Page 26 - 1957-08

Pag, 2
LUPENI 1929
In anul 1929 Valea Jiului —
,.Valea plîngerii“ — a fost cu­
prinsă de un puternic val re­
voluţionar. Mişcarea muncito­
rească intră într-o fază de a-
vînt, odată cu sfîrşitul perioa­
dei stabilizării relative a capi­
talismului şi începutul crizei
economice.
încă de fa începutul anului,
numărul şomerilor creşte sim­
ţitor, datorită sistării unor lu­
crări şi închiderii a patru mine.
Din toate colţurile ţării, spre
regiunea cărbunelui se îndrep­
tau mase de muncitori mînaţi
de nevoia de a cîştiga o bucată
de pîine. Dar se întorceau la
vetre dezamăgiţi ; şomajui era
o plagă ce se întindea peste
toată ţara.
¦ Jos, în abataje, în întunericul
subteran care înghiţea atîtea
vieţi, clocotea în suflete ura
împotriva asupritorilor. Neînfri­
caţii comunişti stăteau în frun­
tea luptei minerilor. Siguran­
ţa, poliţia, jandarmeria îi ur­
măreau în cele mai ascunse
tainiţe.
Cu toată teroarea, comuniştii
ţinură în luna martie o consfă-
• t’Uire cu delegaţii partidului
comunist din Timişoara, Bra­
şov, Arad. Influenţa partidului
comunist a fost puternică. Ur­
marea a fost că sindicatul de la
Lupeni s-a dezafiliat de la U-
niunea sindicatelor social-demo-
crate, trecînd la Sindicatele u-
nitare. Acestea au avut un rol
de seamă în antrenarea şi mo­
bilizarea muncitorilor la luptă,
.fiind create din iniţiativa par­
tidului comunist şi conduse de
acesta.
Greva din august a izbucnit
ca urmare a unei situaţii pe
care minerii nu o mai puteau
suporta. Spectrul foamei, mize­
riei şi al nedreptăţilor sociale
cuprindea întreaga Valea Jiu­
lui.
Lupeni, 6—7 august 1929.
In oraş se petrecea ceva neo­
bişnuit. In bezna nopţii pătrun­
dea duhul morţii. Liniştea era
întreruptă de tumultul unei
mulţimi neobişnuite: soseau
soldaţii unui batalion de la re­
gimentul 18 dorobanţi din Tîr-
gu-Jiu, şi ai regimentului de
vjnători din Deva.
Pe fa miezul nqpţii, ofiţerii au
intrat în cazinoul inginerilor
şi aici petrecură restul nopţii
Centru de pulpare a fructelor
Uniunea raională a coopera­
tivelor de consum Brad, a în­
ceput să deschidă in unele co­
mune, centre de pulpare a fruc-
. telor. In Rişculiţa, a fost des­ mure.
Staţiune de însămînfări artificiale
' Pînă La 23 !august, în comu­
na Baia de C-riş, va fi termi­
nată construcţia unei staţiuni
de însămînţări artificiale. Sta­
ţiunea se compune dintr-un
grajd cu o capacitate de 10
tauri,' săli pentru: frigider, la­
Un nou magazin sătesc
Nu de mult în comuna Sebeşel,
raionul Orăştie cooperativa „Filimon
Sîrbu" a deschis un magazin mixt.
Magazinul a fost instalat într-un lo­
cal renovat de locuitorii din Sebeşel,
IN F R IN G E R E A
De la crestele muntoase ale Paini-
rului şi pînă la ţărmurile Mării Gal­
bene, China este brăzdată de mii de
ape mari şi mici. Ele trec prin defi-
leuri adinei de loess şi prin văi fer­
tile, în care este cultivată aproape
fiecare palmă de Ioc. Apele Chinei
aduc viaţă unui număr de milioane
de oameni. Totuşi veacuri la rînd ele
au adus oamenilor şi suferinţe ne­
numărate. in timpul viiturilor de pri­
măvară şi al ploilor de vară, apele
ieşeau din maluri şi inundau tere­
nuri uriaşe, măturînd din calea lor
semănături şi locuinţe. Fluviul Huan-
he inunda cam de două ori în cinci
ani milioane de hectare de pămînturi
fertile, ameninţind ioale oraşele si­
tuate in bazinul său. Aproape de-a
lungul întregului său curs, fluviul se
află la un nivel mai ridicat decît re­
giunea înconjurătoare şi numai di­
gurile înalte, construite de mîinile
multor generaţii înfrînează forţa Iui
distrugătoare.
