Page 23 - 1957-08

Nr. 824 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

îiBSSSflji

tioi maşini, utilaje şi instalaţii industriale a Limt d t adio Hait
fabricate în ţara noastră
ianizatiile de pârtii iau drumul pieţelor externe Zilele trecute, a avut loc la Sfa­ Trustul a reuşit să realizeze econo­ (lăsări de pavaje la instalaţiile de
tul popular regional o şedinţă a Co­ mii la preţul de cost în sumă de apă, defecte în executarea tencuie­
Comitetele co­ lipsind deci or­ Petrolul, cerealele şi cheresteaua, lant, utilaj petrolifer, maşini rutiere, mitetului executiv, în care s-a dis­ 1.151.000 lei. Gu toate acestea, s-au lii, inegalitatea treptelor la scările
erau cele mai căutate mărfuri romî- maşini unelte, tractoare, maşini agri­ cutat modul de îndeplinire a sarci­ semnalat o serie întreagă de lipsuri de beton, etc.) In acţiunea de îm bu­
munale de par­ A. BULGĂREA ganizaţiile de neşti peste hotare în anii dinaintea cole, motoare Diesel, motoare elec­ nilor de plan pe primul semestru al în ce priveşte judicioasa gospodă­ nătăţire a calităţii, Trustul 3 avut
tid săteşti au o prirn-secretar al Comitetului bază de un a- eliberării patriei. Intr-un procent ex­ trice şi aparataj electrotehnic etc. — anului curent, de către Trustul re­ rire a materialelor, a fondului pen­ de î'ntîmpinat greutăţi şi din cauza
importantă deo­ jutor concret, trem de redus ca valoare, apărea la iată numai o parte din produsele pe gional de construcţii locale — Deva. tru cheltuieli gospodăreşti. Atît ra­ lipsei unei truse de laborator, pen­
sebită pentru raional P.M.R. Ilia export materialul rulant — vagoane care muncitorii din uzinele construc­ Din darea de seamă asupra rea­ portul, cît şi discuţiile purtate pe tru determinarea calităţii materiale­
pe care trebuia de marfă şi vagoane cisterne — une­ toare de maşini aşează, înainte de a lizărilor Trustului, au reieşit o sea­ marginea lui, au subliniat că pro­ lor.
le articole de uz casnic. le expedia peste hotare, inscripţia: mă de laturi pozitive, precum şi o blema preţului de cost rămîne des­
activitatea de să-l acorde. „Fabricat în R.P.R.“. Este semnifica­ serie de deficienţe. chisă, Trustul avînd posibilităţi mult Lipsuri s-au constatat şl în legă
Ţara noastră exportă şi astăzi în tiv faptul că în acest an o serie de mai mari pentru reducerea acestuia. tură cu respectarea termenelor ne
îndrumare concretă a onganiza- Deşi pentru comitetul raional diferite ţări aceste produse. Structura produse, printre care aproape toate Printre realizările vrednice de dare în folosinţă. Este cazul silozu­
exportului de mărfuri romîneşti este instalaţiile de foraj tip B U 40 şi luat în seamă, se numără îndeplini­ In ceea ce priveşte stadiul con­ lui Aprozar din Deva, care trebuia
{iilor de bază. Existenţa corni- de partid transformarea socia însă acum cu totul alta. Puternica rea planului producţiei de bază (123 predat la 30 iunie şi care nici azi
dezvoltare a industriei constructoare pompele Duplex, sînt executate a- la sută), şi a planului producţiei tractărilor şi al executării lucrărilor
tetelor comunale de parrid ere- listă' a agriculturii a constituit de maşini, care intr-un timp relativ proape exclusiv pentru export. pentru diverşi beneficiari, Trustul a nu este gata pentru recepţie La a-
secundare (producţia auxiliar indus­ desfăşurat o activitate mulţumitoare, cest siloz, beneficiarul a ridicat o-
ează posibilitatea rezolvării a una dintre cele mai importanţe scurt a ajuns să acopere în mare Mereu noi maşini, utilaje şi insta­ trială, 227,77 la sută şi deserviri 186,7 avînd în vedere faptul că pentru o blectiuni şi în ce priveşte calitatea
măsură necesarul de maşini, instalaţii laţii industriale îşi fac drum spre pie­ la sută) la toate sortimentele. Dacă serie de lucrări încă nu s-au pri­ lucrărilor (duşumeaua a fost execu­
o serie de probleme ce se ivesc probleme, această latură a şi utilaje pentru diferite ramuri ale ţele externe, mărind astfel volumul mit documentaţiile necesare. Accen­ tată din seînduri putrede).
economiei naţionale, a asigurat şi în­ planul de investiţii a fost de ase­ tul deosebit s-a pus pe lucrările sec­
în viaţa organizaţiilor de bază, muncii a fost complect neglija- şi varietatea mărfurilor exportate. In­ menea realizat, atît la construcţii ţiunilor Sfatului popular. Dacă une­ Participanţii la şedinţă au mai
