Page 25 - 1957-08

y \ V;'UUO-'’v \ PROLETARI DIN TOATE TARILE, U NIŢl-VAl
...nS\á \
In cinstea „Zileimineruluiu
'C '? k

şi a zilei de 23 August

'SSSSSSi}:S:S:SSS& 3^SSSS^S& SS& 3SS& SS:SiS&:S:S^SS&SSS:S&&3:^ i!îiSiL:&S®SS&SiSiSiSS&SiL

O A M E N I Şl FAPTE D IN VALEA JIULUI

„Festivalul“ din abatajul nr. 4 Joi 8 august 1957 4 pagini 20 bani
Anul IX. Nr. 825
iiMWiwiwprrffWBW

Ploaia de azi dimineaţă, a şters Hiitter, ne spune că in abataj se care semn este egal cu 10 tone. MI NERI
aproape complect cifrele şi numele armează acum. Jos, in transversală, Sînt multe asemenea semne. Ii a-
FRUNTAŞI
scrise cu creta pe panoul fruntaşi- cele peste douăzeci de rizne pline, irag atenţia că „cerculeţele" sînt ÎN ORELE INSERĂRII..
«»-o
lor. Se mai pot citi doar frinturi de arătau că şi în abatajul 4 se dăduse ceva mai multe. Rîde şi-mi răspun­
FLOREA Ml HOC
cuvinte, de nume şi cifre. Deajuns bătălia cărbunelui. Acum se pregă- de : * şeful brigăzii tineretului din sec- T
| ţia 1l-a a minei Ţebea, a dat îm- ţ
tnsă ca să putem citi tn dreptul tea alta, Vorbele tov. Hiitter se a- — Aţi văzut vagonetele cetea pli­ t preună cu oamenii din brigada ^ O chimbarea o observi de Degeaba. Degeaba te uiţi du­ troacele. In hala de turnare,
î pe care o conduce 2.500 tone căr- ţ C7" cum ajungi la poarta nr. pă camioane, după oameni, de­ tingotierele prinse în cleştele ca
lui Vasile Apostol cifra de 314 to- deveriseră întocmai. Ortacii lui Apos- ne de jos ? Ele sini preliminarul | bune peste plan. 1. Portarul, plin de importanţa geaba cauţi să prinzi acel vu­ de rac ale macaralelor-consolă,
misiunii sale şi spre deosebire iet uniform, spart de fluierături lasă cu aceeaşi greutate din că­
ne cărbune. Este depăşirea brigăzii toi armau ortul. Minerul Gheorghe nostru. Ce o să dăm acum din puş- *f şef de brigadă la orizontul 1 sub- *¦ de orele dimineţii, te legitimea­ şi. zgomot de rlacsoane. Nimic maşa lor groasă şi aspră, lin­
condusă de el, plnă la 20 iulie. O Nistor şi Ghşorghe Horcea tocmai cătura asta, le vom trece aici la ză. Marea mirare însă, vine a- din toate acestea, şi dacă totuşi, gourile trandafirii.
ţ teran al minei de fier Ghelar. î<rl- ; bia după ce treci de el şi pă­ e ceva. apoi. acest ceva. este la
cifră cu care la mina Uricani te tn- ridicau grinda în scoabe. Dumitru „liniuţele" noastre. Atunci să vezi | gada condusă de el « dat peste ¦ trunzi în combinat. o scară atîf de redusă, incit a- Aşa e la oţelărie in schimbul
4 plan în luna iulie 13 tone alde- ; bia iei seama, tei, colo cite un II. Ca în orice alt schimb..
tîlneşti des, mai ales acum cînd se Capotă şi cu Mihai Macooei faso- cine o să aibă mai multe semne? * rită şi Omenită, G H I DUL om. şi rar de tot mai vezi la Scînteile de fontă şi oţet ciu­
curbe siluetele oalelor de zgură pesc cu aceeaşi înverşunare
apropie „Ziua minerului". Totuşi cu- nau nişte juguri. In ortul de căr- E originală întrecerea lor şi to­ t regiunii Hunedoara şi fontă mişcindu-se alene în oamenii, fac acelaşi foc nemai­
urm.a locomotivelor. Combina­ văzut de artificii.
riozitatea e mare, deoarece ştiam că bune vedem înfipte nişte bucăţi de tuşi fructuoasă. Cit am discutat cu La tipografia din Deva se tul din Hunedoara. ’ respiră li­
află sub tipar o interesantă lu­ nişte în orNe după-amiezii. Schimbul tineretului
Vasile Apostol a plecat la Festival hîriie. Acolo sînt găurile bătute care Capotă, lucrul nu a stat o clipă. crare a profesorului Octavian
