Page 24 - 1957-08
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCI AU SMUL UI Nr. 824
¦•ntsttxnaKKt.VKnxt
|lilli:!!!!l!|!|l!l|J)!l!|H,liillll!!l!!l!!Í!i;:ll.v Ansam bluî de dansuri populare
ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri al S fa tu lui p o p u la r al C a p ita le i R.P.R.
DE PESTE HOTARE continuă seria succeselor în Franfa
o« ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦
!l!lli!'!!!iil;i:!!:ii!!!!!!:!!l!!l!!l!i:lll!!:!!!!! !!l!l!i!l!!:il!iü!i|!i!l!i;!l. I! PARIS 6 (Agerpres) In continua Aici membrii ansamblului au fost in- <»
Comunicatul cu privire la vizita Guvernul federal rs-a reuşit să scoată rea turneului întreprins in Franţa, uitaţi să iasă in balconul primăriei, *
poporul german din sîtuafia de dezbinare Ansamblul de dansuri populare al fiind aplaudaţi de o mare mulţime de *
Sfatului popular al Capitalei R.P.R. oameni adunaţi in piaţa nuinicipiu- -*¦
a dat spectacole la Lorient, Larinor, lui. *
în Ungaria a preşedintelui care durează de 12 ani Vannes şi Cazon. Ziarele continuă să se ocupe pe *
Rezoluţia Partidului Liber Democrat dmR.F. Germană
La Lorient, inuncipalUalea oraşu larg de spectacolele dale de ansam- *
lui a dat o recepţie oficială în cin blul romin, publicînd fotografii şi *
BONN 6 (Agerpres). — clară în mod provocator că şi stea întregului ansamblu. La intra cronici elogioase. Iată ce scrie, de J
Conducerea partidului liber de pe viitor va continua invaria
R. D. Vietnam, Ho Şi Min mocrat din opoziţie a adoptat bil această linie ostentativă. rea în primărie, pavoazată cu dra pildă, „La liberte du Morbihan“ : Bo¦ #
o rezoluţie în oare se pronunţă
împotriva liniei politice a par Membrii partidului liber de pele franceze şi romîneşii, se afla o gală şi frumoasă Rominie I Ce seară *
tidului lui Adenauer — Uniu mocrat consideră că este im
nea creştin democrată. posibil să sprijine o politică mare pancartă pe care scria: „Trăias minunată ne-ai oferit I Neştearsă va *
care astăzi, la fel ca şi peste
BUDAPESTA 6 (Agerpres). în aprecierea situaţiei interna- moral şi material. Reprezentan- „Conducerea federală a par 4 ani, (termen de împuterni că prietenia franco-romînă“. După rămîne în amintirea noastră specia- X
ţionale actuale. Ţinînd seama ţii celor două ţări au constatat tidului liber detnoorat, se spu cire a celui de-al IlI-lea bun- ce au fost intonate imnurile de stat colul extraordinar al uimitorului tău X
Agenţia M.T.I. a transmis la de faptul că puterile imperia- cu satisfacţie că în privinţa a- ne în rezoluţie, protestează cu destag) — nu ne va apropia ale Franţei şi R. P. Rornîne, prima folclor, farmecul dansurilor, ritmul .*
5 august comunicatul cu pri precierii problemelor legate de vehemenţă împotriva falsurilor de reuniiiaare şi oare folo rul Jean Maurice a rostit - o cuvîn- îndrăcit al muzicii, virtuozitatea ar- 2
vire la vizita în Ungaria a pre Iiste occidentale şi mai ales în lupta electorală ou ajutorul seşte metode care au dus la lare în care a spus printre altele: iişiilor tăi“.
şedintelui Republicii Democrate Statele Unite, continuă cursa acţiunea contrarevoluţionară lozincilor nedemne din care un dezbinarea coaliţiei de la Bonn „1957 a fost un an rodnic pentru X
înarmărilor şi înzestrarea cu din octombrie—noiembrie 1956, singur om şi un singur partid în anul 1956.
