Page 27 - 1957-08
P. 27
*’>%'
Nr. 825 DRUMUL SOCIALISMULUI
ÎS SW «
Din a c t i v i t a t e a Intr-o staţie fruntaşă pe ţară .V
o rg an izaţiilo r de p artid ...In sala cinematografului C.P.R. — K. A. din Teiuş cu numărul — Alo 1 Cabina nr. 1 ? Liberă li *t necesara
nia 5-a pentru trenul 102. munca politico-cuIturală
— Depoule I depoule! pregătiţi o
O iniţiativă bună din Teiuş, luminată de reflectoare şi 154; liber trenul 3.501. la sanatoriul Geoagiu ?
plină de ceferişti, şe aşternu deo locomotivă pentru trenul care mer
Comitetul raional de partid Cu această ocazie s-a pre dată liniştea. A
Comunistul Acs şi partida
Haţeg a organizat zilele tre zentat cîte un referat asupra - - Vă înmînez, tovarăşe şef a! sa de manevră ge în direcţia Teiuş-Cluj. înzestrat cu întreg confortul te ale tratamentului.
cute în comuna Bretea Streiu- problemelor amintite, de către staţiei, pentru colectivul ce-l condu Toate acestea sînt frînturi din mun- — începînd de la sistemul de Unii medici spun — şi pe
lui o consfătuire cu secretarii tov. Lazăr Popa, secretarul ceţi, în numele Departamentului Comunistul Ludovic Acs lucrează
organizaţiilor de bază din co organizaţiei de bază din Bre C.F.R. din cadrul Ministerului Trans Ia calea ferată de 37 de ani. Cu d - ca lor neobosită, pentru o cît mai încălzire centrală şi pînă la al- bună dreptate —• că bolnavii
munele Bretea Streiului şi Bre tea Streiului şi de tov. Adam porturilor şi Comunicaţiilor, diploma ţiva ani în urmă a fost numit şeful bună siguranţă a circulaţiei. bul imaculat al lenjeriei, de la de T.B.C. nu trebuie şă-şi facă
tea Romînă. La această consfă Tătulea, secretarul organiza de onoare de fruntaş pe ţară în si unei partide de manevră. Contribuţia cele mai perfecţionate aparate gînduri pesimiste în privinţa
tuire au mai participat condu ţiei de bază din satul Vîlcelele guranţa circulaţiei, pentru realizările partidei sale la cucerirea diplomei de Alţi oameni din staţia
cători ai întreprinderilor şj in Bune. deosebite obţinute în cel de-al 11-lea onoare, este dgstul de mare. Împre \T E I U Ş Röntgen şi pînă la cel mai mă- bolii. Acestea ajută boala să
stituţiilor din aceste comune, trimestru al anului. Vă urez să con ună eu oamenii săi, el poate fi vă runt medicament, cu terasele se dezvolte. Deoi, pentru a-i
deputaţi, fruntaşi ai recoltelor Participanţii la această con tinuaţi a fi şi pe mai departe în frun zut pe orice vreme, compunînd, des- Este -vorba de revizorii de ace şi scăldate în soare şi parcurile distrage de la aceste gînduri,
bogate. ¦ sfătuire, au putut să facă o a- tea staţiilor care luptă pentru o cît compunînd, sau tranzitînd zeţj de despre acarii Este vorba de lăcătuşii naturale cu aer răcoros şi bine- este recomandabil să fie antre-
preciere asupra felului cum s-a mai bună siguranţă a circulaţiei... trenuri. Şi întotdeauna fără îfltîrziere. de revizie, care deşi nu aparţin direct făcător — sanatoriul T.B.C. naţi în diferite acţiuni cu care
Consfătuirea a avut drept desfăşurat munca politică de In cel de-al 11-lea trimestru, a reali staţiei, ajută foarte mult colectivul Geoagiu este un adevărat edifi- să-şi petreacă timpul. Şi meto-
scop îmbunătăţirea muncii poli masă şi să tragă concluziile Dar pînă să ajungă la performan zat chiar o reducere a timpului de staţiei. Să vorbim mai îrjtîi despre ciu al sănătăţii,'în care sute de de sînt destule; îndrumarea
tice de masă în campania de necesare în direcţia intensifi ţa aceasta, colectivul staţiei a mun lucru la aceste operaţiuni, cu peste primii. oameni ai muncii îşi refac şă- spre lectură prin recenzii, pre-