ca delegat al minerilor din Uricani. aşteaptă doar puşcarea. Profităm de Grinda e bine prinsă în scoabe, ju­ Floca, directorul muzeului re­ La oţelăria Martin insfi, de dată cu trecerea orelor, o-
gional — „Ghidul regiunii Hu­ cum urci treptele şi pui. piciorul dată cu primele umbre ale
Acest lucru cit şi spusele inginerului liniştea, dacă se poate numi aşa, gurile trase, iar abatajul seamănă nedoara". Lucrarea, întocmită pe dalele de fier care pardosesc inserării care vin furişate parcă
din iniţiativa şi sub îndruma­ uriaşa hală, iţi. dai seama cit de după furnale, tabloul se
Voichiţa, şeful sectorului l — că care domneşte acum în abataj şi cu o cutie. Vine şi artificierul. Ră- rea Comitetului regional de de aparentă e liniştea. schimbă, prinde aj.te culori, mal
partid, cuprinde principalele da­ vii, neînMlnite, mai fantastice,
abatajul lui Apostol e unul din cele intrăm în vorbă cu oamenii, mlne şi Capotă să încerce găurile. te privitoare la frumuseţile şi Sus, pe platforma mai impresionante.
bogăţiile regiunii, un bogat ma­ cuptoarelor Am prins schimbul tineretu­
mai bune, ne-a făcut să ne îndrep- — Cum îi fără Apostol, tovarăşi? Numai pe cele de jos, la vatră, terial istoric, precum şl unele lui. Maistrul şef de schipib, TI-
relatări în legătură cu dezvol­ /'!colo sus, ca de obicei, cup- beriu Sirca. Prim-topitori,
râm paşii către abatajul nr. 4 — — mă adresez lor. Capotă îmi răs- le puşcă. Celelalte rămln liber. Mi­ tarea industriei, agriculturii, C 7 t toarele cască şi închid Gheorghe Andruţ, Simion An-
culturii şi învăţămlntului în re­ tind pe rînd gurile veşnic flă- druţ, Loghin Topor, Aurel Stan-
abatajul Festivalului — cum îl nu- punde cam şugubăţ: nerii spun că aşa i-a învăţat Apos­ giune, în anii puterii populare. mînde şi mereu înspăimântă­ ciu şi Dumitru Şerban.
Ghidul este însoţit de hărţi şi toare pentru un neofit, acolo In loc de bună seara, cupto­
mese cu mîndrie minerii Uricanului. —- „Ei, ce să-i facem. Lucrăm noi tol, pentru ca să se rupă în blocuri schiţe explicative, precum şi de uruitul macaralelor de şarjare rul I m-a întîmpinat. cu o ploa­
aproape 100 de ilustraţii din e acelaşi ca în orele dimineţii, ie de sântei. Se făcea evacua­
...De la puţ, pe galeria principa- Şi fără el. Stăm cam prost. N-avem mari cărbunele. Coborîm in galeria diferite părţi ale regiunii. acolo strigătele „şarjare" se rea zgurii. La cuptorul III,
succed cu aceeaşi regularitate prim-topitorul Loghin Topor, cu
^ lă, plnă la abataj, nu e mult, vreo decîi vreo 300 şi ceva peste plan". de bază. Vine şi artificierul cu Ca­ Colectivul de lucrători de la şi acelaşi efect. Acolo, pe plat­ o vergea de oţel în . mină, care
tipografia „1 Mai“ din Deva formă, nimic nu e schimbai. era legată de un tub cu oxigen,
1 200 metri. E cald. O căldură plă- Da, „rău" mai stau. „Răul“ ăsta potă. După ei răsună puşcăturile. Le se străduieşte ca, în cinstea zi­ trebăluia ceva la şticul cupto-
cută îmbinată cu mirosul de cărbune însă, îi face să fie fruntaşi pe sec- numărăm pe deget. Toţi le numără lei de 23 August, să scoată pri­ La fier vechi, macaralele
mele 5000 de exemplare din ti­ magnet descarcă la. fel de mo­ A. JURCA
proaspăt tăiat. Sus, in abataj, e li- tor. pentru siguranţă. Stind la hodină rajul total (12.000) al lucrării. noton vagoanele şi încarcă cu
aceeaşi relativă încetineală, (Continuare în pag 3-a)
nişte. In mod obişnuit, la un aba- Capotă continuă apoi, de data as- o leacă, pînă se duce fumul, glodu­

