Page 22 - 1957-08
P. 22
r ~ ag. 2 uwumul socialismului Nfr. 8 24
In regiunea noastră, după îmbunătăţirea aparatului
comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid V
tov. Francisc Maţuga, secretar ne-a vorbit şi tov. Ludovic Tal productivităţii muncii în fiecare plicarea acestor hotărîri. Gru
4 « trecut doar cîteva luni de cînd în re experienţă în lupta pentru înfăptuirea hotărî- al comitetului raional de par ler, instructor la mina Lupeni. sector de activitate. pele sindicale au pus în discu
giunea noastră ca de altfel şi în alte regiuni rilor partidului şi guvernului nostru.
ale ţării s-a trecut la aplicarea în viaţă a mă tid. Zile de-a rîndul tov. Ma — Despre părţile bune ale — Multe lucruri bune se pot ţia muncitorilor pe tov. Ioan
surilor privitoare la îmbunătăţirea structurii a- In dorinţa de a cunoaşte cît mai bine şi a ţuga m-a ajutat să muncesc muncii noastre — a spus tov. spune !acum privitor la îmbu lonesou, Blisabeta Oancea, Du
paratului comitetelor raionale şi orăşeneşti de generaliza experienţa înaintată acumulată de pentru activizarea membrilor nătăţirea muncii organizaţiilor mitru Radu, oare îmtîrziau şi
partid. activiştii de partid, Comitetul nostru regional de partid, pentru a pune în Taller — au vorbit mulţi to de bază de la Combinatul side lipseau deseori de la luoru. La
centrul preocupărilor noastre varăşi. Eu am să arăt însă cî rurgic Hunedoara, în ceea oe gazetele de perete au început
Cu toate că este o perioadă relativ mică de de partid a organizat cîteva consfătuiri cu se problema transformării socialis teva necazuri pe care le am în priveşte îndrumarea comitete să apară articole în care era
timp de la aplicarea acestor măsuri, organele cretarii şi instructorii teritoriali ai comitetelor această muncă. Noi primim a- lor sindicale de secţii şi a or- criticată atitudinea acestor oa
şi organizaţiile de partid şi-au îmbunătăţit me raionale şi orăşeneşti de partid, consfătuiri te a agriculturii. Care a fost jutor din partea tovarăşilor se ganizâţfiilor U.T.M. — ne-a meni. Rezultatele acestei munci
todele şi stilul de muncă, au cîştigat o bogată care cm prilejuit un bogat schimb de expe rezultatul acestui ajutor ? Un cretari, ajutor care este bun şi spus tov. Ştefan Şoimoşi. Comi au fost mai mult decît îmbu
rienţă. număr de peste 20 de familii folositor. De ce nu fac acelaşi tetul orăşenesc de partid, curătoare. Lipsurile nemotivate
> f..0 .. .«.nţ*»«*¦«¦ au cerut să fie primite în gos lucru şi unii instructori ai co ia constatat că munca politică
podăria agricolă colectivă, iar mitetului regional de partid ca de masă nu se desfăşura pe au scăzut cu 30—-35 la sută,
O mai bună legătură cu oamenii, cu terenul alte 10 familii au făcut cerere re vin pe la noi ? Tov. Iliescu măsura posibilităţilor existente, iiar procentul de rebuturi a fost
pentru a intra în întovărăşirea este de mai multe luni instruc redus cu 50 la sută faţă de cel
Mai toate discuţiile purtate druma secţia — aşa cum făcea în vederea obţinerii unei pro agricolă care a fost constituită tor al regiunii de partid în Va organizaţiile de masă nu-şi admis. Oţelarii au dat patriei
în cadrul consfătuirilor care au înainte de îmbunătăţirea struc ductivităţi înalte. Zilele acestea cu cîtva timp în urmă în Pia lea Jiului. Cu toate că este in trăiau cu adevărat viaţa, nu pu peste plan mii de tone de oţel
javut loc ta Comitetul regional turii aplanatului — el stă 4 staţia C.F.R. Teiuş a primit nu de Sus. Şi munca dusă giner şi cunoaşte cum trebuie neau în centrul preocupărilor lor de bună calitate. Exemple ase
de partid, precum şi afirmaţiile şi chiar 5 zile din săptămînă diploma de onoare de fruntaşă pentru întărirea economico-or- dusă munca în rîndul minerilor problemele producţiei şi produc mănătoare pot fi diate şi de la
cadrelor de partid cu munci de pe teren, în mijlocul membrilor pe ţară în siguranţa circulaţiei. ganîzatorică a gospodăriei co pentru â-i mobiliza să scoată tivităţii muncii, problemele grijii furnale şi din celelalte secţii ale
răspundere sînt străbătute de de partid, al ţăranilor munci La obţinerea !acestor rezultate lective din această comună s-a cărbune mai mult şi mai bun, faţă de om. Care erau rădăci combinatului.
