Page 21 - 1957-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA!
Anul IX. Nr. 824
In cinstea „Zilei minerului“ M IN ERI
şi a zilei de 23 A ugust
n V a l e a J iuIu
De îndată ce ai pătruns în Valea
Jiului, te simţi în prezenţa mineri­
lor. a cărbunelui. Ori unde te vor
purta paşii, la Petrila sau Lonea,
la Lupeni sau Vulcan, la Uricani,
la Cimpa sau Aninoasa, peste toi
vel găsi acelaşi şi acelaşi lucru ¦
cărbune — aurul negru, cum I se
spune prin părţile locului.
Odată scos la suprafaţă din a-
dincurile munţilor, cărbunele şi-a
pus amprenta peste tot, îşi lasă ne­
greala pe tot ce află în cale. Pînă
şl apa Învolburată a Jiului, odată
ce se apropie de bazinul_carbonifer
capătă culoarea cărbunelui.
O întrecere cu un fel
deosebit
Era către seară, cînd am ajuns
la Petrila. Pe un drum de costişe
de o parte şi de alta străjuit de
case, se aflau o mulţime de mineri.
Unii veneau, alţii intrau Ia şut. La
o răscruce de drumuri, pe o poartă
de fier larg deschisă, intra unul după
altul, un şir de mineri. Curios,
mi-am îndreptat paşii către această
clădire. Era clubul tineretului din Pe­
trila. Încet, să nu tulbur liniştea,
am intrat într-o sală. Peste 150 de
mineri, în majoritate tineri, se sfă­
tuiau, discutau aci cu aprindere. Şi
ce credeţi că discutau ? Cum s-a
desfăşurat întrecerea în cinstea Fes­
tivalului şi cum continuă ea în în-
timpinarea Zilei minerului şi a zilei
de 23 August. Vorbea acum elec­
tricianul Ştefan Frecau.
— Noi toţi ne mîndrim cu succe­
sele noastre. De la începutul anului
şi pînă acum, noi am scos peste
PR I N C o resp en d ert fii voluntari
L L L L 51
în şapte luni —
4.135 tone de fontă
peste plan
In fiecare lună, de la înce­
putul anului şi. pînă în prezent,
colectivul secţiei furnale de la
uzina noastră şi-a îndeplinit şi
depăşit sarcinile de plan.
Desfăşurînd o susţinută în­
trecere pentru sporirea produc­
ţiei de metal, furnaliştii noştri,
au dat peste sarcini în cele 7
luni ale anului în curs, 4.135
tone fontă.
IOSIF IGAL’
Fruntaşii secţiei
Locul de fruntaş în întrecere,
pe secţia furnale, l-a 'dcupat
luna trecută colectivul ce de­
serveşte furnalul tineretului,
care a dat peste sarcinile pla­
nului lunar de producţie 180
tone fontă.
Pe locul doi s-a situat co­
lectivul furnalului nr. 1 cu 172
tone fontă peste plan. Pe în­
treaga secţie, în luna iulie, s-au
dat peste plan 352 tone fontă.
La furnalul tineretului se evi­
denţiază muncitorii din schim­
bul maiştrilor loan Moraru şi
lonaşeu Munteanu, prin frun­
taşii Gh. Ivaşcu şi loan Crişan
Marişca, iar de la furnalul ‘nr.
1, muncitorii din schimburile
maiştrilor Iosif Ştefănescu şi
Iosif Birlea, prii'/ furnaliştii Au­
rel Bozdog, Eronim Foray şi
lăcătuşul Ion Răceanu.
L1VIU DEM1NESCU
preşedintele comitetului sindical
de secţie
402.000 lei economii
la preţui de cost
Îndeplinirea şi depăşirea lu­
nă de lună a planului de pro­
ducţie au dus 1-a reducerea
cheltuielilor pe tona de pro­
duse, ceea ce a dat posibilitate
colectivului uzinei noastre să
realizeze însemnate economii la
preţul de cost al producţiei.