taj auzi de departe zgomot de era- ta serios: rile încep să capete grai. Festivalul

ţere şi bubuitul înfundat al picha- — Vasile-i plecat la Moscova. A- vine în discuţie,

merului. La abatajul 4 însă e liniş- oolo sigur va pomeni şi de noi. Va —Ehei, cine ştie unde o fi acum.

te. însoţitorul nostru, tov. Francisc spune poate vreunui miner din Ce­ ortacul nostru. Pe undeva în Mos­

hoslovacia sau din Polonia şi des­ cova, braţ la braţ cu alţi tineri din

pre munca brigăzii lui. Şi, nu vrem toată lumea sau pe un vaporaş pe

Se experim entează ca la întoarcere să-l facem de ru­ riul Moscova admiră oraşul fără
şine. Lucrăm şi pentru el. seamăn de frumos. Gindurile zboară
la Moscova, la Festival, la Apostol
Mă ia de mî.nă. Mergem spre

prima m a ş i n a gura buncărului. Ferită, într-un Vasile, delegatul minerilor din Uri­
colţ, o bucată de tablă. Pe ea sînt cani. E ora 12. Imediat va începe

romînească de multe semne, linii, cefculeţe, icsuri. şi „festivalul“ din abatajul 4. Zgo­ 7
încărcai penfru Parcă ar fi o tablă de pronostic. mot de craţer, bubuit de ciocane şi... f*
abataje cameră cărbune, mult ¦cărbune, pe scocurile
— Chiar aşo. şi este, reia Capot㦠craţerului. Abatajul 4 va fi un aba-
Aici am scris, după cum ne-am în­ taj intrat din nou in luptă cu zi-
ţeles cu Apostol, tonele ce le dăm dul de cărbune„.
fiecare schimb peste preliminar. E

Experimentată la exploatarea întrecerea noastră, în brigadă. Fie- GH. DUMITRESCU

carboniferă din Valea Jiului --------- -
prima maşină romînească de
încărcat pentru abataje cameră, Cîteva cifre de la lam inoare