ideea că măsurile luate pe li tori, unde rezolvă concret şi o- eu nu am primit nici măcar un nile !acestor lipsuri ? Membrii
nia îmbunătăţirii structurii a- perativ problemele pe care le organizaţia de partid, îndru îmbunătăţit. Ca urmare a mun de partid nu erau repartizaţi O !atenţie deosebită s-a dat
panatelor comitetelor raionale ridică viata. In cele trei zile pe mată de tov. Farcaş, a !adus cii politice de masă dusă de singur sfat din partea lui. în mod proporţional pe schim îmbunătăţirii muncii organiza
oare le-a ©bat în comuna Răhău un aport deosebit. către organizaţia de bază, de Pentru a putea să ne achi buri, agregate sau subunităţi ţiilor de U.T.M. Nu ena zi sa
şi orăşeneşti de partid, au dat el a arătat în mod concret tov. comunişti, cea mai mare parte de producţie din care cauză nu auzi din partea şefilor de
posibilitate tuturor secretarilor Nicolae Meteşan, instructor te înainte de îmbunătăţirea dintre colectivişti vin cu regu tăm de munca care ne-a fost grupele sindicale şi organiza secţii, a şefilor de echipă că cu
comitetelor raionale şi orăşe ritorial, cum să muncească cu structurii aparatului, tov. Farcaş laritate la muncă. Ca urmare ţiile de bază U.T.M. au fost tinerii este greu de lucrat, că
neşti de partid să cunoască din birourile organizaţiilor de bază se ocupa doar de munca politică încredinţată, trebuie să fim a- lipsite de îndrumarea şi con nu sînt disciplinaţi. Am oăutat
ce în ce mai bine laturile mun cu membrii de partid. Rezulta pentru îndeplinirea sarcinilor de a acestui fapt numai în trimes jutaţi pentru a ne ridica necon trolul comuniştilor. S-a trecut să vedem oare sînt cauzele care
cii de partid, să-şi îmbunătă tul aoestei munci a început de plan, pentru mărirea producţiei trul T al acestui an, colectiviş tenit pregătirea din punct de de îndată la înlăturarea aces fac ca tinerii să nu muncească
ţească stilul şi metodele de asemenea să se vadă. In scurt şi productivităţii muncii, pentru tii au primit în medie 850—900 vedere economic, pentru că nu tor lipsuri. Tov. Gheorghe Cos- pe măsura posibilităţilor şi a
muncă ou instructorii terito timp, îmbunătăţirea muncii de realizarea de economii. Acum, lei drept avans pentru zilele- mai aşa vom putea da organi tăchescu de la furnalele 5—6 elanului lor tineresc. Şi care
riali, cu organizaţiile de bază, partid a contribuit la atragerea cînd răspunde şi de munca or muncă efectuate. zaţiilor de bază un ajutor ca a fost trecut din brigada a Il-a credeţi că ena baiul ? Gu tinerii
în întovărăşirea agricolă din ganizaţiilor de bază din comu lificat şi în cunoştinţă de cau în schimb permanent, tov. Tra- nu ©e ducea o muncă tine
cu oamenii muncii din fabrici comună, de noi familii de ţă na în care se află acest com — Ce e bun e bun — a spus ză. ian Bîrlea de la cuptorul Mar rească. Membrii de partid nu
şi de pe ogoare, să studieze mai rani muncitori. plex C.F.R., şi în care locuiesc tov. Truţă. Mai avem însă tin nr. 2 a fost trecut la cupto se ocupau de îndrumarea orga
temeinic învăţătura marxist-le- o bună parte dintre ceferişti, a multe de făcut pentru ca mun Pe baza experienţei dobîndi- rul nr. 4, oare mergea mai nizaţiilor de U.T:M. Acum, !aju
ninistă. Iată ce a spus în legă Deosebit de important este ajutat comitetul de partid, să ca politică să fie dusă la ni te pînă acum, participanţii la slab. tate îndeaproape, organizaţiile
tură ou aceste probleme deose faptul că îmbunătăţirea struc analizeze în cadrul unei şedin velul sarcinilor care ne stau în consfătuire au subliniat faptul de bază au început să anali
bit de importante pentru munca turii aparatului comitetului ra ţe felul cum au sprijinit orga faţă. Nu în suficientă măsură, că secretarii comitetelor raio O atenţie deosebită s-a dat zeze felul oum muncesc cu ti
de partid, tov. Alexandru Plic, ional de partid a dus la întări nizaţiile de bază de aci munca nale trebuie sa ajute şi mai instruirii birourilor organiza nerii din organizaţiile U.T.M.