îndată după victoria Revoluţiei, gu­ tru reţinerea, repartizarea şi eva­
vernul popular a pus la ordinea zi­
lei o sarcină fără precedent atît ca
grandoare a concepţiei, cît şi ca vo-
h-im al luc ăriior — sarcina de a îm-
blinzi apele cele mai răufăcătoare,
de a le obliga să slujească poporului,
de a salva milioane de oameni de
chefuind pînă la ora 4 diminea- zur! cu faţa scăldata în sîn-
ţa. ge.
In curtea centralei electrice După ce încetă masacrul, o
mulţimea de muncitori aştepta. maşină veni şi culese victime­
Se hotărîseră să meargă jumă­ le pe care le transportă la spi­
tate din muncitori să mînînoe, tal şi Ia groapă. Era o maşină
apoi, cînd vor veni, să plece cu care se transporta gunoiul.
cealaltă jumătate.
Zorii zilei se iveau ; cerul, ce-au supravieţuit au rămas a-
de un roşu aprins, părea o u- dînci urmele rănilor. Dar lupta
riaşă eşarfă aruncată pe ume­ lor nu a încetat, dîrză, eroică.
rii naturii răzvrătite. Şi-odată Prin ea s-a făurit în Valea Jiu­
cu ivirea dimineţii, un cerc pu­ lui şi pe tot cuprinsul ţării via­
ternic se strîngea de jur-împre- ţa îmbelşugată, iar în paşnica
jurul uzinei. Trei cordoane de întrecere pentru a da ţării mai
soldaţi înconjuraseră clădirea mult cărbune, minerii Văii Jiu­
şi curtea centralei. In vîrful . lui, constructorii vieţii noi, ne
puştilor, baionetele luceau în întâmpină azi cu bucurie: „No­
aer. Din loc în loc erau insta­ roc bun, tovarăşi !“,
late mitraliere.
In mijlocul acestui cerc de
foc, neînfricaţii mineri aşteptau
liniştiţi dar cu mîna strînsă pe
şpăngi, răngi, ciocane, tîrnă-
coape, securi şi pălugi.
Printre soldaţi îşi făcu loc
prefectul Rozvani, însoţit de
un căpitan. Se opriră în faţa
muncitorilor. Prefectul, într-un
costum civil de culoare gri,
purtînd pălărie de paie, rupse
tăcerea : „De ce aţi venit aici ?
Să vă luptaţi? Puneţi sculele
jos !”. Din mulţimea minerilor
răzbăteau glasuri pînă în ure­
chile prefectului: „Am venit să
ni se dea o pîine mai bună !“.
Sunetul unei trompete despi­
că prelung zarea. La ordinul
prefectului de a trage în mun­
citori, soldaţii refuzară, descăr-
cîndu-şi armele în sus. Văzînd
şovăiala, Rozvani descarcă pri­
mul glonte în pieptul unui
muncitor. Era muncitorul Ga-
vrilă Vitoş. începură apoi a
trage ofiţerii, subofiţerii şi cî-
ţiva gradaţi. Căzură sub ploaia
de gloanţe 25 de morţi şi 200
de răniţi.
Un miner, cu pîntecele spin­
tecat, îşi tîra măruntaiele prin
ţărîna însîngerată. Cu mîinile
ridicate striga ajutor. Un altul
se apropie de el vrînd să-l ri­
dice. In acel moment se trezi
cu o lovitură dată cu patul puş­
tii, încît căzu ameţit, călcînd
cu bocancii peste măruntaiele
muribundului. Ii vîjîiră urechile
şi simţi cîteva împunsături de
baionetă în genunchi şi în o-
braz.