Miercuri 7 august 1957
Atollüiriafefe
plan mai bine de 17 mii tone de
cărbune. Minerii din sectorul I au
stat şl stau mereu in primele rîn-
duri ale Întrecerii pentru mai mult
cărbune. Se poate spune că nu este
brigadă în acest sector care să nu-şi
fi depăşit sarcinile de plan. Şi — a
adăugat el — după muncă şi răs­
plată. Au muncit bine, au cîştigat
mult. Unii mineri au primit pentru
fiecare şut mai bine de 100 de lei
— Măi băieţi, a intrat in vorbă
cunoscutul miner — Erou al muncii
socialiste luliu Haidu. Ce-am făcut,
e bun. Dar trebuie să facem şi mai
mult, pentru că 23 August este o
sărbătoare de un fel deosebit pentru
noi, şi deci şi întrecerea trebuie să
fie deosebită. 23 August ne-a adus
libertate, ne-a deschis drumul către
viaţa de azi. Eu, aşa în vîrstă cum
îs, vă spun că în cinstea acestei
zile, voi munci în aşa fel ca să dau
in curînd primele tone în contul a
nului 1962.
— Crezi că noi o să rămînem
mai în urmă ?
— Să vedem care pe care.
— Ori unde îţi întorceai privirea
găseai aceleaşi feţe zîmbitoare, ale
căror trăsături parcă spuneau : „Nici
unul n-o să rămînă mai prejos".
A trecut de atunci puţin timp. Zi­
lele se scurgeau una după alta. Ni­
mic deosebit. Deodată, de la Petri­
la, soseşte o veste mai mult decll
îmbucurătoare.
— Azi 30 iulie, comunica un cores­
pondent de presă — brigada con
dusă de tov. Cornel Cenuşă, briga­
dă din care fac parte tinerii Sabin
Belu, Gheorghe Dobrescm Tudor
Mariş, loan Dumitrescu şi alţii, şi-au
dela Uzina „CVăIlCărTi,OnReIAco“munică:
Lia reducerea cheltuielilor de
producţie pe t-oma de producţie
au contribuit într-o mare mă­
sură reducerea rebuturilor sub
procentul' admis, oît şi reduce­
rea consumurilor de matern
prime la turnătorii.
Toate acestea au făcut posi­
bil oa în primul semestru al
anului 1957 să realizăm o eco­
nomie ta preţul -de cost de
402.000 lei.
Cu ocazia prezentării bilan­
ţului economico-financiar pe
semestrul I, am fost şi noi evi­
denţiaţi alături de Combinatul
siderurgic Hunedoara şi Com­
binatul metalurgic Reşiţa, pe
Direcţia noastră generală din
Ministerul Industriei Grele.
LUDOVIC KABATH
¦;'U » şeful serviciului planificării a rJ e aria
Contribuţia
turnătorilor
Turnătorii uzinei „Victoria
Caliaţi sînt oameni harnici. Ei
luptă neobosit' pentru continua
sporire a producţiei turnate şi
obţin realizări frumoase.
De pildă, în cursul celor 7
luni ale anului 1957, ei au dat
peste prevederile planului, 1.566
-tone de produse turnate.
Numai în cursul lunii iulie
s-au produs peste plan 76 to­
ne produse turnate. Din aceas­
tă secţie se evidenţiază turnă­
torii Arcadie Megyeşi, Gheor­
ghe Bă-rboni, Gheorghe Moilă
şi Gheorghe Vueszta, care şi-
au depăşit normele de produc­
ţie cu 23—82 la şută.
Angajamente
îndeplinite
Colectivul uzinei noastre s-a
angajat ca în cinstea zilei de
23 August să dea peste plan
1.100 tone fontă, 3.000 tone zgu­
ră granulată, să realizeze econo-
Al VI-leaFestival M ondial
al Tineretului şi Studenţilor
MOSCOVA.5 (Agerpres) - întîlnirea prietenească din­ R.D. Germană cu tinerii, din
TASS transmite : Zilele de 3 şi tre delegaţiile sovietică şi ame­ Polonia şi întîlnirea tinerilor
4 august ale Festivalului Mon­ ricană la cel de al Vl-lea festi­ lucrători din industria de con­
dial al Tineretului şi Studen­ val, care s-a desfăşurat la tea­ fecţii şi tricotaje din 15 ţări ale
ţilor au fost bogate în manifes­ trul „Romen“ din Moscova, s-a lumii.