secretar al Comitetului raional rea legăturii ou masele. Acest care se desfăşoară la sate pen noi luptăm pentru combaterea ţiilor de bază asupra felului S-au luat măsuri pentru îmbu
lucru este dovedit printre altele ideologiei străine, a zvonurilor mult instructorii teritoriiali să cum trebuie să muncească ou nătăţirea învăţămîntului politic
de partid Petroşani. şi de cele arătate de tov. Şte tru transformarea socialistă a lansate de elementele duşmă U.T.M., căutîndu-se ca la fie
fan Miloş, prim-secretar al Co agriculturii. Din discuţiile pur noase regimului nostru de de le arate cum să se ocupe de
— Răspund în fata comitetu mitetului raional de partid tate a re:eşit că deşi unii ce mocraţie populară. Spre lichi instruirea birourilor organiza
lui raional de partid de proble Alba. ferişti printre care se află tov. darea acestor lipsuri trebuie să ţiilor de bază, să vegheze şi să
mele economice pe întreg raio Ioan Raţiu, lacob Raţiu, Fran ajute la buna pregătire şi des
nul Petroşani şi mi s-au re — împreună cu mine, la ra cisc Horvath, Dan Iziclor, au făşurare a adunărilor generale,
partizat organizaţiile de bază ionul Alba, lucrează trei secre sprijinit munca politică pentru la primirea de candidaţi şi noi
de la exploatările carbonifere tari care răspund în mod con transformarea socialistă a agri
din Vulcan şi Âninoasa. Aici, cret de unele domenii de acti culturii, în !acest domeniu e- ne îndreptăm acum atenţia. membri de partid, la păstrarea organizaţiile de masă. Acest care formă a acestui învăţă-
există două comitete de partid vitate pe raion, şi în acelaşi xistă încă lipsuri serioase. Mai Tot despre aceste probleme documentelor de partid etc. lucru a făcut posibil ca perio mînt să fie ca propagandişti
.şi 41 organizaţii de bază, pe timp răspund de munca unui sînt încă membri de partid care dic să fie analizate în !adună membri şi candidaţi de partid ;
lîngă oare sînt repartizaţi in număr de instructori teritoriali lucrează Ia acest complex al întărirea muncii organizaţiilor rile lărgite ale organizaţiilor de au început să se organizeze
structorii .teritoriali Mihai Viş- şi organizaţii de bază. Pot să căilor ferate, dar-care dau prea
lovschi şi A.ure! Toderaş. spun ca şi în sectorul tov. secre puţin ajutor muncii pentru coo de bază asigură succesul bază activitatea comitetelor de ghicitori literare în cadrul că
tar Ioan'Mîrza, oare răspunde de perativizarea agriculturii în secţii, a organizaţiilor U.T.M. rora tinerii merituoşi au fost
Pentru a cunoaşte care sînt problemele agrare şi în sectorul comună. Pe baza propunerilor Lunile trecute organizaţia de premiaţi ou c ă rţi; s-a format
problemele cele mai arzătoare făcute s-au luat -măsuri pentru O mare atenţie s-a dat în tru a se asigura minerilor m a bază de la oţelărie a analizat o brigadă artistică de agitaţie
care stau în fata acestor orga tov. secretar Vasile Far oaş care curmarea acestor lipsuri. cadrul consfătuirilor organiza terialele de care au nevoie. felul cum luptă comitetul de în cadrul căreia activează mul
nizaţii de bază, am pleoat în- răspunde de probleme econo te de comitetul regional, sarci Pentru a se lichida cu aceste secţie pentru mobilizarea m un ţi tineri. Ga urmare a acestei
tîi la mina Âninoasa şi apoi la mice şi în acela al tov. Vasile Se poate spune cu certitudi nilor care revin secretarilor co lipsuri au fost împărţite sarcini citorilor la îndeplinirea sarci munci, aproape toate cele 93 de
