Page 2 - 1957-08

í"!: i r , !1/

p r o l e t a r i m r r T W T T B ţ ă r il e , u n i ţ i -va i M A R EA SĂRBĂ T O A R E A T IN EREŢII DE LA M O S C O V A

A liÎ-a ediţie a jocurilor sportive
internaţionale prieteneşti

Anul Di. Nr. 819 Joi 1 August 1957 4 pagini 20 bani MOSCOVA (prin telefon de la 10 discipline sportive care lor mondială, oferind o între­
l.a trimisul special Agerpres) prin frumuseţea lor 'au atras cere palpitantă în proba de
ÎN ÎNTÎMPINAREA în tribune zeci de mii de mos­ înălţime. Ambii atleţi au tre­
Incepînd de marţi, cea de-a coviţi. Cum era şi firesc, în cut ştacheta ridicată la 2,13
Unminer destoinic fll-a ediţie a Jocurilor sporti­ centrul atenţiei generale s-a si­ m dar victoria a fost acordată
ve internaţionale prieteneşti se tuat concursul de atletism de lui Stepanov care a sărit a-
află în plină desfăşurare. Pe pe stadionul central „Lenin“ de ceastă înălţime din prima în­
minunatele stadioane şi săli de la Lujniki. Aproape 100.000 de cercare.
sport ale Moscovei participan­ spectatori iau urmărit ore în şir
ţii la competiţii s-au întrecut pasionantele întreceri, în spe­ Sportivii romîni au obţinut
cial la probele de înălţime bă­ cîteva performanţe remarcabile
„ZILEI M INERULUI" cu ocazia primelor confruntări
ieţi 10.000 m pliat şi lungime la care au luat parte. Floretiş-
Mină fruntaşă fete. tii romîni au întnecut cu sco­
rul de 11—5 echipa olimpică a
I ntre minele din bazinul carboni­ Atleti sovietici au demon­ Franţei în care figura excelen­
fer Valea Jiului, se desfăşoară strat din nou înalta lor măes- tul Netter învins de reprezen­
o însufleţită întrecere socialistă. Fie­ tanţii noştri Csipler şi Zi’.aghi
care colectiv de mineri luptă pentru trie repurtînd strălucite victo­
(Continuare în pag. 3-a)
rii. Stepanov şi Kaşkarov au

confirmat cu prisosinţă clasa

Primii pe raion Bátasele treieră Oraşele noastre™ mai frumoase!