tări şi întîlniri ale diferiteloi caracterizat prin cordialitate, şi In aceeaşi zi, la casa arhitec­
delegaţii. sinceritate. Tinerele şi tinerii tului, s-a deschis seminarul in­
4 pagini 20 bani La 3 august, la combinatul sovietici au oferit oaspeţilor a- ternaţional al studenţilor de la
„Triohgornaia manufactura“ a a- mericani flori şi daruri. A fost facultăţile de arhitectură şi
vut loc întîlnirea între texti- întîmpinată cu. căldură cuvînta- construcţii. Viitorii arhitecţi,
liştii din China, Egipt, Siria, rea lui Şelepin, secretar, al reprezentînd 5 continente, dis­
Cehoslovacia, Ungaria, Romî- cută în cadrul seminarului te­
FRUNTAŞI
nia, Finlanda şi din alte ţări ma „Oraşul şi locuinţa".
ale lumii. Intr-o atmosferă cor­ S-a deschis de asemenea con-
dială s-a desfăşurat întîlnirea C.C. al U.T.C.L. din U.R.S.S., ouirsul de panfomimă — unul
dintre delegaţii Egiptului şi care a vorbit despre dorinţa oa­ dintre cele 18. concursuri artis­
terminat sarcinile de plan pe anul Republicii Populare Democrate menilor sovietici d<? a dezvolta tice din cadrul festivalului; La
1960, extrăgînd primele tone de căr­ Coreene. ou poporul 'american legături concurs participă colective şi
culturale, de a face schimb de interpreţi solişti amatori şi ma­
bune în contul anului 1961. Timp de cîteva ore a durat diferite delegaţii şi de a între­
întîlnirea tinerilor şi tinerelor ţine legături de sinceră şi ade­ eştri !ai pantomimei 'din 10 ţări
Cărbune în contul anului 1961 ! Un din ţările Orientului arab. De­ vărată prietenie. din Europa, Asia şi America.
succes cu care pe bună dreptate se legaţii din Algeria, Egipt, .Ye­ Concursul a trezit la Moscova
men, Irak, Iordania, Liban, Li­ Conducătorul delegaţiei ame­ un mare interes.
poate mîndri brigada lui Cenuşă. ricane, Jack Rosen, a oferit în
bia, Mtaroc, Arabi,a Saudită, Si­ dar prietenilor sovietici, vechi ? ' '' i;’ i
Dar credeţi cumva că ceilalţi mineri ria, Sudan, Tunisia au cîntat copii ale. declaraţiei de inde­
au rămas maî în urmă ? Da‘ de unde. cîntecul despre unitatea arabi­ pendenţă şi a constituţiei MOSCOVA 6 (Agerpres)". -
Colectivul sectorului nr. I condus lor, despre prietenia sovieto- S.LI.A., păstrate la biblioteca La 5 august a fost sărbători­
de inginerul Ştefan Negri, a izbo arabă, care a fost compus în Congresului. La 4 august a a- tă în cadrul celui de al Vl-lea
zilele festivalului cu colabora­ vut loc o seară consacrată cul­ Festival Mondial al Tineretu«
tit să extragă în cursul lunii iulie ° IOAN COR, este unul dintre rea reprezentanţilor tuturor de­ turii popoarelor din Africa lui şi Studenţilor ziua tinere­
peste plan mai bine de 1.600 tone Neagră : Senegal, Guineea, lor din lumea întreagă.
de cărbune. Tinerii din brigada lui * minerii fruntaşi ai minei Tebea. legaţiilor arabe. Madagascar, Congo.
Panait Gogoş, au dat, din abatajul T, v In cursul zilei de sîmbătă s-a In zorii zilei, grupuri de ti­
în care lucrează, peste 300 tone de In aceeaşi zi s-a desfăşurat neri au oferit buchete de flori
cărbune mai mult decît aveau pla­ J Împreună cu schimbul pe care-1 * deşiă şunat întvinirea tin erelor întîlnirea internaţională a ar­ participantelor Ia festival. Re­
nificat, depăşindu-şi de pe acum an­ cadre didactice care participă tiştilor de teatru şi cinemato­ prezentanţii tineretului din
gajamentul luat în cinstea Zilei mi­ j conduce din cadrul sectorului II, graf. consacrată importanţei Moscova au invitat participan­
nerului şi a zilei de 23 August. la festival, reprezentînd aproa­ tele la festival, în uzine, fa­
T a dat in cursul lunii trecute peste pe 50 de ţări ale lumii. Intîl- brici şi institute.