Vulcan. Cîteva zile la rînd am Poran, oare se ocupă de pro ne că toţi secretarii comitete mitetelor raionale de partid şi concrete membptor <j,e partid nilor de plan. Pe lîngă rezul brigăzi utemiste ş i r 28 de pos
stat numai în ab ata je ; am dis blemele de propagandă şi agi lor raionale, toţi instructorii te instructorilor teritoriali pentru a. de la acest sector. -Lucrurile tatele bune obţinute,.. în muncă turi utemiste de 'control, în
cutat cu secretarii organizaţii taţie, s-a simţit o îmbunătăţi ritoriali !au !arătat că înfăptuirea învăţa birourile Organizaţiilor' au început Să Se -înditepte'. Mi- - afl fost scoase la iveală cu-'a-;’ care luorează“peste 2.000 tineri,
lor de bază, cu membrii de par re a muncii de partid. Care sînt măsurilor cu privire la îmbună de bază cum să aleagă din nerii au început să fie tot mai cest prilej o serie de lipsuri
tid, ou un mare număr de mi factorii care au dus la îmbună tăţirea structurii !aparatului co mulţimea problemelor ce li se bine aprovizionaţi. S-a mai oare se făceau simţite înoepînd au început să muncească mai
neri mai vîrstnici şi fruntaşi în tăţirea muncii ? în primul rînd, mitetelor raionale şi orăşeneşti ridică în faţă pe cele mai im constatat că în sectorul IV, de la grupele sindicale pînă la bine. Brigada de producţie ute-
producţie. De la ei am aflat că de partid, a dus la îmbunătă stratul III, întrecerea socialis comitet. S-a arătat, de exem mistă de la oţelăria Siemens
transportul atît la suprafaţă cît ei pot să stea cea mai mare ţirea muncii de partid în toa portante şi actuale, cum anu tă era formal organizată. Nu plu, că în unele locuri de mun Martin, condusă de tov. Dumi
şi în !subtenan mergea defec parte din timp pe teren. In al te domeniile de activitate. A- me să organizeze munca pen că disciplina lasă de dorit, nu tru Şerban, depăşeşte luna de
doilea rînd, în organizaţiile de cum, pe baza planului de mă tru rezolvarea lor, cum să se se luau !angajamente concrete, lună planul cu 8—12 la sută.
tuos, fapt oare făcea ca minerii bază în care merg se ocupă de suri şi a indicaţiilor date de că ocupe de bunul mers al produc nu se urmărea realizarea ldr, se respectă totdeauna prooesul
să nu fie !aprovizionaţi la timp toate problemele muncii de par tre Comitetul regional de par ţiei, oum să activizeze pe toţi nu se popularizau succesele ob tehnologic de elaborare a oţe Lucruri asemănătoare oa a-
cu vagonete goale şi cu lemn tid nu mai luorează pe felii, aşa tid, organele şi organizaţiile membrii de partid şi să folo ţinute la locurile de muncă lului, întreoerea socialistă !avea celea spuse de tov. Ştefan Şoi
de mină. Pentru a curma aces cum făceau înainte. Tov. secre de partid din raionul Sebeş duc un canaeter formal, lipsuri pe moşi afli de la toţi secretarii
te lipsuri, am ajutat secretarii tar Vasile Farcaş, se ocupă, o susţinută muncă de partid ca sească cît mai bine activul fruntaşe. Oare era cauza ? mem lîngă oare grupele sindioale tre comitetelor raionale şi orăşe
organizaţiilor de bază să ana printre !altele, de comitetul de cel mai tîrziu la sfîrşitul anu fără de partid. Exemple care brii de partid nu erau reparti ceau nepăsătoare. S-au luat
lizeze în cadrul unor şedinţe de partid, de organizaţiile de bază lui 1958 să termine complect dovedesc cît de mult s-a îmbu zaţi să lucreze în toate schim două hotărîri : să se treacă la neşti de partid. Faptul că ei au