Vietnam, Ho Şi Min. arme atomice şi cu arme cu încearcă să tragă foloase pen dezvoltarea legăturilor culturale fran- „Dulce şi caldă României Regre- ¦>
In comunicat se spune: hidrogen a ţărilor care fac par între cele două guverne există tru ei în dauna naţiunii. Gu Există o singură' cale, se co-romîne . Asemenea schimburi ser tăm din tot sufletul şederea prea ¦
La invitaţia preşedintelui te din blocuri militare agresive o deplină unitate de vederi. vernul federal n-a reuşit să spune în partea finală a rezo vesc cauzei păcii. La întoarcerea in scurtă a solilor tăi care ştiu să cu- *
cele două părţi protestează cu scoată poporul german din si luţiei, care ne va scoate din ţară dv. asiguraţi poporul romin de cerească atît de bine mulţimile. Dar ¦•>
Prezidiului Republicii Populare hotărîre împotriva acestor pre In cursul schimbului de pă siluaţia de scindare şi ne va
Ungare, Istvan Dobi, între 1 şi gătiri militare şi declară că, reri asupra situaţiei din Asia tuaţia de dezbinare care du prietenia poporului francez şi duceţi se ştie că ei duc cu dînşii în înde- *
împreună cu toate ţările iubi de sud est, reprezentanţii ce salva- de ta pieire şi anume de
5 august 1957 tovarăşul Ho Şi toare de pace, vor lupta pen lor două ţări au subliniat că rează de 12 ani. El n-a încer odată cu salutul cetăţenilor din Lo pariata lor călătorie o parte din ini- X
Min, preşedintele Republicii tru înfăptuirea propunerilor so a se pune capăt politicii de
vietice, în problema dezarmă pentru lupta în vederea îndepli cat niciodată să lichideze, cel rient, salutul. Franţei“. ma noastră, care va rămîne de acum X
Democrate Vietnam, a făcut o rii, pentru interzicerea armei nirii acordurilor de la Geneva stagnare în problemele de im
vizită de prietenie în Ungaria. atomice şi cu hidrogen, precum din 1954, este necesar o strînsă puţin în Republica Federală In răspunsul său, Nicolae Minei, înainte la Bucureşti“. L
şi pentru încetarea experimen unitate a tuturor forţelor iubi portanţă vitală şi de a mani
In cursul vizitei sale în Un tării acesteia. toare de pace din lume. dezbinarea în problemele de tconducătorul ansamblului, a arătat că Ziarele centrale se ocupă şi ele de
garia, sei spune în comunicat, festa dorinţa de a depune efor
tovarăşul Ho Şi Min, a dus tra In cursul tratativelor, cele Contrarevoluţia ungară din importanţă vitală, prin duce pretutindeni unde au fost pină acum turneul Ansamblului de dansuri popu- î
tative cu preşedintele Prezidiu octombrie—noiembrie 1956, pre turile necesare împreună ou
două părţi au constatat cu sa cum şi pied’cile puse în calea rea unei politici externe accep în Franţa, membrii ansamblului ro lare al Sfatului popular al oraşului X
lui Republicii Populare Ungare, tisfacţie că legăturile de prie unificării paşnice a Vietnamu toate forţele poporului nostru
cu numeroşi conducători ai gu tenie dintre cele două ţări se lui, dovedesc că cercurile impe tabile pentru alte partide. U- min au fost înlimpinaţi cu o caldă Bucureşti. Astfel, ziarul „France *
dezvoltă în mod just, potrivit rialiste occidentale nu renunţă care sînt conştiente de răspun
vernului ungar şi ai Partidului niunea creştin democrată de prietenie şi cu numeroase dovezi de Soir“ a publicai fotografii şi un co- X
Muncitoresc Socialist Ungar. principiilor leniniste ale inter- Ia uneltirile lor agresive în derea ce le revine“.