nirea cadrelor didactice nu are
s plan, în cinstea Zilei minerului, un program dinainte stabilit. Tinerii textilişti ai combina­
Delegaţii îşi pot exprima păre­ tului „Triohgornaia manufactu­
J 250 tone cărbune. rea asupra oricărei probleme ra“ au primit delegate france­
ze, fabrica de dulciuri „Baba-
Primii în întrecere referitoare la învăţămîntul şi ev“ a primit delegate din Repu­
educarea tinerei generaţii şi blica Demoara'tă Germană, re­
...Ce-I drept, minerii de la Petrila să-şi împărtăşească experienţa prezentantele Ungariei şi Ita­
au obţinut şi obţin rezultate bune !r în muncă. liei au vizitat cîteva creşe din
întrecerea pentru cărbune mai mult Moscova, delegatele Finlandei
mai bun şi mai ieftin. Dar n;ri mi La bufetul „Beriozka" din
nerii de la celelalte exploatări nu incinta Expoziţiei Agricole U-
se lasă mai prejos. Cum au auzit nionale, tineretul bulgar a in­
de hotărîrea minerilor de la Petrila,
de realizările lor, mineri' de la Vu! vitat ia o întîlnire pe tinerii şi artei în educarea tineretului şi au vizitat tabăra de pionieri
can şi-au z is :
tinerele din R.D. Germană şi problemelor lărgirii şi întăririi din Zvenigorodcea a Academiei
— Cum, să ne-o la înainte cei de Elveţia, iar la braseria „Podko- legăturilor culturale dintre ţă­ de ştiinţe a U.R.S.S.
la Petrila? va“ tot din cadrul Expoziţiei A- rile lumii.
gricole Umonale, s-a desfăşu­ In restaurantul „Podkova“ al
— Nu vom lisa să se petreacă In cursul zilei de duminică Expoziţiei Agricole Unionale
aşa ceva. rat întîlnirea tineretului din a avut loc de asemenea, întîl­ s-au întîlnit •la o masă festivă
R.D. Germană cu tineretul un­ nirea tinerelor şi tinerilor din reprezentantele Chinei, Indiei,
— Pentru noi, ziua de 23 August, gar. Braziliei. Uniunii Sovietice.
este la fel de scumpă ca şi pentru
e i! In seara aceleiaşi zile, au a-
Mult adevăr ascund aceste cuvin­ D IN H A Ţ E G vut loc tot felul de festivităţi.
te. Ziua de 23 August are pentru La Casa Centrală a Armatei
I. MARIN Sovietice a avut loc un mare
ţ (Continuare în pag 3-a) Comunistul AUREL ROPAN, Realizări Ia biblioteca cărţi. Deşi s-au depus pînă acum 8 bal, la care au participat a-
şef de schimb la orizontul 4 al raională Haţeg cereri, postul respectiv este vacant proximativ 3.000 de oaspeţi,
? mineî Ghelar, organizîndu-şi mai mai bine de 4 luni. înainte de începerea balului
bine muncă în abataj, a reuşit să Numărul cititorilor şi cărţilor ciiife s-a dat un spectacol.
dea în cinstea Zilei minerului 280 la biblioteca raională din Haţeg creş­ O cantină cu un colectiv
tone sideritâ peste plan, In marea sală a Teatrului
te .pe zi ce trece. In acest an, ruimă- harnic Central al Armatei Sovietice a
rul cititorilor, s-a ridicat la 1397.
