­
peni şi Uricani —¦ iată atî-
tea probleme care au fost ri-
- - w'rrv*>*¦fv*.
DmiMUL SOCIALISMULUI-
Pe vremea aeea, Lupeniul a-
vea un singur spital cu 20 de
paturi deservit doar de 3 me­
dici. A doua zi după măcel, în
spital nu se mai găsea nici un
loc. S-au perindat pe acolo pen­
tru a fi îngriiiti, peste 120 mi­
neri cu răni provocate de
gloanţe şi baionete. Răniţii e-
rau pansaţi superficial şi tri­
mişi acasă.
In oraş se declarase „stare
excepţională“. Patrule formate
din cîte 6—8 jandarmi, poliţişti
şi grăniceri, furnicau pe toate
uliţele, mergînd din casă în casă
pentru a aresta pe „suspecţi“ şi
a îndemna pe ceilalţi să reia
lucrul. Teroarea devenise din
cale afară de sălbatică. Mun­
citorii nu a"eau voie să circule
sau să staţioneze în grupuri
mai mari de două persoane.
Minerii, femeile lor, copiii, erau Eram însă neliniştiţi. Aflasem
bătuţi pe străzi, la întîmplare.
Familiile victimelor n-au avut
voie nici măcar să-şi vadă mor­
ţii.
Greviştilor ucişi Ii s-a făcut
‘ o înmormîntare oficială. O în-
mormîntare de groaznică batjo-
coră.
Au trecut aproape 30 de ani
de la măcelul din Lupeni, dar,
adeseori, îmi apar în minte
momentele îngrozitoare ale a-
cestei crime sălbatice săvîrşite
de guvernul Maniu-Vaida.
dicate şi susţinute cu căldură
de mtnerul-deputat Lakatos în
sesiunile sfaturilor populare,
lată-mă iarăşi angajat cu
¦liga-baci intr-o discuţie des­
pre probleme care-l frăm întă:
de ce este brutal cu muncitorii
ajutorul şefului nostru de sec­
tor? (Crişan Silviu). Noi l-am
criticat aici dar cred că ar fi
bine să-l mai criticaţi şi voi
în ziar. Ar fi trebuit să înţe­
leagă că în ţara noastră a tre­
cut pentru totdeauna vremea
cînd un inginer sau maistru
avea dreptul să înjure, Să lo­
vească şi să batjocorească
muncitorii. Dacă scriţi în ziar,
o să înveţe poate şi inginerii
Dula Ovidiu, Pop lanos şi
alţii cum trebuie să se poarte
cu muncitorii.
li privesc chipul sever,
brăzdat de cute. Prin minte
mi se perindă cu iuţeală, ca
într-un film, viaţa din trecut,
frămîntată, plină de intensita­
te a acestui m iner: O căsuţă
sărăcăcioasă, cu o masă de
scindară, veşnic goală, Un co­
pil slăbuţ, plăpînd, care încă
n-a terminat şcoala primară...
scotoceşte după o coajă de pîi­
ne uscată, lată-l pe acest co­
pilaş împreună cu alţii
de seama lui, lucrînd intr-o
preparaţie la separarea căr­
bunelui de piatr㦠Are
numai 14 ani, Un supra­
¦,s^ w r,^ y %-* -¦
Morţii au fost duşi la cimi­
tir în căruţele de gunoi ale
primăriei. Fiecare căruţă era
încadrată de cîte patru militari
cu suliţele înfipte la ţevile puş­
tilor. Nimeni nu avea voie să
se apropie de sicrie la o distan­
ţă mai mică de 10 metri.-
...Se luminase de ziuă. Dimi­
neaţa era senină cum sînt deo-
bicei dimineţile de august
Noi şedeam în curtea clin faţa
uzinei, unii pe cîte un ciutac
ori pe cîte o Iadă, alţii chiar pe
jos sau în picioare şi discutam.
Nimeni nu arăta semne de obo­
seală după o noapte de veghe.
Noaptea .trec,usc repede mai cu
o poveste, cu o glumă, cu un
cuvînt de încurajare pentru cei
care dădeau semn de şovăială.
că în oraş sosiseră trupe —
grăniceri şi jandarmi — din
Deva şi Tg. Jiu, că ofiţerii che-
fuiseră toată noaptea, dînd şi
soldaţilor să bea şi că spre di­
mineaţă făcuseră un cerc în
jurul nostru. Ne întrebam în­
grijoraţi : De ce au dat solda­
ţilor să bea noaptea ? De ce
ne-au înconjurat şi au fixat pos­
turi cu mitraliere ? Noi greviş­
tii nu aveam n:ciun fel de arme.