concepută de către colectivul Tovarăşul Scrisu, norpiator sută. Apoi, după el, vine schim­ întovărăşiţii din raionul N ic i un sp ic mi trebuie pierdut
biroului de construcţii de ma­ şef la secţia laminoare a Com­ bul lui Andrăşescu, cu 101,1
şini miniere din Petroşani a în­ binatului siderurgic din Hune­ la sută. Numai schimbul lui fl§ia sîsit pe terminate In comuna Draşov, s-au treierat cial pe colţuri, urde au mai rămas
ceput să dea rezultate bune. doara, ne-a întîmpinat ca de o- Petru Constantin nu şi-a rea­ cu trsierişuP pînă in ziua de 6 august, din 609 spice netdiate, puteau fi văzuţi zilele
bicei, vesel şi binevoitor: lizat planul pe aceste zile. Pe hectare semănate cu păioase, 115 hec­ acestea mulţi ţărani muncitori, tăin-
Brigada minerului Petru Pi­ secţie, însă, stăm binişor: Din cele 44 întovărăşiri agricole din tare. Numai intr-o singură zi, cele du-le cu coasele şi secerile.
la: de exemplu, a obţinut cu a- — Dacă nu greşesc, vă tre­ 100,3 la sută. raionul lila, inaugurate plnă la ince- ‘ patru batoze au treierat mai mult de
jutorul ei o depăşire a produc­ buie cîteva date cu privire Io putui acestui an, 34 întovărăşiri au 25 hectare. In scopul terminării cit mai. grab­
tivităţii muncii de 30 la sută. Tov. Scrisu ne-a mai spus a- raportat Comitetului raional de partid, nice ¦a treierişului, S.M.T. Miercurea,
producţie... poi, că, în cinstea z'iei de 23 că, pl.nă-n seara zilei de 7 august Pentru a fi înlăturate chiar şi cele va trimite zilele acestea tn comuna
Zilele acestea, cu 12 zile îna­ August, laminatorii depun e- a.c., au terminat treierişul cerealelor mai mici pierderi din recoltă, griul Draşov un număr de 3 combine.
inte de termen, muncitorii de — Exact. forturi sporite şl că, mai mult păroase.. Ritmul rapid in care se des­ este transportai in întregime de pe
la uzina de reparat utilaj mi­ Şi după cîteva minute de făşoară treierişul şi in reslul înto­ cimp, iar in urina carelor, echipe de Ţăranii muncitori Nicaiae ' Moldo­
nier din Petroşani au construit căutări prin registrul său de ca sigur, îşi vor îndeplini şi de­ vărăşirilor va face ca numai in cî­ femei şi copii, culeg spicele căzute.
primul lot de 10 maşini de a- evidenţă, ne sp u se: De asemenea, pe locurile unde au van, loan Nuţu şi loan Berna, au
cest gen. — N otaţi: între 1 şi 4 au­ păşi angajamentul luat în în- recoltai seceralorile-legalori, in spe-
gust, cel mai bine a stat schim­ treierat primii şi au dus deja la baza
bul lui Ion Triîu. Are realizat tîmpinarea acestei mari săr­
planul în propţirţie de 101,7 la de recepţie griul contractat,
bători a poporului nostru.

Rezultate frumoase

La biblioteca clubului „Ale­ care 2.780 sînt noi înscrişi. Pentru a pune ia îndemîna ci­ teva zile să se termine de treierat.
xandru Sahia“ de pe lingă co­ S-au citit peste 9.700 de cărţi. titorilor cărţi mereu noi, biblio­
mitetul de întreprindere al tecarele Viorica Dragotescu şl Cu toate că în raionul llia, in ma­
Combinatului siderurgic din Pe lîngă biblioteca centrală, Elisabeta Mateescu, ajutate de
Hunedoara, numărul cititorilor mai sînt 21 de biblioteci mobi­ C. Alilitaru, preşedintele clubu­ joritatea satelor a bătut grindina,
continuă să crească. Ultimele le, repartizate la secţiile mai lui, întocmesc lunar cu multă
centralizări ne arată că pe lin­ minuţiozitate buletine de preco- producţiile obţinute de întovărăşiţi slut
gă această bibliotecă sînt în importante din combinat şi o mandă, către .Librăria Noas-
total 4.500 de cititori, dintre bibliotecă permanentă în tabără, iespre vizita sa l i cîfeva a riidestul de mari. Astfel, întovărăşiţii
in totai, bibliotecile numără tră“.
peste 48.900 de cărţi şi broşuri, din salul Tisa an recoltat 1.600 kg la