ştrîngerea recoltei şi felul cum" cării muncii de cooperativizare cit mult, ou elan, pe orice vreme 3 la sută. nnrărftsaiftpesai, Csu1lbK îînnngrriiiÎjriPreCa} atIpe'nnftiăJ'' a•> 'zzeonritiăo.rriî ddoe /c“»ăorrţiii oeftcr*., roxrrngraonniirzroa-
au reuşit organizaţiile de bază a agriculturii. Fără îndoială că e necesar să vor Revizorii de ace au menirea hă personalului medico-sanitar. rea unor competiţii de şah, a-
să întărească sectorul socialist bim cîte ceva despre munca colecti Şeful de manevră Ludovic Acs nu verifice acele, să dea dispoziţii aca ducerea de echipe artistice care
agricol din aceste comune. REMUS MOISE vului, despre oattienii ce-l alcătuiesc se mulţumeşte numai cu experienţa rilor pentru manevrarea la timp a Succesele obţinute în tratarea să prezinte programe şi multe
macazelor, şă scurteze procesul teh bolnavilor-sînt frumoase. Colec
corespondent voluntar nologic prin îndrumarea exactă a tivul de aici îşi face cu priso 'altele.
Campania de treieriş — în atenţia comitetului Şi totuşi, trenul 3.501 n-a sa îndelungată. învaţă, şi roadele locomotivelor la trenuri etc. In ceea sinţă datoria. Există totuşi în In ceea ce priveşte munca de
comunal de partid întîrziat studiului său îl împărtăşeşte tovarăşi ce-i priveşte pe acari, ei sînt exe sanatoriu o concepţie, dacă nu educare politică, atît a pacien
lor lui de echipă. E vorba de iniţie cutorii dispoziţiilor acestora. cea mai rea, totuşi dăunătoare, ţilor, cît şi. a personalului de
Zilele trecute, Comitetul co De asemenea, s-a mai scos în Intr-un miez de noapte, se deziăn- rea echipei sale în aplicarea unor ce aparţine conduceri.’ şanato- deşervirp,-, eş ‘'lipseşte aproape
munal de partid Berthelot, ra evidenţă exemplul personal al ţui o furtună dintre cele mai puter noi metode înaintate de lucru. Me Dacă de la începutul anului şi pi-
ionul Haţeg, a analizat felul comuniştilor Ion Paveloni, Aron nice. Vîntul sufla cu furie turbată. todele Krasno-Cojuhari şi Osnova, nă înAprezent, nu s-a întîmpiat nici riului, în frunte cu tovarăşul complect. Asemeni conducerii,
cum se preocupă organizaţiile Costea şi alţii, care au termi Stropi mari de ploaie cădeau din norii sînt cîteva dinţre acestea. un accident, nici o avarie, desigur că
de bază din această comună de nat primii secerişul şi treieri- negrii, brăzdaţi din cînd în dnd de ful aceste două categorii de feroviari, director Andrei Roată, care- su- şi biroul organizaţiei de bază,
buna desfăşurare a campaniei gere orbitoare, Cum era şi normal, Anghel Ciortea, Cornel Bos uneori pe nedrept consideraţi fără
de treieriş. Din discuţiile pur şul grînelor. Uzina electrică luă curentul. Dar tan, Bela Nagy, conduşi de Acs-baci, importanţă, au părticica lor la a- nă cam a şa; „Bolnavilor in- ¦'în frunte cu tovarăşul' Teodor
tate pe marginea referatului trenul 3.501 trebuia format. Nu se sînt oameni de nădejde — ne-a in ceastă victorie. Fruntaşi sînt revizo
prezentat de către secretarul Din discuţiile purtate de to putea aştepta potolirea furtunii. format şeful ştaţiel, rii I. Găldeanu, N. Pătrînjeşn, T. ternaţi, nu le trebuie muncă Milan, o neglijează în mod con-
comitatului de partid, a fost Domşa, acarii ioan Boarţcă, F. Pop-
scos în evidenţă rolul important varăşii Ion Alexandrescu, Ion — Ce ne facem, tovarăşe Pilţu ? Impiegaţii de mişcare şa, 1. Munteaou şi alţii. poliiico-culturală, ci numai în-, damnabîl. Ce poate fi mai sem-
— întrebă manevrantul Simion Sîrbu.