Iu după-amiiaaa zilei de 27 de bună calitate, fără nici un din plin lililí a extrage cît mai mult cărbune peste Prin munca cetăţenilor, cit şi cm realizarea următoarelor obiective: u-
iulie a. c., colectiviştii din Bre­ fel de impurităţi. plan, în cinstea „Zilei minerului" şi contribuţia de ia bugetul statului, In tilizarea justă a fondurilor bugetare
tea Mureşană, raionul Ilia, au Secerişul păioaselor de pe cele 799 il!ÍI s zilei de 23 August., fiecare an oraşele regiunii noastre, au integral, salubrizarea oraşelor, antre­
terminat secerişul pătoas-elor de După primele hectare treie­ hectare a fost terminat în comuna căpăffl un aspect cit mai frumos. narea cetăţenilor la munci voluntare,
pe cele 54 hectare. Mobilizaţi rate, colectiviştii au avut sa­ Vinţu de Jos. sg jp ip l După rezultatele ' obţinute pînă la S-au amenajai parcuri, solare, zone extinderea şi întreţinerea parcurilor şi
de organizaţia de bază şi con­ 30 iulie, mina Vulcan se situează în verzi etc. zonelor verzi, realizarea planului la
siliul de conducere, în aceeaşi tisfacţia să afle că pentru fie­ In aceste zile, concomitent ou gră- 1ULIU SOMOGY1 fruntea întrecerii pe bazin. Colectivul contribuţia tn muncă, întreţinerea bl
zi colectiviştii au început treie- care hectar semănat cu grîu birea ritmului treierişului, toate mij- şeful unei echipe de mineri din acestei exploatări din care fac parte Pentru a da un nou imbold acţiu­ bune condiţiuni a fondului de locu­
rişul, iiair a doua zi, în convoi, revine o producţie medie de ioacele de transport din comună ati sectorul XI al minei Petrila, care mineri ca Pavel B<3yte, Emeric Csiki, nii de curăţenie şi înfrumuseţare a inţe, vărsarea beneficiilor planificate
au trimis la baza de recepţie peste 1.600 kg. fost utilizate pentru transportul ulti­ lucrînd la pregătiri îşi depăşeşte Rudolf Karacsonyi şi alţii, care au dat oraşelor regiunii, Sfatul popular al la termen. întrecerea va avea trei
din Ilia, Întreaga cantitate de milor snopi de grîu care se mai gă­ norma în medie cu 40 la sută. sute de tone de cărbune peste' plan, oraşului Alba lulia cheamă la între­ etape: 23 August, 7 Noiembrie şi 30
grîu contractată cu statul. Gos­ Comuniştii Ion Ister, Ion sesc încă pe cîinp. şi-a realizat planul în proporţie de cere toate sfaturile populare ale ora­ Decembrie.
Stoenesou, Aurel Lazăr şi Ute- 104,9 la sută. şelor de subordonare raională, pentru
podăria colectivă din Bretea Treierişul pe cele 5 arii amenajate
miştii Maxim ilian Sonoc, Re- în comună este în toi. Batozele, care După mina Vulcan, urmează mina Studenţi la practică
Mureşană a fost !prima unitate mus Lazăr şi Mihai Cărbune datorită reparaţiilor de bună calitate Petrila, care şi-a realizat planul în
au lucrat ou multă dragoste, proporţie de 102,5 la sută.
agricolă sooiialistă din raion neprecupeţind nici Un efort în
campanila de recoltare şi treie-
care şi-a predat cerealele con­
riş.
tractate cu statul. Griul a fost
GHEORGHE M1TREA

corespondent

Pionierii şi elevii au strîns spice funcţionează ca un ceasornic, merg Í00 metri liniari în suitor
din plin.
Cum este şi normal. în ur-. ale ţăranilor muncitori indivi­ Lucrînd la înaintare în căr­ tor cu 100 m. liniari, ceea ce
ma coaselor la seceriş, rărnîn duali. A fost treierat pînă acum griul de constituie un adevărat record.
spice pe mirişte. Pentru a nu pe aproape 100 hectare. După calcu­ bune, brigada condusă de tî-
După ce au treierat toate spi­ lele făcute pînă acum, media la hec­ nărul candidai de partid Tra­ Secretul acestui succes, pe
lăsa să se piardă nici un bob cele adunate, ei au constatat tar va fi de 1.600 kg grîu. ion Lovi din sectorul IV — drept cuvint remarcabil, con­
din noua recoltă, pionierii şi e- ou multă bucurie că au strîns al tineretului — de la mina
levii de la tabăra de curte din 120 kg grîu. întreaga cantitate Intre delegaţii celor 5 batoze, s-a stă în dorinţa tinerilor ce al­
organizat o întrecere. Ei s-au an­ Vulcan, a reuşit ca între 1 şi cătuiesc brigada de a cinsti Fes­
Dobra, raionul Ilia, au adunat de grîu a fost predată la coo­ gajat ca în preajma zilei de 23 Au­ 30 iulie să înainteze la un sui­ tivalul şi „Ziua minerului".
zilele trecute spicele de grîu de perativa din sat. Asemenea ac­ gust să treiere ultimii snopi de grîu.
pe tarlalele întovărăşiţilior şi ţiuni ale pionierilor şi elevilor ANGAJAMENT DEPĂŞIT
au avut loc în majoritatea sa­ Întovărăşirea „7 Noiembrie“ va
telor din raion. termina treierişul în cîteva zile. Ţ n una din consfătuirile de plinit pînă la 23 August, a fost
* producţie avute, colecti- depăşit cu 439 tone de căr-
Treierişul trebuie grăbit in raionul Alba I Ţăranii muncitori Ioan Bota, Eli- vul sectorului V sud al minei bune. După o sesiune de
sabeta Raţ şi Nicolae Băcăinţan, examene Inate cu suc­
Lupeni s-a angajat să cins- Fără îndoială, că minerii din
tească „Ziua minerului" şi ziua brigăzile lui Bela Fazakaş, A- Oces, studenţii au ple­ Weşti slin satul