Vizitînd o uzină şi o cooperati dreptate împotriva păcii şi a ţă dragoste. mentariu pe 4 coloane, in legătură X
vă de producţie, el a avut po rilor lagărului socialist. De a-
sibilitatea să se întîlnească cu , O recepţie asemănătoare a fost or cu spectacolele date de ansamblu: *
reprezentanţi ai diferitelor pă-
ganizată şi la primăria din Vannes. romin in Franţa. 2
*>
ceea ţările lagărului socialist 0 nouă construcţie a comunismului:
trebuie să-şi ascută vigilenţa
turi ale oamenilor muncii un- naţionalismului proletar. faţă de provocările imperialis A uiorifăfile din New York sînf alarmafe cânelui Volga - Marea Baltică
înfăptuirea consecventă a a- te şi să Ie curme.
gan. de valul de gangsierism din rîndul iin e rilo r MOSCOVA 6 (Agerpres). Pe întreaga lungime a cana
cestor principii s-a manifestat In cursul tratativelor, repre TASS anunţă : In Uniunea So lului de la lacul Onega pînă la
In cursul tratativelor s-au în perioada evenimentelor con zentanţii celor două ţări au dis © 23.000 de agenţi şi detectivi încearcă vietică a început construcţia oraşul Cerepoveţ vor fi cons
discutat unele probleme actua trarevoluţionare care au avut cutat în mod amănunţit proble să curme actele de violenţă şi huliganism truite 6 noduri hidraulice. Noi
le ale situaţiei internaţionale şi Ioc în Ungaria în octombrie- ma lărgirii relaţiilor politice, canatului Volga — Marea Bal le hidrocentrale vor da energie
a avut loc un schimb de păreri noiembrie, cînd poporul vietna tică. Marea amploare a lucră
asupra dezvoltării legăturilor mez şi guvernul său au acordat
dintre cele două ţări prietene şi rilor este caracteristică prin
economice şi culturale dintre cifrele în legătură cu volumul electrică pentru numeroase cen
asupra întăririi unităţii lagăru poporului ungar care lupta îm R.P. Ungară şi R.D. Vietnam. NEW YORK 6 (Agerpres). mii tribunal din New York, ca tre forestiere din acest ţinut, ca
lui socialist. potriva contrarevoluţiei, spri In conformitate cu aceasta, Ia — Agenţiile americane de pre re a ordonat întemniţarea unei lucrărilor de săpare şi betona- re se numeşte „Ţ:ara tacurilor“,
jinită de cercurile imperialiste 2 august 1957 reprezentanţii să relatează că începînd din bande de 14 tineri, a cerut să re. La canalul Volga — Marea contribuind şi mai mult la ex
Reprezentanţii celor două ţări străine, un considerabil ajutor celor două guverne au semnat dimineaţa de 4 august cei se decreteze interzicerea de cir Baltică se vor turna un milion ploatarea bogăţiilor sale natuj
au ajuns la o părere unanimă
Cum „guvernează“ Venezuela un acord de colaborare cultu 23.000 de agenţi şi detectivi ai culaţie în timpul nopţii pentru de metri cubi de beton şi se raie.
rală. poliţiei din New York au fost toţi tinerii sub 18 ani. vor sapa 40 milioane de m.c. Construcţia canalului va fi
puşi în stare de alarmă în în Averel'l Har rimau, guverna de pămînt. Noul canal va uni
In cursul tratativelor care terminată în 1960.