Alături, trei tovarăşi erau
aşa de îngroziţi, încît au vrut
să se urce-pe zid'în sus -ea.-să
scape de moarte. Dar şi ei că-
chis un asemenea centru in
ziua de 5 august. Numai in 6
august, prima zi de la deschi­
dere, la acest centru, au fost
achiziţionate peste 6.000 kg de
borator chimic, hală pentru re­
coltat, cameră pentru îngrijito­
rul de tauri etc.
La început staţiunea va de­
servi 3 comune, apoi se via dez­
volta pînă La satisfacerea a 10
comune.
care acum au de unde-şi cumpăra a-
limente, pînzeturi şi alte articole ne­
cesare. S-au evidenţiat în mod deo­
sebit în munca de înfiinţare a noii
cooperative tov. Petru Tonţa şi Cin-
trilă loan, deputaţi de comună.
de M. Domogaţldh
pericolul permanent al inundaţiilor,
precum şi de secetă.
Lucrările au început în primul rînd
pe fluviul Huaihe — cel mai capri­
cios fluviu din China. Huaihe, în ba­
zinul căruia trăiesc 60, milioane de
oameni, curge printre diguri înalte.
Reportaj
din R. P. Chineză
Adeseori el ie sfărma sau se revăr­
sa peste ele şi pustia milioane de mu
de pămînturi fertile. „Să îmblînzim
fluviul Huaihe !“ — aceasta a fost
chemarea partidului. Voluntari enlu-
ziaşti, sute de mii de oameni din di­
ferite provincii, au venit pe şantierele peste 25 milioane de mu de pămîn-
sistemelor de irigaţie pentru a îm-
blînzi fluviul încăpăţînat. In anii pu­
terii populare în bazinul fluviului
Huaihe s-au construit zece mari la­
curi de acumulare, 13 instalaţii pen­
cuarea viiturilor de primăvară, au
fost adincite albiile a 20 de afluenţi
ai fluviului Huaihe, s-au construit 177
canale cu o lungime loială de 6.300
km. In cadrul sistemului de construc­
ţii de irigaţii sînt deosebit de gran­
dioase nodurile hidraulice de la Foţ-
DRUMÜE SOCIALISE^ 5SSSS 3SS3E Nr. 825
Deputata Cornelia Bogdan
(Urmare din pag. I-a) cetăţenilor. Oamenii s-au an­
gajat ca, fiecare, pe lotul său,
!aceleiaşi zile, pe la orele 17, să întreprindă !această acţiune.
între numerele 1 şi 49, unde lo­ Deputata Cornelia Bogdan le-a
cuieşte şi deputata Cornelia promis că-i va sprijini.
Bogdan, strada I.V, Stalin ena
A doua zi, a relatat la sfat.
împânzită de copii, femei şi băr­ dorinţa alegătorilor. Comitetul
baţi oare, cu diferite' unelte, cu­ executiv a luat legătura ou
răţau iarba şi desfundau şan­ conducerea şcolii elementare
care, La rî-ndu1 său, a pus la
ţurile fiecare în dreptul casei dispoziţia sfatului un număr, de
lui. peste 60 de elevi. Cu aceştia,
Pe feţele şi trupurile celor deputata Cornelia Bogdan s-a
Cînd s-a terminat !această Îndreptat !spre loturile alegăto­
acţiune, deputata a înfiripat o rilor săi, de pe dealurile Be-
milor şi Pieriţi. In timp de
scurtă convorbire cu alegătorii cîteva zile, cetăţenii din cir­
pe tema „ce trebuie să facem cumscripţia electorală or. 29 c:u
ajutorul celor 60 de elevi şi în
pentru aambatereia gîndaoului frunte cu deputata lor, au de­
de colorado“. pistat şi stârpit gândacul de co­
lorado de pe aproape 200 de
Mai întîi, le-a citit nişte in­ ha însămânţate cu cartofi şi tu­
strucţiuni, apoi a cerut părerea tun.
In fiecare seară, cînd dispu­
»-e. -•» •-»* »-•* tata venea acasă, era întreba­
tă de cetăţean ca Marfa- Horj,
¦ oare face parte din comisia de
f femei.
