Page 20 - 1957-08
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCJAÜSM U LU t a m a " ,M ^ ^ A s r: Nr. 823
•''.V'- •-J. u a * ' « ^ :ux^i^jgwB!wrtaw
Un scor sever,dar m
Puternice manifestaţii Energia ftnciaara--seghelln Pl A. ®. (4--®)
antibritamce în Cipru
C uvîntarea rostită de Kim Ir Sen Valoarea echipelor de fotbal eaşi superioritate a jucătorilor mai tîrziu acelaşi Zapis — ca
maghiare este unanim recunos de la Energia. Totuşi, atacanţii re în această partidă s-a dove
la întrunirea electorală NICOSIA S (Agerpres). — cută şi nu mai are nevoie de maghiari se arată mai agresivi dit extrem de muncitor şi de
I>n curatul zilei de duminică comentarii. De aceea, ori de decît în primele 45 de minute. agresiv — scapă singur, fen-
cîte ori echipele noastre înfrun La un atac, unul dintre jucă tează portarul şi marchează în
din circumscripţia Mundok s-au desfăşurat în numeroase tă pe cele din ţara vecină şi torii oaspeţi este oprit neregle că o dată. Ultimele două go
oraşe din Cipru puternice ma prietenă, tribunele stadioanelor mentar în careu şi lovitu luri sînt marcate in minutele
nifestaţii antibritanice. Lia Ni devin neîncăpătoare. ra de pedeapsă este trans 82 de către Becker, centrul îna
formată cu siguranţă de
PHENIAN 5 (Agerpres). - eroice în muncă ale clasei ca lisînmanistă, Kim Ir Sen a cosia sute de 'tineri au ieşit în Aşa s-a întîmplat şi în dumi către centrul înaintaş Be- intaş maghiar — din penalii —
La 27 august vor avea loc în noastre muncitoare“. arătat că Partidul Muncii din stradă cu pancarte pe oare se nica care a trecut. Peste 5.000 cker: 4—/. In minutul 44 este şi de Vereş, stoperul oaspeţi
R.P.D. Coreeană alegeri pen Coreea şi guvernul R.P.D. Co puteau citi lozinci cerînd alipi de spectatori din oraşul nostru lor — auto-gol. Astfel a fost
tru Adunarea Populară Supre Kim Ir Sen a arătat că aces reene au stăruit şi continuă să rea Ciprului la Grecia şi ple şi din localităţile învecinate au riadul hunedorenilor să mar fixat scorul de 7—2.
mă. Alegerile fuseseră amînate te succese în agricultură nu ar stăruie asupra unificării paşni carea trupelor britanice din venit să asiste la întilnirea e- cheze, prin Zapis. Şase minute
din cauza războiului care a du îi putut să fie obţinute dacă în ce a patriei pe baze democrati insulă. Poliţia a atacat pe ma chipei Energia Hunedoara cu M. ENESCU
rat 3 ani şi a realizării lucrărilor perioada postbelică nu s-ar fi ce şi fără amestecul străin. formaţia din Seghedin. Insă,
efectuat cooperativizarea agri nifestanţi, arestând un mare nu printr-un joc de foarte bună ca Echipele Energia Lenea şi Ânmoasa
litate, tehnic şi rapid, luptând
urgente de reconstrucţie în pe culturii. Kim Ir Sen a spus că In încheierea cuvîntării sale măr dintre ei şi confiiscînd m a cu o rară îndîrjire, pentru fie şi-au învins adversarii
care balon, liunedorenii şi-au de
rioada postbelică. La 2 august toate aceste victorii obţinute Kim Ir Sen s-a oprit asupra nifestele împărţite populaţiei. In păşit adversarii la un scor sever. In cadrul „Cupei primăve dominat jocul, conduoînd cu
intr-un timp scurt, sînt v’ctorii rii“, ultima etapă, la Lonea şi 1—0. Fără să se descurajeze,
au început întîlnirile alegători ale poporului coreean, ale pu importanţei îndeplinirii cu suc aceste manifeste scria între al Jocul îl începe Energia şi Ammoaaa, s-au desfăşurat me echipa gazdă a preluat iniţia
lor cu candidaţii pentru Aduna terii populare, orînduirii demo- ces a primului plan cincinal a tele : „Discipolii naziştilor tre chiar din primele minute cei ciurile de fotbal dintre echipele tiva, în repriza Il-a egalînd şi
crat-populare. cărui principală sarcină constă cinci atacanţi hunedoreni pun Energia Lonea—Progresul De !apoi cîşligînd cu scorul de
rea Populară Supremă a R.P.D. în a pune temelia industrializă buie aduşi în faţa justiţiei. Noi în pericol poarta apărată de va şi Energia Anînoasa—Loco 3—1.