semnate disponibilităţi pentru export. stalaţiile de foraj pentru adîncimi de le dintre aceste lucrări au rămas scos la iveală şi alte lipsuri. S-a
fără a mai fi nevoie de inter- tă de către Comitetul comunal Astfel, în timp ce producţia industriei 3.2CC m, acţionalc de motoare Diesel, cit şi Ia utilaje, nu acelaşi ' lucru în urmă, aceasta s-a datorat nede- menţionat, de către diferiţi vorbi­
constructoare de maşini a ajuns să ca şi tractorul U.T.O.S. sînt cunos­ se poate spune de realizarea planu­ punerii, sau depunerii cu întîrzie- tori, că procentul de depăşire a pla­
venţia comitetului raional de din Gurasada. Aceasta se poate reprezinte astăzi peste un sfert din lui de reparaţii capitale, la care, re a proiectelor.
cute în Austria, R. Cehoslovacă, nului productivităţii muncii cu 3
partid. Multe comitete comuna- vedea şi din faptul că pînă în totalul producţiei industriale a ţării prin nerepararea unui tractor K.D. şi O situaţie puţin mulţumitoare s-a la sută, şi de realizare a cîştigu-
—• exportul de utilaje, maşini şi in­ R. P. Chineză, R.P.D. Coreeană, E- a unui gater, Trustul s-a situat cu înregistrat la realizarea indicilor de lui mediu doar în proporţie de 99,5
le de partid au reuşit să orga- prezent n-a fost analizată nici stalaţii industriale îşi croieşte drum 15,5 procente sub plan. exploatare a parcului inventar. Acest la sută, denotă nu tocmai o justă
pentru a ocupa în actualul plan cin­ gi|/t, Finlanda, R. D. Germană, In­ indice n-a fost realizat la nici un
nizeze schimburi de experienţă una din organizaţiile de bază cinal locul al treilea pe lista mărfu­ Din analiza indicilor de muncă utilaj. Motivarea acestui fapt, Trus­ corelaţie a indicilor de plan. Aceas­
rilor romîneşti la export. dia, Indonezia şi alte ţări. In pre­ şi salarii, a reieşit o justă utilizare tul o află în lipsa pieselor de schimb, ta înseamnă că Trustul nu s-a preo­
între organizaţiile de bază ce asupra felului cum munceşte în a fondului de salarii şi a forţei de într-o dotare cu utilaje de prea m a­ cupat îndeajuns de ridicarea nivelu­
Centrale electrice, instalaţii dintre zent, în uzinele constructoare de ma­ muncă, fapt qe a dus la o aproxi­ re capacitate (e cazul betonierelor), lui salarizării cadrelor, de găsirea
le aparţin, să generalizeze cele privinţa transformării socialiste cele mai diferite, utilaj şi construcţii şini din ţara noastră, sînt în curs de mativ justă corelaţie a indicilor de în lipsa sculelor, a maşinilor unel­ celor mai eficiente metode de sporire
navale, locomotive şi material ru- plan. te, precum şi datorită timpului ex­
mai bune metode în munca de a agriculturii, ci s-a rezumat executare numeroase comenzi pentru trem de ploios. Lipsa pieselor de a productivităţii muncii.
export. Avînd în centrul preocupărilor schimb, a constituit şi ea o cauză
partid. Sub îndrumarea comite- la o singură analiză a Corni­ lupta pentru ieftinirea lucrărilor. a realizării planului de -reparaţii ca­ Legat de indicele preţ de co st
(Agerpres). pitale doar în proporţie de 84 la s-au făcut observaţii în legătură cu
ţelor comunale de partid Ilia, telului executiv al Sfatului sută. faptul, ci, deşi la acest post de
Zam, Lăpugiu, de pildă, orga popular comunal. Care a fost bilanţ s-au realizat însemnate eco­
nizaţiile de bază au reuşit să rezultatul ? Cele 3 întovărăşiri Referitor la aprovizionarea ru m a­ nomii, totuşi, situaţia după care Ia
teriale, Trustul a avut, în general
analizeze cele mai importante din raza comunei nu au primit vorbind, şantierele aprovizionate, de­ capitolul cheltuieli regie, planul e
şi uneori cu întîrziere. Lipsuri s-au depăşit cu 500.000 lei, nu denotă o
probleme din activitatea lor şi anul acesta nici o cerere, semnalat mai ales în aprovizionarea justă orientare financiară din p a r­
cu materiale de instalaţii sanitare, tea conducerii Trustului.
să ia hotărîri bune. Astfel, în Aceste lipsuri se pot atribui electrice şi de încălzire centrală,
lipsuri care încă se menţin ş! care Atît raportul cît şi discuţiile pe
aceste comune s-au făcut pro- de fapt şi tov. Ţop.’ie Dumitru, periclitează în viitor respectarea ter­ marginea lui au scos la iveală o
menelor de dare în uz a diferitelor simţitoare îmbunătăţire a activităţii
grese frumoase în ceea ce pri- secretar al comitetului raional, lucrări. Trustului comparativ cu anii prece­