¦
— Ce mai e nou vecină ?
* Am auzit că şi astăzi a-ţi fă­
cut treabă bună! După cum se
O CHESTIUNE UE VITEZA.. *
* vede, sînteţi o bună organiza­
toare. Dar ştiţi ce ? Vrem să-ţi
t cerem şi noi un pic de sprijin
i Intllnind intimplarea de mai jos, Hunedoara—Peştişul Mare, prin Peş- * pentru organizarea unui bazar.
am răsfoit la repezeală cartea „Mei- tişul Mia). Adresa a ajuns la Peş- t Ne ajuţi ?
cii" a lui lean Cadart. Voiam să tisul Mare la Căminul cultural, in \ — Sigur că da ! — a răs­
puns deputata.
fac o comparaţie intre mersul met- 22 iulie (din fericire, jn cursul ace- ţ
Şi peste cîteva zile, deputata
cilor şi al unor oameni, luiaşi an). ?¦ „IN ABATAJ", linogravură de /. TeHmami expusă la Anualii- de arde
Cornelia Bogdan împreună ou din Sala Dalles.
Aşa am ajuns să aflu că un melc De aici, rezultă că adresa a că- ţ oelelialţe membre ale comisiei
cintărind 25 grame, înaintează cu lălorit (sau poale a dormit) prin r de femei mergea din casă în
casă, discutînd cu gospodinele
cca. 400 cm pe oră, iar un om de sertarele Sfatului popular din Peş- f asupra posibilităţilor fiecăreia
pentru a participa cu cîte ce­
cca 50 kg, dacă admitem că inain- tişul Mare, taman 27 de zile, sau î va La deschiderea bazarului T A L E NT
proiectat.
4 iează cu 10 km pe oră, in raport cu 648 de ore in echivalenţă. Deci, a ¦ şi dragoste de muncă
Femeile au fost de acord,
î greutatea, melcul U tnlrece de 80 de parcurs distanţa de 8.500 metri in [ iar după cîteva săptămâni, ea
un !rezultat al muncii gospodi­
ţ ori la mers pe omul de care cun viteza medie de 0,013 km pe oră. |
nelor, al comisiei de femei şi,
ţ vorbii. Straşnică“ şt.a..f..e..t.ă..!. R" aportind cifrele * bine înţeles, al !deputatei Corne­
lia Bogdan, în onaşul Orăştie
î In problema mea, e vorba de o de mai sus ta comparaţia făcută la f s-ia deschis un bazar cu zeci de Cu expoziţia de grafică şi La expoziţia interregională
* corespondenţă a Sfatului popular început, se poate vedea clar căV' vi- ,1 obiecte casnice. pictură deschisă la Lupeni în
vara acestui an, Cenaclul de de ia Timişoara din 1956, a ex­
* Şi ca salariată a sfatului creaţie din Petroşani al Uniunii pus patru lucrări. Tot in 1956
artiştilor plastici din R.P.R., îşi a participat la Expoziţia anua­
raional Hunedoara, care prin Secţia teza melcului, e mult superioară oa- ţ popular, tovarăşa Cornelia începe o nouă etapă în munca lă de arte grafice din R.P.R.,
Bogdan ştie să se !achite în> !mod de popularizare a activităţii sa­ unde a prezentat două linogra­
de invăţămint şi cultură, face cu- menilor pe care ii foloseşte Sfatul î conştiincios de sarcinile trasate. vuri : „Portretul lui V. Hugo“
Dragostea de muncă !atît la ser­ le. Pentru !a ţine o mai strînsă şi „Greva de la Lupeni" (a
noscută Căminului cultural din Peş- popular din Peştişul Mare, pentru viciu, cît şi în circumscripţia legătură cu marele public, mem­ mîndouă aceste lucrări au fost
electorală unde activează, sim­ brii cenaclului, sprijiniţi de or­ achiziţionate ap- i de Ministe­
tişul Mare, repartiţia de combustibil transportul corespondenţei. k plitatea ei, face să fie stimată ganele de partid şi de stat, cît rul Culturii)".