Coreene. Analizînd în cuvîntarea sa rii socialiste, în a dssăvîrşi coo vom lupta pină la victoria fi Jenghinar. Scorul este deschis motiva Simeriia.
situaţia din Coreea de sud, Kim perativizarea agriculturii şi im nală“. în minutul 19 de fundaşul Recolta Sebeş — Energia
Toate ziarele centrale din îr Sen a subliniat că domina plicit în a consolida baza eco Coiciu, care transformă o lovi Echipele gazdă au prestat un
R.P.D. Coreeană au publicat cu ţia americano-!isînmanistă ins nomică a socialismului în par Manifestaţii similare au avut tură de pedeapsă în urma unui joc dinamic, oreî-nd multe faze 30 Decembrie Cugir 5—0
vîntarea rostită la 2 august de taurată acolo se află în faţa u- tea de nord a republicii, în a loc la Paphos şi în alte oraşe. fault comis în careu asupra lui periculoase la porţile oaspeţilor.
Kim Ir Sen, preşedintele cabi nei crize politice şi economice rezolva în linii mari problema Voinescu. Cîteva minute mai In special în jocul dintre Ener Ca şi la prima M iluire pe
netului de miniştri al R.P.D. acute. Imperialiştii americani şi asigurării locuinţelor, alimente ------ ?------- tîrziu Nebelea apără o lovitură gia Lonea—Progresul Deva, e- care au avut-o aoeste echipe,
Coreene, la întrunirea electorală clica lisînmanistă caută -ă în lor şi îmbrăcăminţii pentru extrem de puternică trimisă de jocul a fost dur, ou incursiuni
din circumscripţia Mundok. lăture criza iminentă prin per populaţie. Mao Tze-dun centrul atacant maghiar Bec chipa gazdă a prestat un joc succesive de la o poartă la alta.
secutarea tot mai accentuată a a primit delegaţia her. Imediat, Tetea primeşte ba Gazdele însă iau insistat
Kim Ir Sen a vorbit mai în- populaţiei, prin ascuţirea încor Kim Ir Sen a subliniat că lonul şi, singur, de la numai colectiv, dinamic, mult superior cu mai mult curaj, lu
tîi despre succesele R.P.D. Co pentru înfăptuirea acestor sar parlamentară zece metri trage afară. In mi cru ce le-a adus victoria cu
reene în opera de refacere a in dării în Coreea. In această or cini istorice este necesar să se a Uniunii Bir mane nutul următor Sîrbu înaintează echipei Progresul, meciul sot- scorul de 5—0. Golurile au fost
d u strii şi a agriculturii. dine de idei Kim Ir Sen a de întărească şi mai mult puterea pină in careul de 16 metri şi, marcate de centrul înaintaş
clarat că pacea trebuie menţi populară, să se ducă lupta îm PEKIN 5 (Agerpres). — fără să ezite, trage în stingă dîndu-se cu scorul de 5—0 Ioan Munteanu, care a fost cel
„Noi am putut realiza aseme nută şi că nu trebuie tolerat potriva birocratismului, să se China Nouă anunţă: La 2 porţii, jos : 2—0. (1-0). mai activ jucător de pe teren.