veşte primirea de candidaţi în căruia i-a fost repartizat acest In ce priveşte calitatea lucrărilor, denţi, precum şi o serie de lipsuri»
a reieşit din raport şi discuţii, o Este de datoria conducerii Trustu­
partid, crearea de noi întovă- sector pentru a-1 controla şi îmbunătăţire a acesteia, în compa­ lui să analizeze' aceste lipsuri şi să
raţie cu anii precedenţi. Totuşi, Ia ia măsurile cuvenite. Posibilităţi
răşiri agricole şi consolidarea a îndruma activitatea comitetu- Exista in Babilon un medic, pe lui babilonian erau dedicate bolna­ fracţiune de secundă. Apoi adăugă anumite construcţii, cum ar fi bună­
celor existente. tului şi organizaţiilor de bază. oară baia din Brad, băile din Geoa sînt, conducerea Trustului cunoaşte
Dar după cum se vede, s-a numele său Amu, care, după cum vilor pentru a-i vindeca, doctorul doar a tit: giu, dispensarul din Băcăinţi, s-.au aceste posibilităţi, aşa că nu mai e
Deşi Comitetul raional de mulţumit cu aceste rezultate. constatat lucrări de slabă calitate nevoie decît de o justă orientare
partid Ilia, a reuşit în buna spune legenda vindeca bolnavii de din Streisingeorgiu, are el nevoie — 262 medicamentele şi plata şi de dorinţa de a le da viată, pen­
măsură să ajute comitetele co­ Sarcinile de partid sînt com­ tru ca în semestrul acesta activita­
munale de partid să-şi ridice plexe. Rezolvarea lor cere multă tea acestei întreprinderi să se desfă­
nivelul muncii lor la înălţimea pricepere şi, în primul rînd, şoare cu mult mai mult succes.
s {m ţ de răspundere. Comitete-
sarcinilor cc le stau în faţă, A. J.