Au depăşit planul pe lin a iulie hectar, cei din Burjuc şi Uleş, cite Călătoriile mi-au plăcut întotdeau­ gust (deci în 19 zile) o batoză ma­
1.400 kg, iar cei din Chimindia au na. Şi n aşi putea spune că nu-mi re de t.450 mm. a treierat abia 7
Meşteşugarii de la cooperaţi- ducţie cu peste 6 la sută pe tărie, cizmărie şi croitorie băr- realizat cea mai mare producţie ob­ plac şi acum, dar drept să vă spun, vagoane în ioc de 27 vagoane cit
ţinută în acest an în cadrul raionului dragi cititori, că „balamalele'" picioa­ avea norma. Văzînd toate acestea,
va de producţie „16 Februa- luna iulie a.c. baţi.
rie“ din Haţeg au reuşit ca, Secţiile cu cele mai impor- Folosind din plin orele de — cite 3.050 kg grîu de pe fiecare relor au cam început să mă lase. m-am supărat foc şi am plecat mai
în cinstea zilei de 23 August, tante realizări au fo s t: zidari-
să depăşească planul de pro- zugravi, electro-mecanică, cure- lucru, următorii cooperatori au hectar. Aşa că, vrînd-nevrînd, am fost ne departe. Pe drum m-am gîndit că
reuşit să înregistreze frumoase
/v depăşiri de norm ă: Hirsch A- voit să mă strîng de pe drumuri. n-ar fi rău să mă abat şi prin Sîn-

PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA SATELOR lexandru, Balintoni Dumitru, f este lăcătuş fruntaş la mina Ţe- 1 S-a terminat De data aceasta am pornit-o în­ tandrei, să văd ce fac colectiviştii
Schenk Francisc, Szekely Ludo­ | bea. De felul cum întreţine şi j cetişor pe şoseaua ce duce către de aci despre care am auzit întot­
Avînd tn vedere că acţiunea de ceapă lucrările votate din autoimpu­ vic, Boancină Teodor, Pasco- 4 repară utilajele din sectorul său, ţ treierişul Simeria. La ieşirea din oraşul Deva, deauna numai lucruri bune.
autoimpunere este un important mij­ nere, în procent de 70 la sută (in­ tescu Petru, Zdrăilă Alexandru, * depind. în bună parte realizările ? pe un stîip am văzut o tăbliţă pe
loc de mobilizare a maselor la în­ clusiv procurări de materiale), iar Mardan Afinia, Gali Ştefan, Se- Corespondentul nostru, Liviu care scria cu litere mari „Aria nr. De cum am intrat in sat am văzut
frumuseţarea satelor, Comitetul exe­ pînă la 30 septembrie a.c., să fie sectorului. Jurj, ne-;a transmis vestea că o şiră mare de paie, frumos clă­
cutiv al Sfatului popular raional Hu­ începute sută la s u tă ; roni Aurel şi alţii. ţăranii muncitori din întovără­ 2“. Mă opresc. Fac pîlnie cu mîna dită. Ştiam că este a colectiviştilor
nedoara, şi-a propus să întreprindă • •»•»*•*8^•».>8• *0•«8 şirea „Drumul belşugului“, din la ureche şi ascult cu atenţie. Ascult şi mi-am îndreptat paşii într-acolo,
o serie de măsuri in vederea termi­ — pînă la 7 Noiembrie, să fie Bîrcea Mare au terminat treie­ în stingă, ascult în dreapta, dar nu fără să mai întreb pe nimeni. Mă
nării lucrărilor din autoimpunere. terminate 50 ia sută din lu crări; Deputata Cornelia Bogdan rişul griului de pe suprafaţa de aud nici un zgomot de batoză. Por­ aşteptam să văd oameni mulţi (aşa
Iată cîteva obiective pe care s-a an­ 25 hectare. nesc printre două culturi de porumb ca la colectivă) trebăluind de zor
gajat să le realizeze: — pînă la data de 15 septembrie, După oe îşi dichisi puţin ţi­ se îndreptă către biroul tovară­ şi ajung pe arie. Mare mi-a fost mi­ in toate părţile. Dar, spre surprinde­
a.c., să fie analizată în şedinţele nuta, feătrîna Natali a B., cio­ şului Alexandru Mureşan, se­ Cantitatea totală de grîu pe rarea cînd am ajuns aci. Linişte rea mea, n-am aflat decît coşarli,
— în cinstea zilei de 23 August comitetelor executive comunale, ac­ căni cu igrijă în uşa biroului cretarul sfatului. I-a explicat a- care ţăranii muncitori au obţi­ peste fot. Batoza stătea lîngă un mecanicul şi delegatul de batoză
a.c., să se incasele debitul din au­ tivitatea tuturor comitetelor de. cetă­ stării civile de la Sfatul popu­ oestuia cazul, iar după cîteva stog de grîu, iar batozarii şi dele­ stind la umbră. Nu vreau să mint.
toimpunere in procent de 90 Ia sută, ţeni, pentru autoimpunere. lar al oraşului Orăştie. minute a primit aprobarea cu­ gata batozei stăteau tolăniţi la umbră Era în amiaza mare. Şi mi s-a spus
iar în cinstea zilei de 7 Noiembrie venită. Auzind că dorinţa i-a
Cu aceste obiective, Comitetul e- Aici, funcţionara Cornelia fost rezolvată favorabil, bătrî­ nut-o este de 53.500 kg reve­ in baracă. Şi stăteau cam de mult. că s-au dus oamenii să mănînce —
a.c., în procent de 100 la s u tă : xecutiv a! Sfatului popular raional Bogdan o primi pe bătaină cu na Natal ia B., i-a mulţumit cu nind o producţie medie la hec­ Tocmai de sîmbătă dimineaţa (8 au­ dar vin de îndată. Treabă bună. Cei
— pînă la 23 August să se în­ Hunedoara cheamă la Întrecere toa­ bunătate — cum de altfel pri­ căldură deputatei. tar de 2.140 kg grîu. gust a.c.). C.ind intlmplarea a făcut care muncesc din greu — mai ales
te sfaturile populare raionale. meşte pe oricare alt cetăţean. să-i vizitez, era în după-amiaza zi­ la batoză, trebuie să şi mînînce
După terminarea orelor de După terminarea treierişului, lei de luni 5 august. De ce se odih­ bine.
Qloi măre. calificate. — Ce vînt te !abate pe aici serviciu, Cornelia Bogdan se direct de pe arie, întovărăşiţii neau cu toţii, am aflat tot de ia ei.
mătuşico ? Ia loc şi spune. îndreptă spre casă. La colţul S-a ars bobinajul de la motorul e- M-am aşezat şi eu la umbră lîn­