al agitatorilor, oare s-au Babeş, Viorel Radu şi alţii, a Intr-o staţie de amploare celei din Cînd un tren a poposit în gară. grijire medicală şi odihnă“. nificativ în această privinţă, de-
reieşit însă că organizaţiile de cînd se formează un altul, lăcătuşii
ocupat în mod competent în a- sînt prezenţi şi ei la posturi, Micile Nu ştim dacă există adepţi cît faptul că gazeta de perete
tineret nu au fost mobilizate de defecte ce se pot întîmpla pe drum,
ceastă perioadă de mobilizarea ai acestei concepţii. Noi însă poartă şi astăzi articolele scri-
către comitetul de partid pen
o considerăm radical , greşită, se cu prilejul Zilei de 1 Mai ?
tru a atrage tinerii la toate ac
Potrivit oonoeptiei amintite, Probabil, tovarăşul Milan, se-
în timpul cîit îşi caută sănăta- cretarul organizaţiei de bază
¦tea — 3—4 luni sap 1 an de şi ţov. Maria Popescu, reşpon-
zile — bolnavii veniţi aici sabila colectivului de redacţie,
S-a pornit al dracului furtuna asta, Teiuş, impiegaţii de mişcare sînt a- sînt căutate cu răbdare şi sînt repa sînt rupţi de viaţa clocotitoare şiLau făcut obiceiul de a le
de parcă-1 potopul lui Noe. devărate nervuri principale. De ei rate mai întotdeauna fără scoaterea
ţăranilor muncitori la seceriş şi ţiunile întreprinse de organiza depinde primirea şi expedierea trenu vagonului respectiv din tren, Tova la care au contribuit şi ei şi schimba numai la zile mari.
treieriş. ţiile de bază şi în mod special — Ce ne facem ? Am vorbit cu rilor la timp şi în bune condiţiuni, răşii Traian Dobrotă, I, Avram, S. în care abia aşteaptă să se a- Apoi jfapţyj că mulţi dintre bol-
la ştrîngerea spicelor de pe tov. impiegat A. Crişan şi m-a sfă de ei depinde coordonarea partide Bucur, V, Repede, se numără printre vînte din nou. Pe lîngă aceasta, navi şi din personalul de de-
Astfel, agitatori oa Lăsouţ cîmp şi îmbunătăţirea muncii tuit să nu ne lăsăm Intimidaţi, că-i cele mai preţioase ajutoare ale sta munca politico-culturală contri- servire nu ştiu încă de Rezo-
Dăncescu, Sigismund Para, Io- culturale în această campanie. buie nemijlocit chiar la crearea Iuţi a plenarei C.C. a] P.M.R.
sif Baie, şi alţi agitatori, au condiţiilor necesare unei mai din 27—29 iunie a.c., nu cons-
adus o contribuţie serioasă la fc ALEXANDRU MAGUREAN in joc onoarea staţiei. Puneţi-vă glu lor de manevră a muncii revizorilor ţiei, în această direcţie. grabnice însănătoşiri. Ştim că tituie de asemenea o notă
accelerarea ritmului la treieriş. corespondent voluntar gile, aprindeţi găzoaiele şi pe garni de ace şi acarilor, de ei depinde le Trofeele colectivului tratamentul în sanatoriu depin- proastă?