In raionul Alba, cu excepţia cójnu- treierai doar 32 hectare, iar la Bă- după ce au treierat, au dus la baza de 23 August cu 800 tone de vram Doţiu, Dumitru Rotaru, cat în practică. Le- Peste un vagon de cerea e
nelor de munte Almaş, Anipoiţa, Fe- răbanţ s-au treierai numai 58 ha de recepţie griul contractat. cărbune extrase peste plan. S-a Petru Letean, au avut un cu- gînd cunoştinţele în­ contractate cu statul
rieş şi Meteş, unde secerişul a In- din 430 ha. ţinut de cuvint colectivul sec- vînt greu de spus în realizarea văţate în facultăţi cu cele din
iîrziat datorită faptului că ghiul a Sfatul popular al raionului Alba A ferminat treierişul tonului V ? Pînă la 29 iulie an- şi depăşirea angajamentului producţie, viitorii ingineri con­ Colectiviştii şi ţăranii muncitori din
dat mai tirziu în pîrgă, recoltatul trebuie să ia măsuri ca-toate bato- gajamentul. care trebuia înde- luat. structori, nu pierd nici un mo­ satul Ostrov, raionul Haţeg, cunos-
păioaselor este pe terminate. Procen- zele aflate pe teritoriul:raionului să ment pentru a învăţa iucryri noi. cînd avantajele oferite de stat con­
1.925 DE MINERI DECORAŢI tractanţilor de cereale, au încheiat
Clişeul nostru înfăţişează un contracte de predare a cerealelor că­
i 'i'ual, s-a secerat pînă acum aproxi- funcţioneze din plin, iar acolo unde — Alo ! Redacţia ?. Munca şi faptele de vrednicie ale R.P. Romîne. Din rîndul mineriloi grup de studenţi tn anul V de la tre stat.
¦malla 90 la sută. se constată defecţiuni, ele să fie ime- — Da.. minerilor din Valea Jiului au fosl harnici ai Văii Jiului, s-au ridicat Institutele de "construcţii din laşi
şi Bucureşti, aflaţi In practică la Pînă acum a fost contractată canti­
v In clieca zile tot griul va fi tăiat! dial înlăturate. — La telefon preşedintele răsplătite cu înalte distincţii: 1925 de oameni destoinici oare desfăşoară o şantierul 2 Bluming din Hune­ tatea de 11.590 kg cereale, din care
doara. 9.050 kg secară şi grîu şl 2.540 kg
| Se constată insă un decalaj mare q can!!?! a ?!?s /a inftrzierea întovărăşirii din Za ni. Vă co­ mineri au primit ca răsplată pentru activitate susţinută în conducerea tre porumb. In fruntea contractanţilor se
municăm că datorită bunei or­ munca depusă, ordine şi medalii ale burilor obşteşti. In mijlocul lor inginerul Ovi- află gospodăria colectivă „Pămint
\ între ritmul strîngerii de pe cîm.p a treierişului, este şi aceea că se în- ganizări a munoii,: marţi am diu Velehorschi dă explicaţii asu­ desţelenit".