Hotărîsem să ne impunem prin
unitatea şi hotărîrea noastră,
să facem cu trupurile noastre
zid în jurul uzinei electrice —
sufletul minei, pentru că fără
curent nu se putea relua lucrul
veghetor voinic, cu nasul roşu
de băutură, îl loveşte cu nuia­
u a : mişcă mai repede!... la­
tă-l peste vreo şase luni, ne­
gru ca un pui de drac. împin-
gînd cu picioarele cărbunele
în rol... apoi, mai tîrziu peste
cîţiva ani, slăbit de puteri, îm-
pingînd roaba cu cărbune pe
galeriile întunecate ale minei.
Sudoarea i se prelinge şu­
voaie lăsînd dîre în straiul de
praf negru depus pe fală. pe
spate, pe întregul corp. Au
trecut anii. lată-l miner în
plină putere înfruntînd cu
pumnul sthlns pe călăul-pre-
fect care a venit să execute
ordinul guvernului naţional-
ţărănesc de a scălda în sînge
greva minerilor. Au trecut alţi
ani, vreo douăzeci la număr,
lată-l cu părul încărunţit, cu-
vîntînd emoţionat în faţa a-
leşilor poporului din regiune...
lată-l plin de neastîmpăr,
muncind cot la cot cu cei ti­
neri, stînd la sfat cu alegăto­
rii, certîndu-se cu un tovarăş
de ort care face risipă de ma­
teriale...
Acesta e Jiga-baci.
Aceasta e viaţa lui.
O viaţă de miner.
0 viaţă de om.
Viaţa lui Jiga-baci merită
să fie' luată ca exemplu de
către tinerelul nostru.
C. MAGDALIN
tr\, .
Pdg. 3
La cimitir şi în altă parte Cînd a început să
a oraşului, greviştii ucişi au se tragă în muncitori,
fost înmormîntaţi cîte 3—4 în am căutat să mă sal­
gropi comune pentru a nu se vez retrăgîndu-mă din
afla unde este înmormîntat fie­ curtea minei printre
care. brazi, spre deal, îm­
preună cu Kovacs Be-
Crima săvîrşită din ordinul niamin, Podbeuşec Io-
lui Maniu a trezit pînă şi re­ sif (azi miner la Uri­
volta preoţilor aduşi să oficie­ cani) şi alţii.
ze slujba înmormîntării. Reflec-
tînd parcă sentimentele sutelor A doua zi diminea­
de mineri, femei şi copii care ţa a apărut la noi a-
urmăreau de la distanţă cu casa o echipă de jan­
pumnii strînşi şi ochii înlăcră- darmi.
maţi înmormîntarea, preotul
Alexandru Baboş, a spus în — Hai cu noi — au
scurta sa predică ceea ce nu spus ei.
puteau să spună în acei mo­
ment cu glas tare m inerii: „Voi N-aveam încotro:
aţi cerut pîine şi în loc de pîi-
ne aţi primit gloanţe. Odihni- Am plecat cu ei. M-au
ţi-vă în p ace! Numele voastre dus la primărie şi
nu vor fi uitate niciodată !”. m-au băgat în beci,
unde mai erau vreo
Burghezia nu putea admite 60 de mineri.
nici măcar unui preot să ros­ ra armă de luptă pe „Sus capul, Oî6
tească asemenea cuvmte. De — Ai fost acolo ? care am folosit-o a-
aceea, după terminarea slujbei — m-au întrebat. tunci a fost greva. tovară­
religioase preotul Alexandru Ba­ De aceea, nici poliţia
boş a fost arestat şi apoi con­ — Am fost. şi nici justiţia falsă şe, şi fii curajos că
struís să plece din Valea Jiuluu a burgheziei n-au pu­
— Ai făcut propa­ tut să scoată de la ai apărător lîngă ti- j
VASîLCZUIVi FRANOSO gandă comunistă. Ai nici un miner arestat
maistru miner — mina Lupeni tăiat firele de la te­ vreo declaraţie pe ne“. A doua zi, cînd *
lefoane. Recunoşti ? placul lor.