totuşi îndrumarea ş. controlul ]e Gomuna]e de parlid sînt 0

asupra unor comitete comunale verigă deosebit deF impprtantjS apoplexie, atîrnlndu-le in jurul gî- de pungi pentru a fi, să zicem vin­ pentru că ţi Le administrez, iar 200

sint mea de slaba calitate. Sa * , . .. , tului un săculeţ cu nu ştiu ce mi­ decat. o... (se bilbii puţin). Voia să spu­

analizăm cîteva aspecte din JP cadrul act,ydaţu de partid, rodenii. De unde pînă in zilele noa­ De unde se vede că doctorul Tarc- nă onorariul lui.

munca comitetului comunal de Organizaţiile de partid au ne- stre s-a păstrat expresia: „săcule­ sahj este bolnav. Să punem atunci Omul plecă din cabinei, renunţind

oartid din Gurasada. Aici se voie de mu t ajutor şi îndruma- ţele lui Arnu" şi diagnosticul: în termeni populari la consultaţie. Am aflat, că mai
re din partea a.cestora. Mate­
poate vedea că sînt origaoiz'a{iii Rugăm pe doctorul Ştefan Tarc­ ar veni cam aşa: consultaţii acor­ tirziu a venit La Deva pentru trata­
de bază care nu ţin cu regula­ rial iziarea hotărîri.lor partidului
ritate şedinţele, şi că acest fe­ şi guvernului depinde în mare saly, din Streisingeorgiu, să nu-i date bolnavilor, dar numai celor ment şi că acesta nu l-a costat de
nomen negativ n-a constituit de măsură de îndrumările date or-
fie cu supărare că ne vom permite cit 50 lei ( sumă in care a intrat

să facem o apropiere între acest şi costul medicamentelor). Lucru cu­

fapt niciodată un subiect de a- ga.nizaţiilor de bază de către doctor antic şi domnia sa, doctor rios, de cîte ori doctorul Tarcsaly

naliză pentru comitetul eomu- comitetele comunale de partid modern, doctor al secolului al XX- spunea o cifră, de pildă, 200, nu

nai De ce ? Pentru că însuşi Activitatea comitetului comu- lea. adăuga niciodată cuvîntul „lei"

,comitetul comunal ;a renunţat na! dm Gurasada - a trebui să Pentru o mai strictă respectare a care îi pun in mină o pungă cu Ştiu eu de ce o fi avînd această
adevărului, va trebui să arătăm că 200. Cile odală mai primeşte şi reţinere ?
a mai ţine şedinţele planificate. constituie un subiect de analiză

Aceasta a dus la situaţia ca pentru biroul raional de nartid. există o deosebire între cei doi me­ 180. Nu poale fi omul chiar atit de Vezi ? doctore Tarcsaly. Dacă ai
dici, mai ales in aplicarea trata­ „inlransigent". De unde a ajuns pi­ fost lacom să iei dintr-o dată o do­
'comitetul cbmunal să nu ana- care trebuie să ia măsuri can mentului. Pe cind pungile doctoru­ nă la noi expresia: „pungile lui ză prea mare de... „medicament", 00 oo oooooo op OO 00 OO 00 OO OO OO OO OO OO OO OO OO 00 OO OO 00 OO OO 00 00 00 oo o wsooooeo«

lizeze în mod organizat activi­ să ducă la întărirea muncii de INFORM AŢIE

tatea organizaţiilor de bază, partid în acest sector. Tarcsaly“, n-ai obţinut nimic de la Icnaşcu. Se

Simpiomele bolii au apărut mai mai întîmplă. Dar fii tare, ai de
de mult. De aceea şi doctorul tot unde-ţi scoate pîrleala.