birou, felul în care muncesc to de la complexul C.F.R. Teiuş- cooperativizarea agriculturii. nătăţit munca în acest domeniu burile şi în toate sectoarele acum posibilitatea să stea mai
varăşii din conducerea secto Coşlariu. Fiind ajutate să pună Cei din raionul Haţeg vor ca de activitate pot fi date multe. pentru a mobiliza prin exem mult timp pe teren, a creat
rului de transporturi, pentru !a în centrul preocupărilor lor pro
asigura minerilor cele necesare. blemele cele mai importante, pînă în anul 1960 să termine Vă prezentăm doar cîteva din plul lor şi pe ceilalţi mineri reaotivizaraa grupelor sindica condiţii pentru a se ocupa în
In urma !acestor şedinţe s-au să muncească mai bine. Biroul le prin instruirea şi îndrumarea deaproape de organizaţiile de
cooperativizarea raionului, iar tre ele. organizatorilor de grupă şi să masă, le îndrumă să se ocupe
se analizeze de către birourile de problemele care-i intresează
După cum am mai arătat, organizaţiei de bază, ajutat de organizaţiilor de bază felul mai mult pe muncitori, le an
tov. Alexandru Plic, secretar instructorul teritorial a luat în cum muncesc membrii de par trenează la îndeplinirea sarci-
al Comitetului raional de par tid în grupele sindicale. Chiar • nilor trasate de partid şi gu
discuţie la prima !adunare ge de .a doua zi s-a trecut la a- vern.
tid Petroşani, i-au fost repar' nerală a membrilor de par
tizate organizaţiile de bază de tid, măsurile care trebuie
la Vulcan şi Âninoasa. Ince- luate pentru rezolvarea acestor
pînd din prima zi, tov. Plic a lipsuri. Conducerea tehnioo-ad- Ridicarea necontenita a nivelului
căutat să afle care erau pro ministrativă, în urma ajutorului
luat măsuri pentru curmarea a- tovarăşii din raionul Brad dau primit şi-a întocmit un plan de
cestor lipsuri. Care a fost rezul organizaţiile de bază au reuşit bătălia ca în cursul acestui an blemele cele mai arzătoare ca măsuri tehnico-organizatorice, politic şi ideologic ai cadrelor
tatul ? Avînd asigurate condi să mobilizeze muncitorii de la să coopera tivizeze complect
ţiile de oare aveau nevoie, mi aceste unităţi, pentru a lucra ou două comune. re stăteau în faţa membrilor de cu termene şi răspunderi pe oa de partid — sarcină de seamă
nerii de la Vulcan au reuşit să partid. De fapt în faţa tuturor meni, în vederea creşterii pro
dea peste plan în cursul lunii toată puterea şi priceperea lor organizaţiilor de bază din Va ducţiei, productivităţii muncii Experienţa dobîndită de cînd ani. Exemple asemănătoare ca
iulie cu 5,1 la sută mai mult lea Jiului stătea sarcina de a şi reducerii preţului de cost. s-a trecut l,a îmbunătăţirea re dovedesc că cea mai mare
cărbune. Munca instructorului teritorial — mobiliza minerii la îndepli Munca dusă de secretarii Co structurii aparatului comitete parte din activiştii comitetelor
muncă de partid de mare răspundere nirea şi depăşirea sarcinilor mitetului raional de partid Pe lor raionale şi orăşeneşti de raionale şi orăşeneşti de partid
La fel ca tov. Plic au muncit de plan, la obţinerea unei pro troşani, de toate organele şi partid a scos în evidenţă faptul se preocupă de îmbogăţirea cu
ductivităţi înalte, de a atrage
şi ceilalţi secretari ai Comite organizaţiile de partid din V a că acum, cînd secretarii se o- noştinţelor lor sînt multe. A-
tului raional de partid Petro Din lucrările consfătuirilor şi ne necazurile şi bucuriile lor, noi mineri în rîndurile candi cest luoru este îmbucurător.