de oameni. şi de Galeria de artă, îşi vor
pe .anul in curs şi ultimul termen Cu iuţeala de 0,013 km pe oră, î expune pe rînd lucrările în lo­ La expoziţia anuală din a-
In cinstea măreţei calităţile din Valea Jiului. cest an, de la Bucureşti, losif
de ridicare a Iui, de la depozitul preşedintele sfatului popular, ar ^ sărbători Tellmann a prezentat în sala
Prima expoziţie a fost deschi­ Dalles cinci lucrări, iar dele­
din Hunedoara. Adresa in iernă, a primi, bunăoară, vestea că-i vine 4 Ne mai despart doar cîteva zile de gaţia tineretului romîn a dus
marea sărbătoare a eliberării pa­ să în ho\tt>: clubului miner din la Festivalul de la Moscova,
fost trimisă din Hunedoara la 26 soţia de la Mangalia, tocmai după f triei noastre. Pretutindeni, oamenii Lupeni, de graficianul losif patru din lucrările semnate de
muncii o întîmpină cu noi realizări Tellman. Tellman, dintre care am intim :
iunie 1957 şi a trecui prin Sfatul 2.394 de zile, deci după 6 ani şi 7 J în muncă şi în activitatea culturală. „Spre casă“, „Minerul Doţiu
Şi copiii, alături de cei mari, pregă­ Cu toate că specialitatea ar­
popular din Peştişul Mic. In total, luni, după ce soţia sa ar fi ajuns t tesc o surpriză pentru 23 August, tistului este grafica, pe lîngă Avram“ şi „Brigada de tineret“.
Pionierii de la tabăra de copii nr, 5 linogravuri, întîlnim acuarele, Linogravurile expuse la Lu­
avea de parcurs cca, 8—9 km. (Aii- deja acasă. * Orăştie au hotărît să dea un pro­ picturi în ulei şi desene în
gram artistic în jurul unui foc de tUş, cărbune sau creion. In to­ peni sé caracterizează printr-o
ta este aproximativ distanţa dintre Ar fi de acord71 | tabără. Fiecare detaşament pregăteş- deosebită stăpînire a tehnicii, o
ie cîte ceva. Detaşamentul 3, repeiă tal, sînt expuse 48 de lucrări, înţelegere perfectă a esenţialu­
NU s t a i n c a l e , ¦l acum dansurile „Ţigăncile“ şi „Ha- ca rezultat a! muncii creatoare lui, o. creionare.realistă a tema-
TOVARĂŞE RADU! ţegana". Corul detaşamentului 1, 2 intense a artistului din ultimii iic ii. alese .şi o inspiraţie luaţi
T şi 3 pregăteşte cintecele: „Peste pla­ doi ani. din viaţa de toate zilele a mi­
iurile ţării", „Hora pionierilor“ şi nerilor.
1 „Foaie verde de secară“. N-au uitat Este de remarcat din primul
pionierii nici de înfrumuseţarea ora­ moment, faptul că artistul a le­ Mai puţin reuşite sînt. tablou­
ţ şului. Ei vor curăţa şl aranja par­ gat cea mai mare parte a, lu­ rile în ulei şi acuarelele. De
t cul din faţ» şcolii. crărilor, de viaţa Văii Jiului, altfel, ele nu sînt lucrări în
pe care o reflectă artistic în genul de lucru al artistului. Că
Iu saci, din batoză, boabele de ?avaturii decît odată pe săptămină ţ opera sa. Faptul că a urmat a încercat, nu e rău, conducînd
grîu auriu se scurg în şuvoaie. Pe şj !apă aşa> dovleceii, roşiile, cas- f
Institutul de artă în anii de un cerc de amatori, e necesar
cîmp porumbul se avintă semeţ, a traveţii şi ardeii care au fost recep- * democraţie populară şi eă a să cunoască şi celelalte mijloa­
fost recrutat din producţie pen­ ce de exprimare artistică în
roadă bogată. In grădinile de zar- ţionaţi, au început să se răscoacă tru această şcoală, precum şi artă. E bine însă să se aplece
faptul că trăieşte în mediul să­ cît mai mult .spre grafică, unde
zavat cresc castraveţi, se coc roşii. în magazia cooperativei, pentru ca * nătos al muncii clocotitoare i se întrevăd mari orizonturi.