mai de mult şi-a început... trata­ La 1 august, un copil, mi se pare

mentul. Dar pentru că boala e cro­ că-l cheamă Viorel Pădurean, isi

nică, ea nu s-a viiuiecat încă nici scnntise o mină. Cînd a fosi adus

pină acum. la dispensar să-l consulţi, ai izbuc­

(Urmare din pag. 1-a) V sud al minei Lupeni, 1-am găsit urmă şi-o să dăm şi cărbune peste Fusese o dală chemat doctorul in nit la fel, doctore: „Nu mai bateţi.
la comitetul raional de partid. Ve­ plan. Sint ocupat. Aşteptaţi afară".
minerii Vulcanului o îtnriimSRitc nise cu treburi. Din vorbă în vorbă,
deosebită. Cu ani în urmă, aci la am început să discutăm despre în­ Cită siguranţă în aceste cuvin­ satul Chitid, să consulte pe femeia
Vulcan, au fost doi proprietari: so trecerea minerilor de ia Lupeni in te. Pe ce oare s-a bazat tov. Merfu
cietaţea Petroşani şi societatea Sol cinstea celei de-a 13-a aniversări a cînd a făcut aceste afirmaţii ? Pe Eva Vişoi. Enervarea ţi-a crescut mai mult
gotorjan. De lucrat însă nu lucra eliberării patriei.
nici una. Antreprenorii îşi făceau de oameni, pe mineri, care atunci cînd Cînd la uşă se auziră bătăile dis­ cînd ţi-ai dat seama că copilul nu
cap. Căutau să ia 7 piei de pe spi­ — Cred că e greu să spun de pe îşi pun în gind să facă un lucru, nu crete ale celui care venise să-l che­ este însoţit de părinţii săi. Nu erai
narea minerului. Şi societăţii?, şi an­ acum care brigadă va cîştiga între­ me, doctorul ieşi din cabinet, iz­ sigur că-ţi iese onorariul.
treprenorii şi arendaşii, o întreagă cerea la noi. Şi ortacii lui Demian se dau bătuţi, de-ar fi să treacă bucnind : „Nu mai bate. sînt ocu­ Şi nu l-ai consultat.
armată de paraziţi, furau din mun­ şi ai lui Fazekaş, caută să fie in prin foc şi a p ă ! Acest lucru a fost Poate că povestea noastră ar mai
ca minerilor. Aceasta era cauza care frunte. pat. Aşteaptă afară". Intre noi fie continua, dar nu vrem să lăsăm
făcea ca minerii de la Vulcan să dovedit de multe ori. Minerii con­ vorba, era în cabinet cu două femei. boala doctorului Tarcsaly să se agra­
cîştjge cel mai .puţin şi să ti ăl ască Pînă Ia urmă, realizările au stabi­ duşi de comunistul Aurel Criste3 Probabil le dădea consultaţii simul­ veze. Trebuie numai decît supus u-
in cea tnai cruntă mizerie. Ei ridicau lit ele singure fruntaşii. Aşa cum din sectorul nr. 1, au dat lună d« tane. Dar să revenim.
mereu glasul împotriva acestor ne­ ne-a informat corespondentul volun­ lună zeci şi sute de tone peste plan. nui tratament fără... pungi. Sau cu
dreptăţi. De aci şi faima ior de „lea­ tar Gheorghe Leoveanu, cele mai Adunate ia un loc, tonele de cărbu­
găn al comuniştilor“. De acolo por­ mari succese Ie-a obţinut brigada — Tovarăşe doctor, e un caz ur­ niscaiva pungi de gheaţă, să-l adu­ Premii de cî-te 50.000 şi prospect, oare se distribuie
neau grevele, se iscau răzmeriţele de mineri condusă de tov. loan Popa, gratuit la toate unităţile de
Pînă la urmă. pentru a pune la care şi-a depăşit pînă acum sarci­ gent. Şi omul băgă mina in buzu­ că puţin la realitate. 10.000 lei, distribuie Loto vînzare a biletelor Loto Cen­
nile de pian cu 795 tone de cărbune. Central ba tragerea excep­ tral.
.!respect“ pe „neastîmpăraţi“, socie­ nar. Dar înainte de toate, trebuie dis­ ţională din 9 !august a. c., în