nea succese, a spus Kim Ir Sen, nici un ioc al duşmanilor păcii, apropie de popor organizaţiile august Mao Tze-dun, preşe
numai datorită ajutorului eco de stat, să se atragă poporul la dintele R. P. Chineze, a pri- Acest rezultat nu a fost men Energia Aninoasa, de aseme In deschidere, au jucat echi
nomic şi tehnic din partea U- cu focul. Subliniind că Coreea activitatea de stat, ridieîndu-se 9mit la Tzindao delegaţia par ţinut decît foarte puţin timp şi, pele de juniori. Şi aici, Cugirul
niunii Sovietice, R. P. Chineze nu a fost încă unificată dm cau astfel democraţia socialistă la lamentară a Uniunii Birmane dintr-o fază la care au colabo nea, ia prezentat un joc specta a fost învins ou scorul de
şi a celorlalte ţări frăţeşti de za obstacolelor puse la cale de o treaptă înaltă. Este necesar, condusă de Takin Tein Ma- rat cu măiestrie atacanţii hu 14—0 (!).
imperialiştii americani şi de c!i- a spus Kim Ir Sen, să se întă ung, vicepreşedinte al Came nedoreni, Tetea marchează din culos, tehnic, dar numai în re
democraţie populară, datorită rească unirea tuturor forţelor rei Naţionalităţilor a Uniunii nou. In minutul 40, Voi
politicii juste a partidului şi gu patriotice ale Coreei de sud şi Birmane. nescu are balonul, nici un priza II-ia. In repriza I-a, oas
de nord, să se mobilizeze aces apărător maghiar nu este în a-
vernului nostru, datorită faptelor te forţe la lupta pentru elibera La primire a participat Citi propiere, portarul iese, dar peţii (Locomotiva Simeria) au
rea naţională şi independenţa En-lai, premierul Consiliului Voinescu şutează cu precizie şi
O&OOO&OOOO0 0 -0 0 0 0 OO OO OO OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O 5000000001 de stat a R. P. Chineze. cu toate că Jenghinar atinge
patriei. mingea cu mina, nu poate să
Siinalia In Cuba centimă sä reţină şi astfel scorul este mo Concursuri sportive în cinstea zilei t
extrem tie încordată dificat din n o u : 4—0. Cu acest
d e 25 A u g u st
rezultat se încheie prima parte
NEW YORK 5 (Agerpres).— vincia Oriente). Zece partizani Comitetul de cultură fizică şi sport de pe lingă Sfatul popular al
a jocului. , oraşului Deva organizează în cinstea zilei de 23 August, un concurs intre
După cum anunţă presa ameri ai lui Castro au fost ucişi. DuSles a cerut guvernului englez
Repriza a doua arată ace toate colectivele sportive din oraş, la disciplinele: şah, popice, tir, fotbal,
cană, situaţia din Cuba conti ¦#L | volei şi atletism. Concursul se va des făşura începînd dc simbălă, 10 august.
nuă să fie extrem de încordată. NEW YORK (Agerpres). — să înăbuşe cît mai grabnic Tot în oraşul Deva, în ziua de 11 august, se va desfăşura un con-
In oraşul Santiago sânt in gre După cum anunţă ziarul „Dia- , curs (trotinete, triciclete, biciclete) ,pentru copiii de la vîrsta de 4 pină la
vă muncitorii şi funcţionarii din rio de Nueva York", Comitetul insureefia din Oman 10 ani.