din Lupeni, l-au ferit de a că­
Belşug! apoi camionul să le care. Cele ce ţ dea în impresionism sau în alte Expresivitatea, vigoarea, di­
curente deşănţate, care macină namica, simţul albului şi ne­
Incărcîndu-şi coşurile cu zarza- n-au fost recepţionate au rămas să j arta în Apus. Exponatele de la grului, îi dă o superioritate ne­
Lupeni oglindesc limpede, să­ tă în grafică.
vaturi proaspete,'ţăranilor din Ra- se,strice prin grădini. 4 nătosul drum ales de artist.
De la Lupeni, exponatele va­
poltu Mare le rîde ihima de bucu- Preşedintele Radu de ia coopera- » Mare parte din linogravurile lorosului artist vor fi prezenta­
expuse la Lupeni au trecut prin te şi la Vulcan, Aninoasa, Pe­
4 rie r Îşi vor putea'îndeplini obliga- tiva d iir Călan nu se gîrideşieriţă e f sălile expoziţiilor de artă din troşani etc. Reuşita expoziţiei
Bucureşti şi multe au fost pre­ ne îndeamnă să subliniem im­
ţiile contractate cu AGEVACOOP- păcat ? Muncitorii aşteaptă să fie a- j miate. Linogravura „Calificarea portanţa ei şi să ne exprimăm
în mină“ a fost premiată în părerea de rău că Secţiunea de
ul, prin cooperativa „Muncitorul" dusă pe piaţă marfă tot mai multă ţ 1954 cu premiul II pe ţară, în Invaţămînt şi Cultură a Sfatu­
din Călan, Şi vor întări schimbul şi proaspătă, nu roşii zborşite şi * cadrul concursului organizat de lui : popular' regional, împreună
A.R.L.U.S., lucrarea „Spre ca­ cu Casa regională de creaţie,
dintre oraş şi sat. castraveţi îmbătrîniţi. De o parte ? să“, a fost distinsă cu premiul nu au luat încă măsuri ca a-
III la concursul republican, or­ ceastă expoziţie şi ca celelalte
Ajunşi în faţa gestionarului Silviu stau ţăranii din Rapolt şi privesc cu ţ ganizat în cinstea Festivalului de acest fel să - fie perindate
Mondial de la Moscova. în regiunea întreagă, C. S.
Jurj, de la cooperativa din sat, fe- obidă cum li se iroseşte munca şi J
ţele rapoltenilor s-au înnourat. Mar- de partea cealaltă stă piaţa, care î
fa a început să li se refuze. Preşe- aşteaptă, plină de cumpărători. +
dintele cooperativei din Călan, nu De ce stai între ei şi împiedici ţ
vrea să trimită camionul după zar- drumul, tovarăşe Radu? C. GH. |
* UN STAŢIONAR MEDICAL ' j
4
i Gîndindu-ne la instituţiile de să- cu totul necorespunzătoare; restul *
4t* nătate. ne-am obişnuit să le vedem camerelor sînt goale. ;
frumoase, albe, strălucind dc cură­ Faptul că zilnic rudeniile vin în ?
î ţenie, aşa cum ele trebuie să fie şi contact cu bolnavii, aducîndu-le min­
cum sînt în marea lor majoritate. eare, ne tace să credem că medicul *
Ţ»
« La Băiţa însă, există un staţio­ Cornel Moldovan nu a luat toate f
nar medical care nu face cinste în­ măsurile pentru a se curma acest
4
¦ treprinderii Băi ţa-Crăciuneşti, că­ pelerinaj dăunător,
reia îi aparţine. Aspectul exterior al ţ
4+ staţionarului, dar mai ales inte­ h r fi de dorit ca inginerul şei a' f
T riorul său, denotă că acei care-1 ad­ Întreprinderii Băiţa-Crăduueşti, tov. ;
ministrează au uitat cu desăvîrşi- V. Andreescu, cît şi tovarăşii din e
¦
44 re de sarcina ce le revine
4 întreţinerea lui. pentru conducerea Trustului Brad, să pri- ?