şani. Roadele muncii de par din discuţiile purtate cu ca putem să-i ajutăm să rezolve o- daţilor şi membrilor de partid. lea Jiului a contribuit la faptul cupă de toate problemele mun Totuşi, se mai găsesc activişti
tid, au dat rezultatele aştepta perativ problemele care le stau La mina Âninoasa, lucrurile nu de partid care sub motiv că
te. Minerii Văii Jiului au izbu drele de partid a reieşit că în stăteau prea strălucit. Sectorul ca toate exploatările carbonife cii de partid, cînd instructorii sînt prea ocupaţi, nu învaţă.
tit în cursul lunii care !a trecut condiţiile îmbunătăţirii structu în faţă. Munca noastră va fi de exploatare nr. 1 şi sectorul Că în faţa activiştilor de partid,
să scoată la suprafaţă cu 1 la rii aparatului comitetelor raio cu atît mai bogată în rezultate de investiţii nr. 8 nu-şi făceau re să-şi îndeplinească şi să de teritoriali constituie ajutorul di stau sarcini măreţe, a căror
sută mai mult cărbune decît a- nale de partid, munca instruc cu cît vom primi un ajutor mai planul. Minerii nu erau aprovi păşească sarcinile de plan care rect al secretarilor, se cere oa rezolvare le răpeşte cea mai
veau planificat. torilor teritoriali a căpătat o bun din partea secretarilor care zionaţi cu materialele de care mare parte din timp. este ade
însemnătate cu totul deosebită. răspund de munca noastră. Şi le reveneau pe primele 7 luni ale fiecare activist de partid, indi vărat. Partidul cere fiecărui to
Trebuie de asemenea subli Fiind ajutorul direct al comite acum acest ajutor îl primim. aveau nevoie. In faţa !acestei acestui an. Numai minerii de ferent de munca pe oare o varăş să-şi organizeze în aşa
niate succesele dobîndile în în tului raional de partid şi lu- situaţii, secretarul organizaţiei lia Petrita, au dat în cursul lu are să-şi ridice necontenit fel munca pentru a avea şi
crînd permanent cu organiza Lată cum am fost eu şi ceilalţi de bază de la serviciul trans nii iulie 1.088 tone de cărbune nivelul politic şi ideologic; să-şi timp de studiu pentru pregăti
tărirea muncii de partid în ra ţiile de bază, instructorii teri instructori teritoriali, ajutaţi de porturi, unde treburile mergeau rea lor politico-culturală ; alt
ionul Sebeş. Referindu-se la a- toriali contribuie din plin la or anevoie, a fost ajutat să ţină o peste plan. îmbogăţească cunoştinţele ge fel rămîn în urma vieţii şi
oeste probleme tov. Aron Colce- ganizarea muncii politice pen tov. secretari ai comitetului ra şedinţă de birou, unde s-a ana nu-şi pot duce la îndeplinire
ru, prim-secretar al Comitetu ional de partid Sebeş. Pentru lizat felul cum muncesc tova Aşa cum dovedesc primele nerale, să citească şi să studie sarcinile care le-au fost încre
lui raional de partid Sebeş a tru înfăptuirea hotărîrilor par a cunoaşte cît mai bine meto răşii din conducerea acestui rezultate obţinute pe linia în ze tot ce apare nou în dome dinţate. Şi, în regiunea noa
spus: tidului şi guvernului. Şi cea dele bune de muncă folosite de sector pentru realizarea planu tăririi rolului de conducător niul literaturii şi tehnicii. In stră am avut asemenea exem-
mai mare parte dintre ei s-au instructorii care au o mai ma lui. Discuţiile purtate în cadru! politic a! organizaţiilor de ba unele naioane există, ce-i drept,
— Acum, după îmbunătăţi achitat cu cinste de această re experienţă în muncă, biroul ză, acum, în noile condiţii !de . o preocupare deosebită pentru
rea structurii aparatului comite sarcină. Tov. Emil Truţă din comitetului raional a organizat şedinţei au scos la iveală faptul muncă, în regiunea noastră e- studiu din partea cadrelor' de
cîteva consfătuiri în cadrul că xistă toate condiţiile pentru a partid. In raionul Sebeş aproa
ridica pe o treaptă şi mai înal pe toate cadrele de partid în
tă munca de partid în toate do vaţă. Tov. Emil Truţă, Petru