Intrarea în funcţiune a noilor frecvenţă, pentru meseriile de străzii I. V. Sbalin, a strigat-o au pornit în convoi spre ba­ lectric şi încă nu venise nimeni să-l gă delegatul batozei şi am început
agregate, a pus în faţa condu­ oţelar, laminator, furnalist, coc- Apoi ou o voce potolită, noul cineva din urmă. Era cetăţea­ za de recepţie pentru a preda repare. să răsfoim caietul în care avea tre­
cerii Combinatului din Hune­ sar, unde la anul I participă 17 musafir începu să-şi spună pă­ nul Teofil Savu. După un sa­ grîul contractat. Printre aceştia cute cantităţile treierate în fiecare zi.
doara, şi problema pregătirii muncitori, iar Ia anul II, 27. surile. lut respectuos, el a întrebat-o : se afla deputatul Francisc Măr- Cprios cum sînt. mi-am băgat na­ După ce mi-am notat pe o foaie de
şi ridicării calificării muncitori­ De asemenea mai funcţionează cuş, Viorel Munteanu, Cornel sul şi prin scripte Am văzut că hîrtie tot ce s-a treierat, am rămas
lor. In baza planului de şcola­ un curs de maiştri fără frec­ — Iacă un mic necaz farni- — Cînd mai organizăm o Haiduc şi alţii. treierişul a început pe ziua de 18 şi mai nemulţumit. In 7 zile cit a
rizare pe anul 1957/1958, în venţă, la care sînt înscrişi 9 har tovarăşă deputată. Ştiţi... muncă voluntară, tovarăşă de­ iulie şi că pînă în ziua de 5 au- lucrat batoza, s-au treierat abia
trimestrul II al anului curent, oameni. e vorba de ceva bani pe care putată ? Ştiţi, am vrea să cu­
au absolvit cursurile de ridicare trebuie să-i primesc în urma de­ răţăm un pic iarba asta de prin Cămine culturale în plină construcţie 27.000 kg. Puţin faţă de posibilităţi
a calificării un număr de 24 Afară de acestea, dintre cei cesului fiicei mele. Am venit şanţuri. mai ales că au tot o batoză mare.
termotehnic'eni şi 22 luminători. mai buni şefi de echipă au fost la dumneavoastră pentru că vă
recrutaţi şi trimişi să studieze cunosc. Sînteţi doar deputata — Cînd vreţi — răspunse Tn multe comun-e şi sate din dinsul ca în acest an să facă Deşi am stat mai bine de o oră,
In prezent, funcţionează un la şcolile de maiştri din dife­ noastră. deputata. Şi astăzi se poate. raionul Brad, se ridică semeţe recepţionarea noilor lăcaşuri n-a fost chip să stau de vorbă cu
curs de calificare pentru mese­ rite localităţi, (Reşiţa, Bucu­ Uite, eu merg p.e o parte de zidurile noilor cămine cultura­ de cultură. tov. Andrăşel, preşedintele gospodă­
ria de gazogenist, frecventat reşti) 22 de munc’tori. Cuvintele bălrînei au făcu­ stradă, iar dumneata pe cealal­ le. In comunele Luncoiul de riei colective. Aş fi vrut să-i spun
de 23 de muncitori şi un curs t-o pe Cornelia Bogdan să me­ tă. Vorbim cu oamenii şi gata. Jos, Bucureşci, Blăjeni, cons­ De asemenea, în satul Baldo- numai că ar trebui să se ocupe mai
de ridicare a calificării oţelari- In cursul trimestrelor I şi II diteze un pic : „Da are drepta­ trucţiile pentru căminele cultu­ vin, locuitorii au pregătit a- mult de treieriş şi împreună cu în­
lor, la care participă 31 oţelari. ale acestui an, pe lîngă cursu­ te. Sint deputata lor. Ei mi-au Zis şi făcut. In după amiaza rale sînt în plin avînt. Locui­ proap-e tot materialul pentru în­ treg consiliul de conducere să mobi­
Pe lingă grupul şcolar siderur­ rile de calificare, au fost orga­ ineredinţat mandatul de depu­ torii din aceste comune au pro­ ceperea unui cămin cultural, lizeze pe toţi colectiviştii la treie­
gic din Hunedoara, funcţionea­ nizate în secţii, cursuri de ic tat. Deci, nu trebuie să le des- I. MANEA curat, prin autoimpunere, toi iar în Rişculiţa, s-a şi făcut riş. Nu de alta, dar n-aş vrea să
ză şi o şcoală de maiştri cu împrospătare a cunoştinţelor. mint încrederea ce o au în mi­ materialul necesar construcţii­ povestesc lucruri urite despre nişte
ne. Cerîndu şi scuze bătrinei, (Continuare in pag. 2 a) lor, şi mai -în fiecare zi mun­ fundaţia pentru o şcoală de 7 oameni care au fost Întotdeauna
NICOLAE NEGRU corespondent fruntaşi în campaniile agricole.
ani. Şcoli se mai construiesc

cesc voluntar, executînd diferi­ şi în satul Luncoiul de Sus şi Să auzim dc bine.

te lucrări. Ei vor cu tot dina­ Şesuri. MOŞ DRUMEŢU