majoritatea coVirşiioare a între democrat muncitoresc al emi
, Participanţii la acest concurs, ca re se înscriu la responsabilii de
prinderilor şi instituţiilor. Gre granţilor cubani din New York LONDRA 5 (Agerpres). — insurecţie". Dulles a avertizat estrăzi, la C.C.F.S. oraş şi la Comiie Iul orăşenesc U.T.M. Deva, se vor
va s-a extins asupra altor şase a adresat' Organizaţiei sindica Ziarul „Sunddy Express" scrie guvernul englez că dacă nu se j aduna duminică, 11 august, ora 9, la Şcoala pedagogică din Deva.
oraşe din răsăritul ţării. le americane A.F.L.C.I.O. o va grăbi cu noi măsuri împotri
scrisoare în care cere membri că atunci' cînd a fost la Londra va insurgenţilor, insurecţia se '¦snxv—y
La 2 august a avut loc o lor sindicatelor să nu încarce secretarul de stat al S.U.A., va putea extinde şi asupra ailor
nouă ciocnire între trupele gu şi să nu mai transporte arme Dulles, a cerut ca guvernul ţări bogate în petrol din golful & \ 71 Si N
vernamentale şi forţele de răs în Cuba. „Guvernul Batista, se englez să 1întreprindă noi efor Persic. El s-a pronunţat pentru
culaţi conduse de F. Castro, spune în scrisoare, dispune de turi pentru înăbuşirea insurec trimiterea în Oman a unui ma MIERCURI 7 AUGUST 1957
fruntaş al tineretului. In co o cantitate uriaşă de tot felut re număr de trupe pentru „re
municatul cartierului general al de arme care i-au fost livrate ţiei din Oman. „Dulles consi glementarea" rapidă a situaţiei SPECTACOLE larc romîncşti; 6,15 Melodii populare PROGRAMUL II: 15,00 Program
de guvernul S.U.A." şi „le folo deră, scrie ziarul, că Anglia a- în această zonă a Asiei. CINEMATOGRAFICE romîneşti; 7,15 In zilele acestea la de muzică populara; 15,40 Muzică
armatei cubaneze se spune că seşte în războiul civil din pa Moscova; 8,00 Muzică uşoară; 8,15 uşoară romînească: 17,15 Tribuna
dat dovadă de prea multă pre- DEVA : încotro ? ; cinema „Grădina Materiale din presă ; 9.00 Muzică de Radio; 18,05 Noi înregistrări de mu
a avut loc o luptă în sudul cauţiune în legătură cu această de vară“ : Bonjour E lefant; ALBA estradă: 11,03 Teatru la microfon- zică romînească; 18,55 Sfatul medi
IULIA: Taina nopţii eterne; A- „Tania“ adaptare radiofonică după cului : „Alimentaţia igienică pe timpul
munţilor Sierra Maeslra (pro tria noastră". Condamnarea participanţilor ia putchul POLDU DE S U S : Hoţul ce piesa lui A. Arbuzov; 12,27 Muzică verii"; 19,00 Ciută orcliectrele Joe
nuşiu ; BARU MARE: Artistă uşoară; 14,10 Muzică uşoară romî-
Planuri s e c r e fe de î n z e s f r a r e a a r m a fe i contrarevoluţionar organizat în provincia Guandun cu orice p reţ; BRAD: Rîpa dracu nească; 15,05 Concert de muzică din Reininger şi Sergiu Malagamba ; 20,03
lui ; HAŢEG: Drumuri şi destine; opere; 16,25 La microfon Rodica; Din comoara folclorului nostru ; 20,45
v e s t-g e rm a n e cu rachete te le g h id a te PEKIN (Agerpres). — Chi termene de la 5 la 15 !ani. ILIA: Cadrilul: LONEA: Vaga 17,30 Vreau să ştiu; 18,00 Vorbeşte Muzică uşoară; 21,05 Selecţiuni din
na Nouă anunţă : La 2 august In timpul putchul ui armat a- bondul scria I - a ; ORAŞTIE: Don Moscova; 18,30 Muzică uşoara; opera: „Mireasa vîndută“ de Sme-
BONN 5 (Agerpres). — Du S.U.A. cu privire la achiziţio !a avut loc în provincia Guian- Juan ; PETROŞANI: Muntele bătut 19,10 Program de muzică populară tana.