Peres Jimenes s-au desfăşurat într-o atmosfe cercarea de a curma valul de torul Sfatului New York, a ce Marea Baltică şi Marea Nea Cursul fluviului Onega, care
ră prietenească s-a constatat o violenţe şi acte de huliganism rut autorităţilor şi departamen gră, Marea Caspică şi Marea se varsă în Marea Albă, va fi
NEW YORK 6 (Agerpres). In acelaşi timp, subliniază deplină unitate de vederi asu comise de bande de adolescen telor pentru problemele de ti Albă. Acest canal va fi de trei de asemenea schimbat şi apele
— Potrivit relatărilor presei, el, „majoritatea covârşitoare a pra tuturor problemelor. Vizi ţi în cursul săptămînii trecute. neret newyorkeze, să ia măsuri •ori şi jumătate mai lung decît lui se vor vărsa în Volga. A-
intenţia dictatorului Venezue- poporului trăieşte în condiţii ta lui Ho Şi Min în R.P. Un „In ultimii 2 ani această situa- „pentru a opri valul de gangs- canalul Volga —Don şi de trei ceeaşi soartă o vor avea în vii
lei, Peres Jimenes, de a ră- groaznice... ceea ce constituie gară a contribuit în mare mă ţieis-a înrăutăţit şi recentele cir.î:- terism“ din rîndul tinerilor. ori mai lung decît canalul tor şi fluviile Dvina de nord,
mine la putere stîrneşte o o- nn contrast de nesuportat cu sură la dezvoltarea relaţiilor nie şi acte de vandalism au „Moscova“. Mezene şi Pecioara.
poziţie cresăndă din partea minoritatea celor ce se scaldă frăţeşti dintre. popoarele ungar dramatizat gravitatea ei — de In cadrul unei emisiuni tele
diferitelor partide şi grupuri !n hlx". şi vietnamez şi la întărirea u- clară agenţia Âsociated Press, vizate Petei* Costal io, şeful ser ->cooooo30ooooooooooooooooooooooooooc50soooGS9oooooo oooocooooooooooooooooooooboooc
nităţii ţărilor lagărului socia oare anunţă că preşedintele u- viciilor poliţiei' însărcinate cu
list. deliovenţa minorilor, a relatat
politice. După cum constată presa, în vizita prcşciiiticiiii no şi ram că poliţia are dosare a 900 dc Grevă generală la Havana
bande, grupînd circa 8.000 de
Corespondentul ziarului prezent sînt în opoziţie cu gu- In Iugoslavia tineri răufăcători.
„New York Times" Schultz, ternul partidele politice din BELGRAD 6 (Agerpres). — tele I. B. Tito şi preşedintele Poliţia învinuieşte de aceas şi Santiago de Cuba
tă stare de lucruri pe părinţi,
constată că Peres Jimenes Venezuela — „Acţiunea demo- biserică şi şcoli dar nu pome
caută în prezent să-şi “asigu- cratică" şi „Uniunea Republi NEW YORK 6 (Agerpres). După cum anunţă corespon
ce,, rămînerea mai depatte la can Democrată". Aceste parti- După cum anunţă coresponden dentul ziarului „New York Ti
putere pe următoarea perioa- (je cer a\eg er[ generale libere, După cum transmite Taniug la Ho Şi Min iau toastat. neşte nimic despre influenţa ţii agenţiilor americane în o- mes“, autorităţile militare din
f P ^ e f a l » to rfspo» ( t ^ anmisUe ge. 3 august, preşedintele R.P.F. Seara, preşedintele I. B. Tito nefastă a literaturii criminale raşele din Cuba, Havana şi Cuba au emis mandate de ares
denlid subliniază ca hmenes , ubertaie Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a a oferit o recepţie în cinstea difuzată în comicsuri, romane Santiago are loc o grevă gene tare împotriva liderilor sindicali
se sprijinămimai pe armata politici, ridi- deoşefedriintteuluni dineu în cinstea pre înaltului oaspete, la palatul alb poliţiste şi emisiuni televizate, rală declarată în sprijinul miş Pedro Batenoura, Jervvesio San-
J, politieŞl R.D. Vietnam, Ho Şi din Belgrad. cării de rezistenţă împotriva ces, Jose Maria Aghilea şi îm
macar sa simuleze nu mcearca nici? rfafe sau despre lipsa unei activităţi regimului dictatorial al lui Ba
In aceeaşi seară, preşedin recreative şi constructive or potriva altor militanţi de seamă.