Numai în luna iulie, biblioteca a în­ Lucruri frumoase auzi vorbindu-se avut. loc o întîlnire. internaţio­
registrat 99 de cititori noi. Asta în­ de cantina „Progresul" din, Haţeg. In nală a tinerelor din cele 5 con­
tinente.
seamnă că faţă de plan, numărul ci- adevăr, responsabilul cantinei, tova­
iiiorilor este depăşit cu 197, iar al răşul Mihail Schaffer, a ştiut să or­
cărţilor citife. (13.262) cu . 2762. ganizeze miinca în aşa fel, îneît abo­ !Exemplul
Printre fruntaşii oraşului . la citii naţii şi flotanţii care servesc masa
sint tovarăşii: Pavel Romanenco, la această cantină sînt mulţumiţi de 4T deputatului
de la staţia de radioficare, cu 68 de calitatea mîncărurilor, de curăţenia
cărţi citite, Dumitru Micşunescu, sa­ ce există aici şi de atenţia dovedită f
lariat la staţia C.F.R., cu 58 de cărţi, în servitul mesei de către ospătară
| Acum cîteva zile, în timpul u-
j nei ploi torenţiale, strada Oituz
mii peste plan in valoare de şi Victor Stancu, magazioner C.F.R,, Elisabeta Guadi. Fără îndoială că j din Orăştie a fost inundată. Cu
600.000 lei, să mărească pro­
ductivitatea muncii conside­ cu 55 cărţi citite in acest an. la gustul plăcut al mîncărurilor, meri­ | fiecare minut care trecea, apa a-
rabil şi să reducă declasatele
faţă de procentul admis cu 11,5 Realizările la biblioteca raională ar tul principal revine bucătăresei Etel- . meninta inundarea curţilor şi gră-
la sută. fi mai însemnate dacă tovarăşii de la ca Velcelean şi ajutoarei sale, Geor- : dinilor oamenilor.
Ce s-a realizat din aceste an­
sfatul popular raional s-ar îngriji, să geta Beke. i Fiind sezisat de această situa-
gajamente? De la 1 mai şi pînă ţ tie. deputatul Petru Andrişoiu a
la 1 august s-au clat peste încadreze şi postul mânuitorului de ?’ GH. L. • plecat imediat la faţa locului. Prin
plan 953 tone fontă. 5.634 to­
ne zgură granulată, s-au făcut Guvîntul a devenit faptă i ropotul ploii el a mers din casă
economii peste pian în valoa­ • în casă, chemînd oamenii la des-
re de 792.000 lei, productivita­
tea muncii a crescut în aceas­ ; fundarea şanţurilor. El însuşi a
tă perioadă cu peste 3,5 ori faţă
de angajament, iar declasatele Pe pieptul minerului 1. ŞERBAN Era în preajma zilei de 3 fe­ de producţie ca unitate frun­ | fost primul care a început lucrul.
au fost reduse cu 58 la sută de la Trustul minier Brad, stră­ bruarie 1957, dată cînd urma taşă pe ţară in ramura trac­ i Exemplul personal al deputatu-
faţă de procentul admis. luceşte Ordinul Muncii clasa II-a să aibă loc alegerile de depu­ ţiune.
şi insigna de miner fruntaş, in taţi în Marea Adunare Naţio­ ălui a mobilizat toţi cetăţenii ce
ALFRED HATZ1NGER cinstea Zilei minerului şi-a depăşit nală, Peste tot avetiu loc în­ Au trecut de atunci 6 luni, locuiesc pe această stradă. După
« planul cu 63 la sută. tîlniri ale candidaţilor cu ale­ In acest interval de timp co­ ® 15 minute de la venirea lui, zeci
tehnician gătorii. Asemeneă întâlniri au lectivul nostru a muncit cu t de femei şi bărbaţi cu găleţi şi
i avut loc şi în circumscripţia sîrg pentru îndeplinirea anga­ ^ hîrleţe, au început să croiască şu-
electorală Teiuş. jamentului luat. Astăzi, colec­ i voaielor de apă, drum către rîul
întov tivul nostru raportează cu mîn- f Orăştioara. In sprijinul lor a ve-
Sala de şedinţe a sindicatu­ drie că şi-a respectat cuvîntul: t nit şi conducerea întreprinderii
Era in amiaza mare. Cu toate a- treierai peste 13.00G kg. Treabă fru-{ lui C.F.R. Teiuş devenise ndin- angajamentul pe care şi l-a * „I.C. Frimu", care le-a pus la
căpătoare pentru mulţimea de luat cu ocazia întâlnirii candi­ i dispoziţie un camion, cu ajutorul
cestea, pe aria Intovărăşiţilor din moaşă! cetăţeni veniţi să se întîlneas- datului cu alegătorii a fost rea­ t căruia au cărat pietriş pentru re-
că cu candidatul lor. Printre lizat : în semestrul I unitatea ^ facerea canalului de scurgere a
Rapoltu Mare, lucrul nu se între- Abia mai lirziu am ajlai cui sei sutele de participanţi, la întîlni- noastră, datorită muncii. sale î apei. Astfel, datorită acţiunii co-
re mă număram şi eu, autorul plină de abnegaţie, a fost de­ i lective, strada Oituz a fost salva-
acestor rînduri, clarată unitate fruntaşă pe 1 tă de la o inundaţie mai mare.