terminat treierişuj. Am încăr­ In contul lunii septembrie pra unui proiect de lucrări
ţ recoltei şi cel al treierişului. Astfel, timplă de multe ori ca griul aflai O nouă construcţie
Un nou centru în G. A. C,
Î plnă acum, deşi treierişul a început pg s? j?e insuficient pentru a de colectare
a laptelui La gospodăria agricolă colectivă din
de mai bine de două săptămâni, din satisface întreaga capacitate de lu- satul Ostrov a început construcţia u-
Pentru a asigura o cît mai bună nei magazii de cereale cu o capa­
suprafaţa totală de 16.086 hectare crll a batozelor. De aceea, trebuie cat acum griul contractat şi Colectivul fabricii de tera­ de 122 la sută, iar faţă de pla­ aprovizionare a populaţiei cu lapte, citate de 5 vagoane, care urmează
plecăm spre baza de recepţie. cotă din Deva, lucrează în nul anual, sarcinile de produc­ l.C.l.L. Simcria a deschis zilele tre­ a fi dată în folosinţă pînă la 23
insămînţată cu păioase, au fost tre- ^ ^^ Viorel Berar, Aurel Petruţ şi prezent în contul zilei de 3 ţie, pînă la această clatâ, erau cute în Piaţa Unirii nr. 9 din oraşul August.
Lucreţia Berar au terminat pri­ septembrie. Acest succes deo­ depăşite cu 16,8 la sută. Deva, un nou centru de colectare. La
ierate abia 639 hectare. . mii treierişul. sebit se datoreşte bunei organi­ acest centru ţăranii muncitori pot în­ Această construcţie constituie un
IŢn comuna Ciugud, de pildă, d..i.n cel mai scurt 6griul care se mai a1flă zări a muncii în secţii, aprovi­ Pînă în prezent s-au produs cheia contracte de predarea laptelui ajutor preţios pentru colectivişti, de­
zionării fabricii cu materialele peste planul anual cahle pen­ pe perioade pînă la 6 luni. Totodată, oarece pînă acum ei erau nevoiţi să
468 heCtare, cit este suprafaţa to- *nc^ - Pe c^mP> sd fie în întregime necesare şi elanului cu care se tru 800 sobe de teracotă. Pre­ 50 la sută din valoarea laptelui con­ depoziteze cerealele în incinta sediu­
munceşte aci pentru a întim- ţul de cost în primul semestru tractat se achită imediat. lui, în condiţii necorespunzătoare.
L }a!â insămînţată cu păioase, s-au transportat. a fost redus cu 6,41 Ia sută.
pina ziua de 23 August şi 7 Valorificarea laptelui prin acest cen­ NICOLAE BEŞL1U
ÎN P L IN T R E IE R IŞ O contribuţie însemnată la tru se poate face în fiecare zi. • corespondent
Noiembrie cu realizări cit mai obţinerea acestor realizări,
Prin satele raionului Hunedoara şi-au adus-o muncitorii Mihai
deosebite.
Baliga, Loghin Petrescu, Pe­
In ziua de 31 iulie, planul tru Pesiga şi echipele nr. 1 şi