vească problema sănătăţii munci- ^
ţ Deşistaţionaruldin Băiţa are torilor din Băita. cu 1lai«nu» simţ *
4 mai multe încăperi, pentru bolnavi lie răspundere. j
i
GH. L.
i a fost rezervată o singură cameră,
ft-»**>»• •*¦•¦••••••»¦•*•-O• *
ra oraşele şi satele. din China de nord şl a asigurat cir­ fapt fn vara anului trecut cînd se­ Totuşi, acesta nu este decît înce­
Pe Ianţzî s-au realizat multe pînă culaţia neîntreruptă pe calea ferată ceta a fost nemaipomenită, s-a ob­ putul. Odată cu dezvoltarea industriei,
Tianţzin — Pukou. in China de nord­ ţinut o recoltă mai mare decît în cei poporul chinez va folosi tot mai larg
în prezent. In vederea prevenirii est a fost creat lacul de acumulare mai buni ani. resursele energetice ale apelor a că­
inundaţiilor, în cei mai scurt timp Dahefan de pe l.iaohe, se consolidea­ ror putere totală se evaluează la a-
zîlin şi Meişan. precum şi canalul urmează să se construiască o serie ză digurile de pe Surigarl şi de pe In regiunile secetoase din China de proximaliv, 540 milioane de KW. Pe
principal de la Subei. Lacul de acu­ de instalaţii pentru repartizarea ape­ multe alte rîuri. cursurile de apă se vor construi noi
mulare de Ia Meişan are o capacitate lor de primăvară, lacuri de acumulare nerd-vest a început mişcarea patrio­ centrale electrice puternice — baza
de 2.100.000.000 metri cubi de apă. şi canaluri, să se cureţe albiile aflu­ In afară de marile construcţii de viitoarei transformări economice şi
Aici se construieşte o hidrocentrală. enţilor, să se creeze condiţiile pentru irigaţii ale statului, în China se con­ tică pentru sporirea suprafeţelor iri­ culturale a statului chinez. Pe pămîn-
Construirea complexului nodului hi­ valorificarea pămînlurilor înţelenite struiesc şi obiecte hidrotehnice mici. turile în prezent .pustii sau suferind
draulic de la Meişan permite nu nu­ din regiunea cursului inferior al flu­ S-au construit 7,000 de instalaţii de gate pînă la un mu de cap de lo­ de pe urma calamităţilor naturale se
mai să se reţină prisosul de apă al viului, Lin mare grup de savanţi şi de pompare aparjinînd statului vor întinde .plantaţii de orez, bumbac,
viiturilor, ci şi să se irige în pe­ specialişti lucrează la studierea şi şi cooperativelor. Ele au o putere de cuitor. Provincia Gansu este poate arachide şi de ciţriuşi. In imediata
rioada de secetă a anului 640.000 de întocmirea schemei bazinului fluviului 170.000 de Cp. S-au săpat 5.350.000 apropiere de sursele de materii pri­
mu de păinînt. Ianţzî în vederea pregătirii materia­ fîntîni, s-au construit 940.000 de in­ cea mai secetoasă din China. Croni­ me se vor înălţa clădirile întreprin­
lului pentru viitoarea construcţie stalaţii pentru evacuarea apei. derilor prelucrătoare.