ţară. T Cetăţenii de pe strada respectivă
In numele colectivului De­ r au fost mulţumiţi de iniţiativa
poului C.F.R. Teiuş eu m-am VASILE STREMŢAN * deputatului şi de exemplul său în
angajat atunci să luptăm, pen­ | această acţiune.
secretarul organizaţiei de bază
rupsese. M-am apropiat de meca- datoreşle, în mare parte, acesi tu­ tru recîştigarea steagului roşu de fa Depoul C.F.R. Teiuş
rneul batozar şi l-am întrebat dacă cru. Tractorist şi mecanic batozar, • O - * - •<> -O- - l
o OO OO OO OOOOOOOO00-0 0 0 0 00-0 0 OOOCTOO-OCrOO-OOOCrOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 00-00 00 00 0 0 OO 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 -0 0 0 0 0 0 0 0 *0 0 0 0 o o
a oprii batoza pentru ca oamenii să pe aria întovărăşirii din Rapoltu<
meargă la masă. S-a uitat lung la Mare, era fruntaşul S.M.T.-ului d in 1
mine şi mi-a răspuns. Orăştie, tînărul Gheorghe Marcu
— Batoza nu se opreşte decît a- care cunoaşte bine ¦toate ' m ă -\
lunci cînd se mintă la stoguri, runiaiele batozei. Nu este de mirare {
Priveam la cei 16 oameni, care deci că batoza nu s-a defectat nici-f
trudeau la scoaterea boabelor din odată de cînd a început ' să treiere. L
spice. Sus, pe stog, se aflau. Antone Din 29 iulie, de cînd a început ţ
Meştereagă, muncitor la Hunedoara, freieriştil, in afară de faptul că a
(acum în concediu) împreună cu treierat peste 8\ vagoane de cereale,
Dumitru Gtigor, care aruncau sno- noaptea a făcut arături de oară pe
pii grei pe batoză, Unde Silvia 15 hectare. Şi trebuie ştiut că în
Magda, abia putea prididi cu tă- prima zi a începui lucru! la amiază
iaiul legăturilor. Tnfovârăşitul loan şi mai apoi a fost împedicat de
lancu, care acum era coşar, o lua ploaie.
mereu la rost — să dea mai repede Răsfoind carnetul de batoză am
că altfel merge batoza în gol. Cei putui vedea că au fost multe zile
din gura maşinii, deşi ajutaţi de un cînd au treierai pesle 14.000 kg
elevator, cu greu puteau face faţă grîu. Am spus mai sus că rezultatele
şirului de paie şi pleavă care cădeau bune de la treieriş se daloresc în
încontinuu. Nu-i mai puţin adevărat bună parte Iractoristului şi mecani­
că nici munca Intovărăşiţilor loan a iu l batozar care-şi îngrijeşte bine
Costea şi Nicolae Zgirdea, amândoi garnitura de treier. Dar, rolul prin-
muncilori la depoul C.F.R. din Si- cipal revine intovărăşiţilor care au
) meria, Care lucrau la saci, nu era lucrat bine şi la timp culturile de
\ mai uşoară. Cu greu dovedeau să gri‘u. Altfel, cum s-ar putea explica
) lege sacii şi să-i pună in stivă. N-au obţinerea unei producţii medii de
^ fost puţini. In mimai 8 ore de lucru Peste 2.000 kg la hectar şi de pe o
j au legai şi stivuit mai bine de 230 suprafaţă de 5 hectare, chiar peste
¦ de saci. O simplă socoteală si a- 3.000 kg la hectar ?
’ flăin că in decurs de 8 ore s-afiui *.:!> S. BARBU
Greva de la Lupeni Linogravură de I. TELLMANN