de în cea mai mare măsură Lipsă de consideraţie din
Preocupare faţă de primirea de noi membri tură.Hai. tovarăşe Izidor, tovarăşe gătura cu celelalte unităţi feroviare. Dacă poposeşti în biroul şefului de de însuşi bolnavul respectiv, de
şi candidaţi de partid gară, nu-ţi pot scăpa din atenţie felul cum trebuie să se corn- partea conducerii şi în special
Verdeş, tovarăşe Sîrbu. Curaj, că — Din Teiuş primesc cu nr, 157 trofeele cîştigate de colectivul sta poarte, cum să respecte regulile din partea tov. director Roată,
ţiei. Lîngă cele trei diplome de o- de conduită medicală, pentru ca se manifestă şi faţă de nevoile
doar am mai lucrat noi pe furtună trenul cu nr, 3.877 —¦ recepţionează noare, frumos înrămate, cîştigate din tratamentul să aibă efectul do- zilnice ale bolnavilor, faţă de
1955 încoace, a apărut şi cea de a rit. Ori aceste reguli trebuie cu- conflictele ce se ivesc uneori
Organizaţia de bază de Ia membrilor de partid, 11 tovarăşi. — răspunse şeful partidei de mane la aparatul Morse impiegatul de miş patra diplomă de fruntaş pe ţară. noscute de către bolnavi. Iată între aceştia şi unii din perso-
I.C.S.H. acordă o mare aten Printre cei primiţi se numă Ele sînt simbolul cel mai elocvent al deoi intervenind necesitatea u- naiul de deservire. De ani de
ţie primirii în rîndurile parti vră, Ioan Pilţu. care Simion Crişan. muncii unui harnic colectiv. Şi la nor conferinţe sau consfătuiri zile nu s-a organizat măcar o
dului a noi membri şi candi ră fruntaşi în producţie c a : acestea, poate că în curînd s« vor a- medicale, în care doctorii să şedinţă colectivă, în care să se
daţi de partid, din rîndurile lăcătuşul Ilie Curea, vopsitoa- Timp de 20 de minute oamenii — K. A. din Teiuş, cu nr. 166, li dăuga noi trofee. dezbată unele probleme de or-
muncitorilor care lucrează direct rea Ecaterina Deac, mecanicul expună amănunţit, cu exemple
tn producţie. Nicolae Popescu, sudoriţa Vio- n-aU precupeţit nici un efort. La lu ber trenul nr. 2.377! transmite sta GH. TAUTAN concrete, cum şi de ce trebuie din administrativ, în care să
respectate prescripţiunile stric- se asculte propunerile celor
Astfel, printr-o planificare na Soke şi alţi tovarăşi. mina descărcărilor electrice, păreau ţiei următoare. mulţi, pentru îmbunătăţirea ac
mai judicioasă a muncii în ca In prezent, organizaţia de ba tivităţii sanatoriului. Ba mai1
nişte fantome. Trenul însă se forma, —- Tovarăşe Copan, vezi de forma mult, tovarăşul director este a-
dru! biroului, s-ia reuşit ca în ză are pregătiţe încă zece oereri tît de scump la vedere, îneît
primul semestru al acestui an era pus la punct, chiar dacă oamenii rea trenului nr. 3.502 — dă el dis trec luni de zile pînă să-l poţi
să fie primiţi în rîndurile can de intrare în rîndurile candida
ţilor de partid şi care vor fi erau de-acum uzi pînă la piele. Li poziţie impiegatului extern.
didaţilor de partid, un număr
puse în discuţia adunării gene odată cu aceasta, onoarea staţiei era _
salvată. La ora exactă, impiegatul
Alexandru Crişan putu să transmită VEŞTI DlNTR-0 ŞCOALA.. PROFESIONALA
de 10 tovarăşi, iar în rîndurile rale, zilele acestea. staţiei următoare :. t-s. -• prw ..... ....... vedea odată stînd de vorbă cu
il l i l i l í de la turnul de răcire de practica elevilor, şi-a'Impus prejos-. Tencuielile-executate de bolnavii. -E ridicol, dar din pă
punctul ei de vedere, cerînd ca Silvia Colţ, Zamftira Mateia- cate adevărat, că sînt bolnavi
In faţa şcolii profesionale E-
IN ORELE INSERĂRII... nergo-Construcţii, se constru elevilor să li se repartizeze a- nu şi Ana Stănescu au fost care stau aci de luni de zile
numite părţi din lucrarea ce se mult apreciate. şi nici măcar nu-1 cunosc.