lunar era realizat în proporţie 2 de la cuptoarele de ars cahle.

La Hăşdat rea lor de a munci şl mai bine de arie, răspunse tov. Nagy. Pentru dezvoltarea producţiei
în viitor pentru a obţine recol­ Mă duc din nou. Citesc atent
Chiar de la marginea satu­ te şi mai bogate. agricole, pentru ridicarea nivelului
lui ne întîmpină un zgomot şi, intr-adevăr, îi văd enunţaţi;
ciudat. Să fie oare zumzetul Dar cui se datoreşte acest Fără multe comentarii. de trai al oamenilor muncii de la sate ‘l*«-**«* •* •*fr**l
înfundat al furnalelor, sau al fapt ? E necesar să mai în­
oţelăriei Martin de la Hune­ treb oare ? încerc. Mă adresez — Şi-apoi, nu numai comu­ Oamenii muncii de pe ogoa­ Agricolă credite, pe diferite ter­ ¦ Tînărul frezor "1
doara, adus pe aripi de vînt ? lui Alexandru Nagy. niştii au fost în frunte. S-iar rele patriei noastre primesc un mene, în valoare de 871.528.000 î¦
Nu. Este zumzetul batozei ce putea scrie toată gazeta despre puternic sprijin din partea sta­ lei. Mumiai . pentru contractările ţ
treieră neobosită pe aria înto­ — Care-i „şmecheria“ de aţi cei ce au urmat exemplul lor tului pentru dezvoltarea pro­ de cereale, pliante tehnice, me­
vărăşirilor din acest sat. obţinut atîta rod ? în muncile agricole. ducţiei agricole şi pentru ridi­ dicinale, legumej fruote, ani­ | N-are mai mult de 1,50 înălţi- ¦
carea nivelului lor de trai.
Ne apropiem. Colo, în dreap­ — Motorul, tovarăşe. La plecare cîţiva tovarăşi male şi produse animale, peste \ me şi un surîs care porneşte din ţ
ta ’satului, e mare animaţie. — Care motor ? mi-au povestit cu mîndrie, des­ In. primele 6 luni ale anului, 1.300.000 de ţărani muncitori | inimă, care trebuie să fie ca şi su- ¦
Convoaie întregi de căruţe, în­ pre succesele lor, despre fap­ .statul a aoordat prin Banca au primit de la stat mai mult | rîstil lu i: limpede şi cinstită. Pare 1
cărcate cu grîu şi orz, aşteap­ — Organizaţia de bază din tul că toţi vor treiera la arie. de 555.900.000 lei credite pe
tă rîndul la batoză. Sus, în Întovărăşire. ' ? o întrupare a modestiei, dar în nici j
vîrful unui .car, o femeie tînă- C. CHITIGOI I un caz a mediocrităţii. A păşit în »j,
ră. E soţia lui Martin Raţ, care — Bine, dar unde-i exemplul J viaţă dînd dovadă de hărnicie, de
dă într-una snopi la batoză de comuniştilor? ¦ (Continuare în pag. 3-a) t seriozitate şi de inimă vitează, aşa T
parcă ar fi vrut să-l acopere I cum stă bine unui tînăr din zilele t
pe coşar. Jos, în dreapta, nişte —- Citeşte mai atent gazeta 1 noastre. L-am găsit la postul de *
ţărani întovărăşiţi îşi aşteaptă, ^ muncă lingă freza lui. Intr-o hală ţ
FILATOARE FRUNTAŞE ternjen scurt. Pentru contractă­ »
rile de cereale încheiate cu în­ a Atelierelor centrale din Gurabarza. *
treprinderile regionale de con­ *
tractări şi achiziţii „Recolta“,

rîndul. Stau pe marginea unui producătorii an primit drept L-am întrebat: »vi
şanf, urmărind mersul treieri­ aredite suma de 55.477.000 lei — Poţi părăsi pentru cîteva mi­ *