tului nostru raional de partid, ra:onul Sebeş, Ludovic Taller rora s-au prezentat în faţa că există toate condiţiile pen- meniile de activitate. Andnaş, Mircea Stan, Nicolae pje. Tovarăşii Miron Betea şi
secretarii au posibilitatea să de la mina Luneni, raionul Pe noastră d ferite informări, ca Meteşan se ocupă cu studiul fi Ştefan Dobay, datorită faptului
lozofiei. Alţi tovarăşi şi în spe că nu au dat dovadă de per
Cînd comitetul de întreprinderepetreacă cea mai mare parte troşani, Ioan Ruştea, instruc de pildă : „Cum foloseşte comi
de timp pe teren, pot să ajute cial corpul de instructori ur sistenţă şi iniţiativă în muncă,
organizaţiile de bază să ducă tor teritorial din raionul llia, tetul comunal de partid din şi organizaţiile de tineret mează cursul de pregătire la datorită faptului că nu au cău
la îndeplinire sarcinile care le şi mulţi alţii, fac faţă cu cin Miercurea activul de partid“, tat să ţină pas cu problemele
stau în fată. Un singur .exem ste sarcinilor ce li s-ati încre „Cum munceşte comitetul co sînt îndrumate —rezultatele sînt bune învăţămîntul de stat, iaT alţii şi sarcinile curente, au fost. în
plu dovedeşte pe deplin acest dinţat. munal de partid din Gîrbova studiază problemele economice locuiţi din munca de răspundere
lucru. Tovarăşul Francisc Ma- pentru transformarea socialistă Imbunătăţirea structurii apa secretar al Comitetului orăşe la cursurile cu o durată de 2 care le fusese încredinţată.
tuga răspunde în fata comitetu — De iniţiativa şi de spiri a agriculturii“, „Cum ajută ratului corni tetelor raionale şi nesc de partid Hunedoara, am --------------------- -jV
lui de problemele economice. In tul de răspundere al nostru, al tov. Nicolae Meteşan, instruc orăşeneşti de partid a creat aflat cum se munceşte cu orga
acelaşi timp el a primit sarci instructorilor, depinde în mare tor teritorial, organizaţiile de condiţii pentru o îmbunătăţire nizaţiile de masă, cum sînt în înfăptuirea măsurilor cu privire Ia îmbunătăţirea structurii aparatu
n a , de a lucra nemijlocit cu 5 măsură îmbunătăţirea muncii bază din Răhău în organizarea substanţială a muncii organi drumate pentru .!a pune în cen
instructori teritoriali care îşi de partid din organizaţiile de muncii politice de masă“. zaţiilor de bază privind con trul activităţii lor problemele lui comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, cere din partea fiecărui
desfăşoară activitatea în 9 co bază de care răspundem — a Drept să vă spun. acest sclrmb ducerea de către partid a co privitoare la educarea şi !pregă
mune din raion. Datorită fap spus iov. Emil Truţă. De ce zic de experienţă a fost foarte fo mitetelor de întreprinderi, a or tirea cuitural-ştiinţifică a oa secretar, fiecărui instructor teritori aI o muncă temeinică pentru ridi
lositor. Munca nu s-a oprit în carea nivelului lor politico-ideologic. Se cere fiecărui activist să înveţe şi
acest lucru ? Pentou că noi
instructorii teritoriali trăim zi iar să inve{e, să-şi îmbogăţească necontenit cunoştinţele de cultură
generală, pentru că numai atunci va putea să dea organizaţiilor de ba
tului că acum nu mai este ţin de zi în mijlocul membrilor de să aici. Cum am ajuns în co ganizaţiilor U.T.M. şi a celor menilor muncii, la ridicarea ni ză un ajutor calificat în lupta pentru traducerea în viaţă a hofăi<
tuit în .birou pentru a întocmi partid, al muncitorilor şi ţăra muna Pianu, unde îmi desfăşor lalte organizaţii de masă. De velului de trai al celor ce mun partidului şi guvernului privitoare la ridicarea nivelului de tra* ai oa
diverse situaţii sau pentru a în nilor muncitori, cunoaştem bi- activitatea, a venit la mine la tov. Ştefan Şoimoşi, prim- cesc, lia. creşterea producţiei şi menilor muncii, la construirea socialismului în patria noastră dragă.