narea de rachete americane de dun judecarea participanţilor la ceşti contrarevoluţionari au u- de v în t; SEBEŞ: Prea tîrziu; SIME romînească interpretat de am atori;
pă cum anunţă zdiairul „Welt tipul „Nike“. In continuare se putchul contrarevoluţionar or cis 7 funcţionari guvernamen RIA : Stan şi. Bran studenţi la Oxford; 19,45 Răspundem ascultătorilor ; 19,55 BULETINE DE Ş U R I:
!am sonntag“ ministrul apără arată că Ministerul Apărării in ganizat la 12 iulie în districtul TEIUŞ : Caravana ; ZLATNA : Rude Noapte bună copii; 20,30 Album cul 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 11,00 ; 13,00 )
rii al R. F. Germane studiază tenţionează să achiziţioneze în Li'pnţzziian, provincia Guandun. tali şi localnici şi s-au îndelet străine; PETRILA: Ultima înlîlnire. tu ra l; 21,00 Festival; 21,30 Doine şi 15,00; 17,00: 19,00: 22.00; 23.52
S.U.A. cele mai moderne tipuri Nouăsprezece criminali princi nicit ou jaful. jocuri populare romîncşti; 22,30 Mu (programul I), 14,00; 16.00; 18,001
planuri secrete de înzestrare a de avioane de vânătoare pentru pali au fost condamnaţi la SELECŢI UNI DIN zică de estradă. 20,00; 21,00; 23,00; (programul II),
armatei vest-germane cu rachete forţele militare aeriene ale R.F. moarte, ceilalţi 18 contrarevo După cum s-a aflat, membrii PROGRAMUL DE RADIO
teleghidate. Ziarul anunţă că Germane. lu ţio n ari — la închisoare pe grupului contrarevoluţionar au
Ministerul Apărării al R. F. căutat să extindă organizaţia PROGRAMUL 1 : 5,10 Jocuri popu-
Germanie a început tratative cu lor şi să ducă o activitate de
subminare.
!"
Transformări uimitoare în 1936. Aceasta înseamnă că in ACTUALITĂŢI DIN TARILE sută din locuitori fiind cititori per Din această sumă s-au folosit
în provinciile Chinei dustria chimică s-a dezvoltat mai. manenţi ai acestor biblioteci. i37.000.000 dong pentru construirea
repede decît celelalte ramuri in de dem ocraţie populară şi renovarea locuinţelor muncito
Industria provinciilor Guandun, dustriale, a căror producţie repre Noi zăcăminte reşti şi pentru extinderea electrifi
Henan şi Ţziansu a depăşii sarci zintă 209,6 la sută faţă de nivelul Extinderea struiască r.ave dc pescuit de 1.000 a recoltat însă 26 chintale grîu şi de minereuri cării şi instalaţiilor de apă în mai
nile planului semestrial. încă de antebelic. şi modernizarea tone şi unităţi frigorifere. 35 chintale orz la hectar. în R. P. Bulgaria multe sectoare din regiunea minieră
pe acum numeroase întreprinderi flotei de pescuit
au atins nivelul prevăzut pentru Pentru dezvoltarea industriei chi a R. P. Polone Planul prevede de asemenea ex Din activitatea In împrejurimile oraşului Pana- in regiunea muntoasă au fost con
ultimul an al cincinalului. mice în cel de-al doilea cincinal tinderea flotei ''in Marea Baltică. bibliotecilor publice ghiurişte din munţii Sredna Agora struite două case. de odihnă pentru
.s-au prevăzut investiţii cu 60 la Această flotă cuprinde în prezent din R. Cehoslovacă au fost efectuate importante pros muncitorii de la minele de la su
In anii cincinalului s-a scliim- sută mai mari decît cele efectua 100 de nave cu vele de 16 m, 60 pecţiuni geologice. In diferite lo prafaţă.