tăţile au declarai mina închisă, chi­ Necazul directorului afara premiilor obişnuite în Azi şi mîine, ultimele zile
purile pentru că nu mai era cătburc. ne date peste plan din 1950 şi pînă M inunel Ca prin farmec, expresia trus virusul bolii. în care mai puteti cumpăha
Circa 4.000 de mineri au rămas din- M erfu acum de cînd conduce această bri­ feţei doctorului s-a schimbat. Faţa Şi nu-i greu. Aceasta b poi face 'bani. bilete pentru tragerea de vi­
tr-o dată şomeri. Au urmat ani grei, Participanţii găsesc toate neri.
plini de suferinţe şi necazuri... Tovarăşul inginer Pompiliu Mer- gadă, se ridică Ia cca. 30.000. Şi ca sa a devenit dintr-o dată binevoi­ cu uşurinţă organele în drept.
fu, directorul minei Aninoasa, semna deialiile acestei trageri în
Toate acestea, au rămas însă de corespondenţa zilnică. Din cînd în el alte numeroase brigăzi scot din toare. I. GAVRILESCb
domeniul trecutului. Ziua de 23 Au­
gust 1944, le-a deschis drumul spre cind, îşi arunca privirea peste si­ adîncurile munţilor tot mai mult căr­ — Bine, mă îmbrac şi merg.
o cale nouă, luminoasă, calea socia­ tuaţiile ce le avea în faţă şi-şi spu­ bune peste plan. Intre timp, omul scosese mina din
lismului. Pentru a cinsti cum se cu­ nea dus pe gînduri.
vine această zi, minerii de Ia Vulcan Ar buzunar şi, odată cu ea... batista
şi cei din abataje şi cei de la su­ — Nu cred că mai putem recu­ să-şi şteargă năduşeala de pe frun­
prafaţă, au hotărît să nu se lase cu pera rămînerea în urmă. Am mers A mai trecut o lună de cînd mi­ te. Dacă ar fi ştiut medicull
nimic în urma celor de la Petrila. Şl bine începînd din martie şi pină în nerii Văii Jiului se întrec în cinstea
s-au ţinut de cuvînt. La cele 6.380 prezent, am dat citeva mii de tone
tone de cărbune extrase peste plan de cărbune peste plan şi, deodată zilei de 23 August. Cu excepţia ex­ Ca să nu mai lungim povestea,
de la începutul anului, ei au mai a- tocmai acum în preajma iui 23 Au­
dăugat în !lupa care ,a trecut mai gust, am dat înapoi. îmi vine să ploatărilor carbonifere Aninoasa şi vă spunem că s-a dus doctorul la In cadrul Departamentului Poşte­ II. — Secţia radio-tehnică, cu du­ curs care se ţine la sediul fiecărei
bine .de ;2.QG0 tone cărbune brut, o- crap nu alta. Auzi, să rămînem sub Chitid, a consultat femeia, nu mai lor şi Telecomunicaţiilor din Minis­ rata de 2 ani pregăteşte tehnicieni şcoli şi anume pentru şcoala din Bu­
cupînd astfel primul loc în întrece­ plan cu 2.000 tone de cărbune. Ul­ Lonea, la toate celelalte mine sar­ mult decit o simplă vizită, apoi a terul Transporturilor şi Telecomuni­ pentru staţii de radio-radioficare. cureşti, în Calea Văcăreşti nr. 111,
rea dintre »exploatările carbonifere timii peValea Jiului. cinile de plan au fost îndeplinite şi plecat. Dar nu înainte .de a-şi fi în­ caţiilor, funcţionează 2 şcoli tehnice, raionul Tudor Vladimirescu, iar la
din Valea Jiului. casat onorariul: 200. una în Bucureşti şi alta la Timi­ In amîndouă secţiile se primesc Timişoara în strada 23 August nr. 2,
După citeva clipe de tăcere, timp depăşite. Acum, harnicii mineri dau şoara. băieţi şi fete absolvenţi ai cursului între 5—10 septembrie a. c.