de către spărgătorii de grevă am fost chemat din A
plătiţi de patroni — şi să nu întrebările curgeau In furia lor turba­
cedăm pînă cînd cererile noas­ ca ploaia asupra tă mi-au pus lanţuri nou la judecătorul de f
tre drepte nu vor îi satisfăcute. mea, aşa cum curgeau la mîini şi la picioa­
palmele, apoi ghion- re şi m-au trimis la instrucţie, acolo se A
...Cu puţin înainte de ora 6, turile sub coaste şi Deva. Acolo alţi an­
în această dimineaţă care părea loviturile cu vîna de chetatori, alte presi­ mai afla şi un băr- }
atît de frumoasă şi nevinovată bou. uni prin schingiuiri
am fost martorul unei crime în­ şi torturi, pentru a bat cu figura lumi- i
fiorătoare. Cum s-a întîmplat? Desigur, eu n-am face declaraţii false.
Toate s-au petrecut atît de re­ putut să recunosc ni­ noasă care mi-a fă­
pede incit aproape că nu ne-^m mic din toate acestea — Să-mi spui cine
dat seama. La vreo zece metri pentru că nu erau a- erau organizatorii cut discret cu capiii
de noi s-a oprit un grup de oa­ devărate. Uneltele grevei! — răcnea ju­
m eni: erau prefectul Rozvany, mîrşave ale patroni­ decătorul de instruc­ un semn încurajator.
directorul Frei şi trădătorul lor voiau să-şi aco­ ţie la mine.
Mu.nteanu de la sindicat, urmaţi pere crima săvîrşită Cînd au fost L
de cîtiva ofiţeri. împotriva minerilor — Nu ş tiu !
strîngînd mărturii fal­ Intr-o seara, am aduşi alţi mineri la
— Măi băieţi, plecaţi de aici, se din care să reiasă primit un pacheţel cu
mi este 'mie să opriţi uzina — căv munciţorjTMai4 , op-,, alimente. Am rămas anchetă — Zborovski,
a spus soc!al-democratul de ganizat o răzvrătire surprins. Cine se gîn-
dreapta, Munteanu. teroristă. Dar noi nu deşte la mine ? Cînd Maxim, Varga, Ko­
în camera închisorii
Directorul a insistat şi el : eram terorişti. Noi ne am rupt bucăţica de vacs şi alţii —r am
— intrafi în mină să lucraţi pîine s-o mănînc a
că se surpă ! ceream în mod ieşit la iveală o mică văzut că şi ei s-au
— Poate să se surpe toată ţidulă pe care s c ria :
m in a! Daţi-ne întîi dpepturito demn şi ‘paş­ ţinut dirji. Simţeam
noastre ! — am răspuns noi.
— Reluaţi lu cru l! — a răc­ nic drepturile. Singu­ că o forţă nevăzută
nit prefectul.
oare ne-a îmbărbătat
Atunci a apărut deasupra
noastră tînărul Vitos Gavrilă. la luptă pentru o viă-
care se rid'case pe o ladă. E-
ram la vre-o 5—6 paşi de el ţă mai bună, ne dă­
şi parcă aud şi acum strigătul
lui puternic : dea şi‘ acum curaj,
— Daţi-ne pîine ! ne trimetea oameni
Ceea ce a urmat s-a petre­ care să ne ajute să
cut fulgerător. Prefectul a întins
arma şi a ochit spre capul lui ne apărăm demnita­
Vitos. A răsunat o troznitură
şi tînărul miner s-a prăbuşit. tea şi libertatea. A-
Ca !a un semnal, goarnele au
început să răsune ca pe front. c-eastă forţă era
/Tinerii au început să fugă în
toate direcţiile pentru a se sal­ partidul, care nu se
va. Pe care-i ajungeau, jandar­
mii, îi străpungeau cu baione­ vedea, dar era pre­
tele prinse la ţeava puşti? sau
îi lovea cu patul armei peste zent peste tot,
cap, unde nimereau.
IOSIF BARNA
Nu ştiu cum am sărit în ca­ miner
nalul de scurgere de la uzină.