bat uimitor înfăţişarea multor re te în primul cincinal. Ele vor fi Planul cincinal (1956—1960) şi de nave de 24 in şi 250 de unităţi Bibliotecile publice din Cehoslo curi s-au descoperit diferite varie
giuni ale republicii. In diferite folosite în primul rînd pentru înde pianul de perspectivă al economiei diferite de tip vechi folosite în spe tăţi de minereuri care vor contribui Totodată, întreprinderile miniere
colţuri ale ţării, au apărut noi u- plinirea programului în legătură cu naţionale prevăd extinderea consi cial de cooperativele de pescuit şi vacia, cu un trecut de aproximativ la progresul metalurgiei. au cheltuit peste 5.000.000 dong
zine şi fabrici, au fost construiie dezvoltarea industriei cărbunelui şi derabilă şi modernizarea flotei po de pescarii individuali. peniru repararea cluburilor, achizi
noi raioane industriale. In anii pu energetice; în cadrul acestui pro loneze de pescuit. două secole, au un fond de peste Au fost descoperite noi zăcămin ţionarea de cărţi,, publicaţii şi echi
terii populare în provinciile gram se prevede printre altele re Planul de perspectivă prevede du te de minereu de mangan, bogate pament în vederea organizării ma
Guandun, Ţziansi, Gansu şi în ora profilarea uzinelor „Leuna-Werke“ Principalele eforturi vor fi îndrep blarea numărului de nave cu vele, I7.00P.090 cărţi care stau la dispo zăcăminte de cupru, precum şi ză nifestărilor culturale şi sportive.
şul Ţianfzin au fost construite şi şi „Buna-Worke‘. Se va mări pro tate spre extinderea flotei pentru precum şi construirea cîtorva nave căminte de pegmatită. Zăcămintele
reconstruite peste 700 de obiecte ducţia chimicalelor dc bază şi se largul mării. In prezent Polonia de 130 c.p. ziţia maselor largi de cititori. de minereu de cupru şi pirită ex în R. P. Albania industria
industriale. vor îmbunătăţi procesele tehnolo dispune de 50 de traulere, peste 20 ploatate pînă în prezent, precum alimentară eote
gice în special în industria îngră de supertraulere moderne, două ba- Bogată recoltă Anul trecut bibliotecile publice de şi cele descoperite ulterior vor con
Nivelul producţiei dinainte de e- şămintelor, a maselor plastice şi ze de pescuit, o navă auxiliară şi în judeţul Csongrad tribui la dezvoltarea regiunii Pa- în continuă dezvoltare
liberarea ţării, a fost depăşit de cauciucului. Se prevede de aseme este 20 de traulere de tip vechi. ia oraşe şi sate au împrumutat naghiurişte, care va deveni un mare
mult. Astfel, în provincia Liaonin nea mărirea capacităţii de produc din R. P. Ungară centru de extragere a minereurilor. Partidul Muncii şi guvernul R.P
se produce de 28 de ori niai mul ţie a întreprinderilor producătoare Pînă la sfirşitui anului 1960 fio- peste 30.000.000 volume, de două ori In munca lor de cercetări geologii Albania manifestă o grijă deosebită
tă fontă şi de 31 de ori mai mult de acid sulfuric, sodă caustică, car a pentru pescuitul în larg va fi In judeţul Csongrad secerişul a bulgari aplică o nouă metodă de faţă de dezvoltarea industriei aii
oţel decît înainte de eliberarea ţă bid, azot, acid fosforic etc. aurită cu 30 de supertraulere de fost terminat. Cooperativele agri mai mult decît în 1937, cînd ele prospecţiune a minereurilor. Cu a- mentare. In 1956 producţia globală