Din vorba în vorbă in care şi-a adunat parcă gîndurile, bătălia ca în şcurtţil timp care a Altădată, la dispensar s-a pre­ teoretic cu diplomă de. maturitate.
a continuat: mai rămas, să obţină realizări şi mai zentat pacientul Petru lonaşcu. Du­ A. ŞCOALA TEHNICA DE POŞTA MATERIILE LA CARE SE DAU
Pe tov. Avram Doţiu, secretarul mari, să poată raporta cu mîndrie pă ce doctorul se uiiă puţin la el, Şl TELECOMUNICAŢII BUCUREŞTI Candidaţii vor avea vîrsta între
organizaţiei de bază de la sectorul — Dar n-o să ne lăsăm. In cel mult •partidului şi guvernului că şi-au a- ii spuse sobru că e bolnav de ri­ 17—25 ani. EXAMEN SINT :
10 zile, o să scoatem rămînerea în chitat cu cinste sarcina încredinţată nichi şi pe o hirtiuţă aşternu ci­ are 2 secţii în care se pregătesc ca­
teva cifre: 262 ; 200, apoi făcu to­ dre de calificare in ram urile: poştă, CONDIŢIILE DE ÎNSCRIERE: — Pentru secţiile de un an ofi­
de a mări producţia de cărbune, de talul: 462. Toate acestea intr-o telegraf şi telefon. ciante, telegrafiste şi telefoniste, lim­
a reduce preţul de cost. Candidaţii care vor să urmeze ba romînă scris şi oral, geografie şi
una din aceste şcoli vor depune o matematică oral. (Materiile de la ci.
I. MARIN cerere însoţită de următoarele a c te :
8—11).
I. — Secţia exploatare P.T.T.R.: — Certificat de naştere (copie le­
galizată). — Pentru secţiile de doi ani şi
cu durata de 1 an pregăteşte:
— Diplomă de maturitate în ori­ secţia exploatare de un an operatori
— Oficianţi P.T.T.R. ginal. radioficare, matematică scris şi oral
şi fizică oral (materia dc clasa
— Telefoniste interurbane. — Certificat do sănătate cu ana­
liza Wasserman şi radiografia pulmo­ 8-11).
Corespondenţii ziarului nostru, ne informează zilnic cu noile reali­ — Telegrafiste morziste şi teleim- nară.
zări obţinute în revoluţia de cultur alizare şi educare a maselor de oa­ primătoriste. DREPTURILE ELEVILOR:
meni ai muncii. Publicăm mai jos, cîteva din veştile sosite. Dovada satisfacerii serviciului mi­
In această secţie sînt admise nu­ litar pentru cei c.are au vîrsta peste Elevii admişi în şcolile tehnice ale
mai fete absolvente ale cursului me­ L0 ani. Departamentului Poştelor şi Teleco­
municaţiilor din Ministerul Transpor­
cu... sare Nou cinematograf Din ziua de 15 august, fil­ diu teoretic cu diplomă de maturi­ — Declaraţie tip de stare mate­ turilor şi Telecomunicaţiilor, benefi­
de vară mele vor fi rulate aici. Pentru tate. rială a candidatului şi a părinţilor ciază de burse asigurindu-li-se cazare
amenajarea locului, au colabo­ sau susţinătorii legali, eliberată de şi masa la internatele şcolilor in con-
II. — Secţia teletehnică; cu du­ Secţia financiară. diţiunile prevăzute de H.C.M. în vi­
goare. Nebursierilor li se asigură ca­
.Cu vreo .doi ani în urmă, orurile, de ce nu vin cei de la In O.T., la clubul „Filiinon rat sectoarele conduse de ing. rata de 2 ani pregăteşte: Cererea împreună cu toate actele zarea şi masa contra cost.
Inir-uraa din niAgaziile coopera­ Hunedoara să şi-o ridice ? Slrbu" este un aparat cinema­ Nicanor Sciucă, Ştefan Rădvan, — Tehnicieni pentru echipament menţionate mai sus se depun la
tivei din Băcia, a fost depozi­ tografic de proiecţie cu bandă Constantin Ghincea, precum şi Centrele de înscriere de la Dir. Reg. După absolvire elevii sînt reparti­