Apa era roşie... mina Lupeni
...Pe deal, icî-colo am început matei sovietice şi ţ
să dăm un:i de alţii. Cei răniţi luptei partidului co­
prea grav, au căzut unde n-au munist am ajuns să s
mai putut. Pe minerul Negrean trăim o altă viaţă, î
Alexandru l-am găsit străpuns mai bună decît ne-am j
de baionetă, într-un lac de aşteptat. Eu sînt om *
sînge, Albert IVUcloş era împuş­ în v îrstă ; am 47 de |
cat în pxioare... ani lucraţi în mină. i
Ce soartă aş fi a-
Sute de mineri si-au vărsat vut dacă ar mai fi ol
sîngele, Douăzeci şj doi au dat rămas capitaliştii la
putere ? Aş fi avut ş
totul. Si-au dat viaţa. Gh. Va­ soarta pe oare o aveau ţ
ier Petru, Golcea Vasile, Fruja toţi minerii vîrstnici °
Petru, Gurcso Gavrilă, Banciu după ce trudeau din
Vasile, Fiilop Mibai, Tătar Şte­ greu o viaţă întrea­ )jj
gă : Aş fi fost scos
fan şi alţii care ne erau dragi, cu o pensie de mize­ ţ
au căzut la datorie. Noi nu Lucrez la mina Lu­ exploatării capitalis­ rie — pe vremea ca­ î
peni din anul 1910 te, să ne cerem drep­ pitaliştilor toate pen­ L
!-am uitat si cinstim în fiecare şi sînt tată a 5 co­ turile. Cuvîntul par­ siile muncitorilor erau jj
pii. Cînd îmi amin­ tidului ne-a chemat mizerabile — şi apoi jţ
an memoria lor. Amintirea e- tesc de amarul şi de la lupiă şi în 1929. ţipat afară din casă,
mizeria neagră pe Noi am urmat acest aruncat pe drumuri. i
roilor noştri ne este pildă şi care am îndurat-o cuvînt pentru că el
sub capitalişti, mă ne chema la luptă In regimul nostru
îndemn în munca şi lupta pen­ mir şi eu cutn de am pentru libertate şi nu se poate întîmpla
tru o viaţă mai bună spre care putut răzbi şi cum pentru o viaţă mai aşa ceva. Eu primesc
de am putut să-mi bună şi ne convin­ o pensie frumoasă, a-
ne conduce partidul. cresc copiii. sesem din experienţă proape 800 lei pe lu-
îndelungată că aces­ nă. Aş putea să nu
PAŞIHH IGMAT In timpul capita­ te bunuri nu pot fi mai muncesc, Dar i-
liştilor viaţa noastră, obţinute de la capita­ nima nu mă lasă să
miner — mina Laponi a minerilor, nu se­ lişti decît prin luptă. şed acasă cînd văd
măna g viaţă de om. că mina duce lipsă
Pînă la Revoluţia din De aceea în 1929 de mineri cu expe-
Octombrie eram si­ nouă nu ne-a fost rienţă. Conduc o gru-
liţi să lucrăm 12 ore frică de gloanţe. pă de mineri care
lucrează în sectorul
şi uneori chiar mai Cuvîntul partidului de aeraj. Noi ne de-
mult pe zi. Abia du­ ne-a chemat mai tîr­ păşim în fiecare lună
pă ce proletariatul din ziu la luptă împotri­ sarcinile de plan şi
Rusia, condus de Le­ va fascismului şi a aceasta îmi mai adu­
mn, a ieşit învingă­ războiului. Noi i-am ce un cîştig de vreo
tor s-a fixat şi la urmat şi atunci. In mie şapte sute de Iei.
noi timpul de lucru plin război, cînd se
de 8 or' pe zi. introdúcese cea mai Cu pensia şi salariul î
neagră teroare, am pe care-l cîştig tră­
Cuvîntul partidului făcut grevă pentru a iesc aşa cum îmi pla­ j
comunist a început împiedica producţia ce. Toţi minerii vîrsf- y
să se audă şi Ia noi de război capitalistă, nici de la mina Lu- j-
în Valea Jiului, che- perji au astăzi parte
mîndu-ne să luptăm Şi iată că lupta de o viaţă asemănă­
uniţi şi holărîţi lin­ noastră a izbîndit. toare.
Datorită victoriei ar-
potriva teroarei şi H E G Y D A N H .A L
miner L
L a 9 t ^ ç c ? : s s ţ : ti t î n î î o- î -9 -o ^ 9i t ; 5t o-t> o o -o -» -o - o o