rii. In provincia Ţziansi producţia :te 500 de tone. Toate aceste u- cole de producţie din judeţ au re jutorul hărţii hidrologice a regiunii a industriei alimentare a Albanîoî
de energie electrică a crescut de Va creşte considerabil producţi- nilăţi vor fi adaptate în special coltat aproximativ cu 2,5 chintale dispuneau de 9.000.000 de volume. ei analizează apele şi după procen a crescut de 4 ori faţă de 1938, în
14 ori. de' diferite mase plastice ca colisti- nentru pescuitul scrumbiilor din la hectar mai mult decît ţăranii cu tul de cupru, ei prevăd şi studiază
renul, pollclorura de vinii, precum darea Nordului. Motolraulerele, gospodărie individuală. In regiunea Pentru dezvoltarea bibliotecilor pu terenurile cele mai bogate in mi timp ce industria alimentară locală
Dezvoltarea industriei dintre care primul va fi construit din jurul comunei Kiskundorozsnu' nereuri. s-a dezvoltat mult mai rapid. In
chimice în R.D. Germană şi de aldehidă formică, cauciuc sin recolta medie de-griu este de 19 chin blice. se alocă astăzi credite mari, cursul anului 1955 industria loca
tetic etc. In sectorul fibrelor sin în Polonia peste doi ani, vor servi tale la hectar, iar cea de orz de Viaţa nouă a minerilor ia şi-a depăşit planul la produsele
Greutatea specifică a industriei (etice se prevede mărirea produc deoarece în timpul ocupaţiei na vietnamezi
chimice în producţia industrială {iei de catifea de mătase, mătase de asemenea Ia pescuitul scrumbii toamnă de 21 chintale la hectar. alimentare cu 780 la sută faţă
globală a R.D. Germane reprezintă perlon şi wollerylon. lor. Cooperativa agricolă din localitate ziste. au fost distruse numai in Boe- In prima jumătate a acestui an, de 1950. Numărul sortimentelor la
exploatările, miniere din Hongay an produsele alimentare a crescut dc
17,9 la sută, iar în exporturi — 17 In primele două trimestre ale a In anii următori şantierele nava mia şi Moravia 4.000 de biblioteci cheltuit circa 240.000 000 dong în trei ori faţă de perioada dinainie
cestui an întreprinderile din cadrul vederea îmbunătăţirii condiţiilor de de război. In prezent se deschid mari
la sută. le poloneze vor începe să con- cu 3.000.000 volume. » viaţă ale minerilor. perspective pentru dezvoltarea in
Ministerului Industriei Chimice au dustriei vinului, zahărului şi tutu
La sfîrşitul anului 1955, produc In ce priveşte numărul de biblio nuiui din Albania.
ţia industriei chimice a crescut la îndeplinit planul global în propor
326,8 la sută faţă de nivelul atins teci, volume şi cititori, Cehoslova
ţie de 100,5 la sută. Producţia in
cia întrece ţări cum ar fi Anglia,
dustriei chimice a crescut cu 7,4 la
sută faţă de perioada corespunză Franţa. Austria, Republica Fede
toare a anului trecut.
rală Germană şi Canada. Totodată
media cititorilor permanenţi ai bi
bliotecilor publice este neobişnuit de
¦!nare faţă de alte ţări — 12,4 la
. i J•*8 ‘0 'S• *¦•••*' ’* «•#«*•••*« . .(>. .0. -o - »o- -6 • •• •9 •
•a • -o • •a«»*» • « • > • • • » ' -o* *f • *u t s • -I • •! • •* •:
Redacţia şi adm inistrau ziarului sir. T Murire w . 9, i c l ^ n : 158- 189. laxa 'plantă in numerar conform aprobării Direcţiunii Uenejale ar. « S â rtoiembrie 1 9 4 9 - liparul întreprinderea Poligraţică J M ar - UbVA.