tată cantitatea de 14.000 kg Oricum, dacă nimeni nu ştie un număr însemnat de ute- telefonic interurban. P.T.T.R., pe raza căreia candidatul zaţi în producţie să lucreze în spe­
sare bulgăre, pentru vite. Că­ ce-i cu această sare, ar trebui îngustă, care creează pentru mişti din tabără. — Tehnicieni pentru echipament te­ îşi are domiciliul (recrutarea se face cialităţile în care au fost pregătiţi pe
rui gestionar i-a fost dată în măcar să ştie tov. Dănilă Ra­ numai de pe raza teritorială a aces­ raza Direcţiei Regionale P.T.T.R., de
primire, cine a făcut comanda, du, preşedintele cooperativei lefonic urban. tora). unde au fost recrutaţi.
nimeni nu ştie. Se ştie însă că „Muncitorul“ din Călan, de ca­
şi acum sarea se află tot acolo. re aparţine cooperativa din Bă­ locuitori multe seri plăcute. De­ Repetiţii — Tehnicieni pentru telegraf. înscrierile în anul 1, se fac între Candidaţii admişi vor depune la
'Nu ştim dacă cantitatea a ră ­ cia. Şi tovarăşul Radu a fost oarece sala în care se proiec­ In această şecţie sînt admişi bă­ 15—31 august a. c.
deseori sezisat asupra acestui înscriere o cerere împreună cu un
mas aceeaşi. lucru. tează filmul nu are posibilităţi Formaţiile artistice din com­ ieţi şi fete absolvenţi ai cursului me­ Nu se consideră înscris şi nu va angajament tip legalizat de Notaria­
Actuala gestionară de la coo­ de ventilaţie şi pentru a cu­ binat şi echipa de dansuri diu teoretic cu diplomă de maturi­ putea participa la concurs candidatul tul de Stat.
De un lucru sîntem siguri. a siderurgiştilor hunedoreni se tate. care nu a depus în termen toate ac­ *¦ Cursurile încep la 16 septembrie
perativa de centru din Băcia In fiecare zi vin la cooperativă prinde mai mulţi spectatori la pregătesc cu rîvnâ pentru vi­ tele menţionate mai sus.
spune că ea a luat-o în gestiu­ ţărani muncitori să cumpere filmele proiectate, comisia cultu­ zita pe care o vor face în B. ŞCOALA TEHNICA DE RADIO- 1957, dată Ia care cei admişi trebuie
ne de la gestionarul Ernest sare pentru vite şi în fiecare zi rală, cu sprijinul Comitetului schimb de experienţă artistică In cererea de înscriere candidaţii să fie prezenţi în localităţile respec­
Ungher, care acum este deţinut li se răspunde: „avem dar nu RADIOFICARE TIMIŞOARA, are 2 vor specifica, şcoala, secţia şi spe­ tive.
-pentru delapidări. Alţii spun că putem vinde“. de întreprindere şi cu direcţia în U.R.S.S. In repertoriul pe cialitatea pe care doresc s-o urmeze.
sarea a fost predată T.A.P.L. administrativă a I.C.S.H.-ului, secţii în care se pregătesc cadre de
Hunedoara. Dacă aşa stia-u lu- N-ar strica o baie... sărată amenajează o grădină de vară. care-l pregătesc, sînt cuprinse calificare superioară în ramurile de Admiterea se face pe bază de con­
celor răspunzători. radio-radioficare.
Platoul cuprins între zidu­ ăntece corale, instrumentale,
rile cantinei din O.T., a fost I. — Secţia exploatare radioficare
dansuri romîneşti şi sovietice. cu durata de 1 an, pregăteşte ope­
împrejmuit, se cimentează par­ ratori pentru staţiile centrelor de ra­
doseala, se instalează bănci, un Entuziaşti, amatorii din for­ dioficare.
sistem de iluminare etc. maţii, repetă cu rîvnâ.