şului. ' Pentru creşterea şi îngrăşarea nute postul de muncă să stăm puţin ţ
împreună de vorbă ?
. Intrăm in vorbă cu un to­ de animale producătorii au pri­ ¦
— Da, am încredere în ucenicul 9
varăş. II cheamă Vîşchi Arpad mit 176.065,000 lei, iar pentru Rusanda Roman, pe care-1 ajut să r
^ înveţe mînuirea frezei, în orele de *
— Cine a scris articolul de cultivarea sfeclei de zahăr 72
Ia gazeta de arie cu titlul „Fi­ milioane lei. ? practică, şi care... a ajuns să se des-
ţi în frunte“ ?
In fiecare an creşte numărul 1 curce binişor... locuri de muncă. Pînă la urmă au :
— Dionisie Soş. ţăranilor care primesc credite
¦de 1a stat pentru construirea de j, —Şi romanul tînăruiui frezor frun­ reuşit să scape de el. Luptătorul Ni- j
—- Dar broşurile acelea, ce locuinţe, cumpărarea de anima­ ţi taş, începe să se înfiripe din cuvin- cula moare în 1942 şi lasă în urm i *
se află în mîinile tovarăşilor le de muncă şi de producţie, I te puţine şi modeste, umbrite parcă lui o femeie cu 7 copii. Cînd vădu- "
de pe marginea şanţului, cine | de tristeţe, atunci cînd vorbeşti des- va minerului Nicula s-a prezentat în i
le-a adus ? materiale de construcţii, mate­ faţa comisiei de pensionare pentru i
rial săditor viticol şi pomicol, j. pre trecut.
— Agitatorii, tovarăşe! maşini şi unelte agricole etc. ...Tatăl lui Nicula Gheorghe, mi- a-şi cere drepturile, preşedintele co- ţ
î ner cu vederi progresiste căruia nil misiei auzind cine i-a fost bărbatul l
Ne îndreptăm spre batoză. Din suma totală acordată de ^ i-a plăcut niciodată ploconeala în i-a rupt actele şi i le-a aruncat în ţ,
Tovarăşul meu de drum, — către Banca Agricolă, aproa­ t faţa stăpînilor, vei mai degrabă re- faţă: „Du-te ta comunişti să-ţi dea 7
preşedintele sfatului popular pe 291 milioane lei sînt credite Ţ volta şi lupta, a fost luat la ochi ej pensie". Tovarăşii lui Nicula au ^
acordate pe termen lung. i de stăpînii minelor şi aruncat pe ajutat-o cît au putut. Totuşi, din cei ţ
raional — bagă mina intr-un * rînd afară din .înt,repri¦ndj erile d.e 6 cop1ii,’ doi au murit în vîrstă fra- ş7
sac. Ridică cîteva boabe, pri- O mare atenţie se acorda în­
vindu-le atent. tăririi şi dezvoltării unităţilor * unde lucra: Ţebea, Petroşani. Dar 2edă> r0?i de boli . mizerie; I
^ el nu se cuminţea. In urma unui Printre supraveţuitori mă nu- 1
— Nu aveţi o pungă? a gricole socialist-cooperat iste. i accid-nt de mină întîmplat în 1936,
In primul semestru gospodăriile 7 sănătatea lui a fost serios zdrunci- măr şi eu — îmi spuse frezorul N i-?
— De ce ? agricole colective, cooperativele
( nată. Totuşi, pentru a-l încovoia şi cula Gheorghe. Acum ştii, tovarăşe, t
— Să le arăt celor ce ezita agricole de producţie şi întovă­ a-l distruge pe acest om, mereu cu
răşirile agricole au primit cre­ 7 protestul pe buze, conducătorii mi- 1. BALAN |
de a intra în marea familie
In întî«n|>inarea zilei de 23 August, munca la Filatura Lupeni a devenit mai intensă. Colectivul de dite pentru producţie şi pentru A nelor îl repartizau în cele mai grele mmm l
unde-i cîştigul mai mare — aci se străduieşte să se achite cu cinste dc angajamentele luate în cinstea acestei zile. investiţii în valoare de

răspunse preşedintele. In clişeu: filatoarele luliana Armeana şi Ileana Buftea, sfătuindu-se asupra procesului de producţie.

Cei din jur schiţară un zîm-

bet. Se putea citi pe feţele lor

bucuria rodului bogat, hotărî- Ele depăşesc zilnic norma cu 90 la sulă. 142.300.000 lei. (Ag rpres). î i.; ¦«••*••«•,».».«¦ .«..9 .#•.*••«••»• c>•f*••••-#«••• • -C -.t" « - •••F * J *