o detno- . . . . . , ,, . ,„ . tele R.D. Vietnam a plecat spre ganizate în rînduriie tineretului tista. Pe străzile oapihalei Cu
' Min, care se află într-o vizită Brioni american. bei — Havana, — patrulează
¦craţie . Laureano Valeniha, politice. oficială în Iugoslavia. Preşedin-
ministrul Afacerilor Interne, a
declarat în mod cinic că în- mari detaşamente de poliţie. Greva docherilor
Transportul urban din Havana
tr-o ţară ca Venezuela „este Pentru interzicerea experienţei cu an a nucleară este aproape în întregime pa Buenos Aires
ralizat. Greva se bucură de
absurd să încerci să constru sprijinul lucrătorilor de la ra BUENOS AIRES 6 (Ager
dio şi televiziune. In oraşul pres). — Portul Buenos Aires
ieşti democraţia". Scliullz con Santiago greva a cuprins toate este aproape complet paralizat
serviciile comunale. Corespon de săptămîna trecută, în urma
stată că partidele politice sînt j dentul agenţiei United Press unei greve a docherilor.
anunţă că în magazinele din
desorganizale prin acţiunile vux3KLUxjn4irixi.v..«Lţuru4> • Santiago, se pot vedea numai Greva se desfăşoară în ciuda
proprietari şi administratori. Nu faptului că a fost declarată ile
poliţiei secrete lui Jimenes. Răspunsul ambasadei U. R. S. S. ta că este gata să înceteze ex dependent de celelalte probleme se văd cumpărători. gală de Ministerul Muncii.
în S. U. A. la scrisoarea perienţele cu arma atomică şi ale dezarmării" şi că „nimic
După cum reiese din ştirile cu hidrogen, concomitent cu în n-ar putea face să progreseze Dictatorul Batista ameninţă Pe de altă parte la 5 august
apărute în presă, politica an cetarea acestor experienţe dc atît de mult cauza dezarmării greviştii, declarînd că le va a- muncitorii din industria cimen
tinaţională şi antipopulară a pliea aceleaşi represiuni ca şi tului din Argentina au declarat
„teroriştilor şi divers ioniştilor“. grevă pe timp nelimitat.
actualului guvern al Venezue- guakerilor americani către celelalte puteri care pro generale ca hotărîrea puterilor
lei a dus la înrăutăţirea situaţi duc această armă — Statele U- care dispun de arma nucleară
ei ţării. Ziarul mexican „Excel- MOSCOVA 6 (Agerpres) — ce şi fizice în întreaga lume. nite şi Marea Britanie. de a interzice experienţele cu
sior" a publicat o declaraţie a TASS a n u n ţă: G. Catbury, Totodată aceasta afectează vii Dar propunerile guvernului această armă“.
lui Romulo Galiegos important preşedintele conducerii comite torul omului în măsura în care
om politic, emigrat din Vene tului prietenilor americani în radiaţia nucleară poate influen sovietic în această problemă In Uniunea Sovietică găseşte
zuela, în care se spune că în n-au găsit sprijinul cuvenit din înţelegere temerea în legătură
slujba societăţii (guakeri), a ţa ereditarea. Faptul că în rîn partea celorlalţi participanţi Ia cu continuarea experienţelor cu
adresat o scrisoare lui N. A. dul oamenilor de ştiinţă cu au
politica sa guvernul „urmează Bulganin, preşedintele Consi toritate, există nelămuriri şi di tratativele cu privire la dezar arma atomică şi cu hidrogen şi Ml AG A71II N
o linie antipatriotică, care a- liului de Miniştri al U.R.S.S., vergenţe de păreri asupra pro mare. este salutat mesajul comitetu
duce prejudicii poporului nos în care se spune printre altele: porţiilor primejdiei, nu face lui reprezentat de dvs., care a JOI 8 august 1957