Canalul principal de la Subei, lung grandioasă de pe acest mare fluviu. cile, documentele istorice şi martorii
de 170 km, începe de la lacul Hun- In timp de şapte ani suprafeţele Partidul Comunist Chinez a fixat
ţzehu şi se varsă în Marea Galbenă. Dacă îmbiînzirea şi folosirea com­ irigate din China au sporit cu 175 povestesc că'din 1671 şi pînă în 1929, sarcina de importanţă istorică de a
El a fost construit în decurs de o plexă a fluviului Ianţzî este în mare milioane mu şi ating în prezent 500 se lichida inundaţiile şl secetar în
jumătate de an. Aici au muncit peste măsură o problemă de viilor, pentru milioane mu, ceea ce reprezintă 30 la adică în decurs de 258 de ani, seceta cursul viitorilor 6—12 ani. Marea for­
2 milioane de oameni. In prezent fluviul Htianhe acesta reprezintă ziua sută din pămîntu! cultivat. Dezvol­ ţă mobilizatoare a acestui program
canalul permite să se regleze nivelul de astăzi. Construcţia unor puternice tarea atît de rapidă a irigaţiei, care a distrus de 136 de ori tot ce rea­ constă în faptul că el este apropiat şi
apei în lacul Hunţ/ehu şi să se irige sisteme hidrotehnice a şi început. îşi găseşte cu greu asemănare în is­ pe înţelesul poporului. Cîte genera­
Mai întîi aici, ca şi pretutindeni, au toria mondială, a devenit posibilită liza omul. Şi de fiecare dată mii de ţii de oameni ai muncii din China au
luri fertile în regiunile cultivatoare fost întărite digurile, au fost cons­ datorită faptului că poporul a văzut visat să învingă calamităţile naturale,
truite lacuri de acumulare, au fost şi a simţit ajutorul primit din partea oameni mureau de foame şi alţi zeci să constrîngă natura să-l servească pe
de bumbac şi orez. construite sau se construiesc sisteme statului, grija guvernului faţă de in­ om, să salveze oamenii de suferinţe
de irigaţie, care permit să se irige teresele poporului. de mii plecau să cerşească pe dru­ şi nenorociri ? Visul rămîne însă vis.
Fluviul Ianţzî este denumit fluviul peste 5 milioane de mu. Numai în noile condiţii, cînd la putere
Construirea sistemelor mici de iri­ murile Chinei. , se află însuşi omul simplu, cînd
albastru. Dar numai în îndepărtaţii Poporul construieşte pretutindeni gaţie a transformat viaţa multor re­
mari sisteme de irigaţii. In China de giuni. Au trecut şapte ani de la eliberarea partidul l-a indicat calea pentru în-
munţi ai Tibetului, unde izvorăşte, nord pe rîul iundinhe a fost creat ta­
cul de acumulare de la Guantin cu o in regiunea Ţzinhua din provincia ţării $i în prezent provincia Gansu vingera greutăţilor, visul a început
Ianţzî este albastru. După aceea, pe capacitate de peste 2.270 milioane Cijeţzian în fiecare an asupra ogoa­
metri cubi de apă şi un canal dever- relor ţăranilor se năpustea ba seceta. • se numără printre regiunile cu re­ să se transforme în realitate. Nu e-
o distanţă de aproape 5.000 km, el sor. In anii 1954 şi 1956 această con­ ba inundaţii. După eliberare, ţăranii,
strucţie a salvat de la inundaţii ora­ cu ajutorul statului, au început să colte bogate şi ’constante. Pentru pri­ xistă forţă elementară care să nu se
este un puternic torent galben. In şul Tianţzin — cel mai mare oraş construiască canale, iazuri, mici la­
curi de acumulare. Datorită acestui ma dată în istorie această regiune supună forţei poporului eliberat.
anotimpul ploios nivelul lui creşte cu
poate să asigure ea însăşi hrana pen­ C.Pravda“)
zeci de metri. Atunci milioane de
oameni luptă zi şi noapte împotriva tru populaţia sa.
fluviului, înalţă diguri, pentru a apă-
Caracterul grandios al construcţiei
de sisieine de irigaţie în China este
uimitor. In prezent apele Chinei sînt
înconjurale de diguri a căror lungi­
me totală este de peste 50.000 km. De
la înfiinţarea Republicii Populare Chi­
neze volumul lucrărilor terasiere pen­
tru construirea sistemelor de iriga­
ţie a fost de 5.400 milioane mc. Vo­
lumul lucrărilor în piatră a fost de
aproximativ 47 milioane mc şi al
lucrărilor în beton — de aproximativ
2 milioane mc.