tru". Galiegos constată că gu decît să accentueze lipsa de împărtăşim convingerea dvs. luat atitudine în favoarea înce
vernul vinde pe preţ de nimic Sîntem convinşi că vorbim în răspundere a acestei acţiuni. că problema încetării experien tării experienţelor cu această SPECTACOLE 15,30 Muzică instrumentală inter
bogăţiile naţionale, printre ca numele milioanelor de oameni Nici o ţară, oricît de suverană ţelor cu arma atomică şi cu hi armă. CINEMATOGRAFICE pretată de solişti rom îni; 14,00 Pro
re petrolul, oferă avantaje u- simpli din întreaga lume, ex- ar îi, nu-şi poate aroga dreptul drogen „poate fi rezolvată in gram de muzică populară romîneas-
riaşe monopolurilor petrolifere primîndu-ne profunda nelinişte de a se juca cu viitorul omeni DEVA: încotro ? cinema grădina c ă ; 14,45 Din cîntecele popoarelor:
străine. în legătură cu continuarea ex rii. Asemenea acţiuni ar avea Scrisoarea adresată preşedintelui de v a ră : Bonjour Elefant; ALBA 15,05 Muzică uşoară; 17,19 Jocuri
perienţelor cu arma nucleară Eisenhower IULIA: Stan şi Bran studenţi la
Pregătiri pentru de către orice ţară. Guakeril consecinţe iremediabile. de personalităţi din Chicago Oxford; APOLDU DE SUS: Marile populare rom îneşti; 18,40 „Pe aripile
din numeroase ţări îşi exprimă Orice putere nucleară poate m anevre; BARU MARE: A ida; cîntului"; 19,35 Jocuri populare ro
sărbătorirea celei de a îngrijorarea crescîndă în legă face un prim pas spre dezar NEW YORK 6 (Agerpres). sistem de inspecţie întrucît în BRAD : Odată în viaţă ; HAŢEG : mîneşti: 19,55 „Noapte bună, copii“ :'
tură cu primejdia pe care o marea generală, pe calea înce Un grup de personalităţi din şişi oamenii de ştiinţă au ară Dragoste de mamă ; ILIA : Serenada 20,10 Concert de estradă: 23,30 Atu-
49-a aniversări a Marii prezintă aceste experienţe. Con tării sincere şi necondiţionate viaţa publică din oraşul Chi tat că experienţele de proporţii străzii; LONEA: In toiul luptei; zică uşoară. Programul I I : 14.03 A4u-
siderăm că această problemă a experienţelor nucleare. De a- cago a adresat preşedintelui mari efectuate cu arma nuclea ORAŞTIE: Inima ciută; PETROŞA zică uşoară romînească; 14,40 Cîntă
Revoluţii Socialiste poate fi rezolvată independent ceea vă adresăm acest mesaj Eisenhower o scrisoare deschi ră pot fi descoperite prin ac N I: Muntele bătut de v în t; SEBEŞ: cobzarul Ion Zlotea; 15,00 Pagini
de celelalte probleme ale dezar Dv. preşedintelui Eisenhower să în care cere să declare că tualele metode de detecţiune. Fiica mea trăieşte ia V ieua; SIME- din operele Iul W agner; 15,40 AAu-
din Octombrie mării, dar considerăm de ase şi primului ministru Macmillan, R1A : Citadela sfărîmată ; TEIUŞ : zică uşoară: 17,15 „Să învăţăm lim
menea că nimic n-ar contribui rugîndu-vă totodată să lichi Statele Unite sînt gata să sus Printre semnatarii scrisorii Artistă cu orice p re ţ: ZLATNA: The- ba rusă cîntînd: „Sureia“ de Rusta-
BUDAPESTA 6 (Agerpres). atît de mult la progresul cauzei daţi acest impas tragic. pende experienţele termonu reze R aquin; PETR1LA: Ultima m ov; 17,35 Cîntă Ansamblul C.C.S.;
— In tOiate regiunile R.P. Un dezarmării generale ca hotărî- cleare dacă şi celelalte guverne se află dr. Edward Sparling, intîinire. 18,03 Pentru pescajul am ator; 18,55
gare au fost create filiale ale rea puterilor care posedă arme La 2 august din însărcina Se vor abţine de Ia aceste ex preşedintele universităţii Roos- Sfatul medicului: Insolaţia, şoc calo
asociaţiei pentru prietenia un- nucleare, de a interzice expe rea Iui N. A. Bulganin, S. A. perienţe şi să anunţe că gu velt, dr. William Davidson, co SELECŢI UN! DIN ric, transpiraţia excesivă, iritaţii de
garo-sovietică. rienţele cu această armă. Ne Striganov, însărcinat cu afa vernul american este dispus să preşedinte al savanţilor atomiş- PROGRAMUL DE RADIO piele; 19,00 Atuzică uşoară; 19,25 în
încurajează recentele ştiri că ceri ad interim al U.R.S.S. în negocieze încheierea unui a- ti din Chicago, Patrick Corman, registrări muzicale de la Festivalul
In prezent se fac pregătiri S.U.A., a adresat lui G. Catbu- cord prevăzînd interzicerea secretar trezorier al sindicatu Programul 1 : 6,15 Melodii popu Internaţional de la Bergen—1957:
pentru sărbătorirea celei de a guvernele obţin un oarecare A-y o scrisoare de răspuns în permanentă a acestor experien lui unit al măcelarilor şi mun lare romîneşti; 6,45 Muzică uşoară 22,00 Concert de muzică populară
40-a aniversări a Marii Revolu progres în această direcţie, dis- care se spune: ţe. citorilor din industria cărnii, 7,15 „Clubul curioşilor"; 7,40 Cu cîn romînească; 23,15 Atuzică corală ro
ţii Socialiste din Octombrie. cutînd problema limitării tem rabinul Jacob Weinstei şi alţii. tecul şi jocul pe întinsul patriei; 9,00 mînească ; 23,35 Muzică instrumen
porare a experienţelor. Orice Poporul sovietic, la fel ca şi Scrisoarea subliniază că o a- Un număr de oameni de ştiin V alsuri; 9,30 „Ce ţi-a plăcut mai tală.
La sfîrşitul lunii august, la continuare a experienţelor bom alte popoare ale lumii, este vi semenea acţiune „ar duce Ia ţă americani, care s-au alăturat mult“ ; 10,00 Mari interpreţi ai mu
Budapesta se va deschide Caisa belor va provoca boli, defor ta! interesat în rezolvarea cit micşorarea încordării interna zicii lui Chopin ; 10,40 Gintă orchcs BULETINE DE ŞTIRI:
culturii sovietice unde vor avea maţii fizice şi moarte. Există mai grabnică a problemei înce ţionale şi ar crea climatul po cererii cunoscutului savant dr. tra de muzică populară „CindreluT 5,00 : 6,00 ; 7,00: 11.00: 13,001
loc diferite întilrarl, se vor or tării experienţelor cu arma ato litic pentru a se face noi paşi
ganiza conferinţe şi referate şi Linus Pauling, privitoare la în
vor rula filme. In toamna a- deja dovezi de infectare a so mică şi cu hidrogen. pozitivi pe calea spre pace“. cetarea experienţelor termonu a Filarmonicii de Stat din Sibiu 15,00: 17,00; 19,00 : 22,00 : 23.52
Scrisoarea declară că aceas cleare, au semnat de asemenea 11,03 Muzică de estradă; 12,00 Con (programul I), 14,00: 16.00: 18.00)
ceaşfia la Budapesta se vor des lului şi apei. Acest fapt va a- Dvs. ştiţi probabil că guver cert popular; 13,05 Muzică uşoară 20.00: 21,00: 23,00; (programul II).
vea inevitabil urmări economi nul sovietic a declarat nu oda tă acţiune nu ar necesita un această scrisoare.
chide cursuri de limba rusă.
Redacţia şt administraţia ziarului str. b Martie nr, 9, TeFfun: M 189. Laxa plătită în tuilimar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.'LR. ar, 236,320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul întreprinderea Poligrafică „l M ar — DEVA.