ieşte cel de-al doilea turn de executa, Cu multă greutate s-a . . ¦ • < Analiza profundă a celor de
răcire al termocentralei din Pa- obţinut pentru elevi executarea Au strîns fier vechi mai sus, va duce pe oricine la
(Urmare din pag, l-a) — Cred că da. A 104-a în cum Să zic — mai daţi dracu- roşeni. O parte din elevii şco cofrajului exterior al turnului In timpul lor liber, elevii şco concluzia că aceste deficienţe
lui. Parcă el n-ar putea face lii profesionale, care urmau să de răcire şi tencuielile interioa lii profesionale Energo-Cons- îşi au origina tocmai în lipsa
rului. La un moment dat, se anul acesta. ce fac eu •— îmi spuse Sirca. absolvească în acest an, au fost re ale acestuia. de preocupare pentru munca
feri în lături, şi-şi acoperi faţa Jos, pe graficul întrecerii, Sintem şi noi oameni, ca toţi daţi în perioada de practică pe trucţii din Paroşeni, au strîns politico-culturală. Şi atunci se
cu braţul Oţelul prinse să ceilalţi, atît doar că ne jucăm lîngă muncitorii calificaţi, în Bine îndrumaţi de colectivul zi ide zi mult fier vechi. In to- naşte întrebarea : „Este nece
curgă pe rină, în uriaşa oală de mîine în zori normatorul Cor- cu... jocul. sară munca politico-culturală
turnare. păci va trece la rubrica „şarje vederea însuşirii cîţ mai temei tehnic ia! şcolii, elevii nu reuşit Ja ’ ei au reu?'I sa adune 28.000
rapide" in dreptul numehii Se făcu lîrziu. Părăsesc hala. nice a meseriei pe care şi-o a să execute lucrări de dulgherie jS- Nu de mult, acesta a fost la sanatoriul Geoagiu ?“.
-— Am dat-o gata şi pe asta Cerul, spuzit de stele, cernea de bună calitate, oare au sur- ^us cu ni§^e autocamioane la Răspunsul la această între
¦— spuse el ca pentru sine. St/mciu, cifra 104. Maestrul o lumină pală, rece. Arunc o leseseră. Dar conducerea şan Petroşani şi vîndut la D.C.A.,
Era lac de năduşeală. şarjelor rapide nu se dezmin ultimă privire oţelăriei. Cinci tierului nu prea ţinea cont de prins chiar şi pe acei care an- 'ar banii fost vărsaţi în bare s$ cupoaşte; nu poate fi
coşuri înalte, cinci cuptoare, •tenor s-au opus la întrebuinţa- fontul 50] al Festivalului,
Intr-un colţ al halei, cu o ţea. cinci oameni la cuptor şi... ste acest fapt şi întrebuinţa viitorii rea lor efectivă în procesul de d-acît afirmativ. Nu- acşasta ar
planşă pe genunchi, un cetă Intre timp, se înnoptase. Becu meseriaşi mai mult ca salahori. producţie. Dulgheri ca Gheor- Fruntaşi la ştrîngerea fieru- trebui să fie' şi părerea tovară
iui vechi sînt Gh. Borie, D. şilor din organizaţia de bază
rile aprinse luminau ceţos ta Situaţia aceasta n-a putut ghe Borie,, E. Vasilescu, Gh. a sanatoriului, precum şi a to
vanul halei, învăluite de fu- continua la infinit. Conducerea Jurj s-au impus ca nişte ade-
ţean căuta să prindă oţelarii in rnul păcurii arse. Pe gura me- le. Stele mici, multe, miliarde, şcolii fiind sezisată de pasivita vărati meseriaşi. De relevat că Bunicel, Viorica’ Popescu şi Lu- varăşilor de la raionul P.M.R<
diferite poziţii. lanjorului, sătul, (doar înghiţise Se turna fonta în cuptorul I. tea conducerii şantierului, faţă nici fetele nu s-au lăsat mai creţia Anca.
Orăştie ?. ’ r L VLADIMIR
— ?! vreo trei oale de fontă) ieşea
— Student la arte plastice. o limbă de foc. Lingotierele, INFORMAŢIE - r - , r - r n ' —' r - ' r J SP lit mISP IE € Y FACE FARA EXAMEN DE ADMI
E in practică — mă lămuri scoase din lingouri şi arunca
te una peste alta jos în hala 1 TERE în ordinea mediilor obţinute
maistrul Sirca. De cîtva timp, de turnare, râspîndeau valuri 1
îl vezi în fiecare zi o oră două, de căldură şi luminau confuz. în cursul elementar, de unde provine
în hală. E băiat bun. Se retra E atît de cald acolo jo s ! Sus, j Potrivit H.C.M. 91 din februarie 1. Vîrsta de pînă la 17 ani. solicitantul.
ge intr-un colţ şi ceasuri la rînd în hala de pregătire, e mai bi 2. Certificat de absolvire a cursu
îl vezi împestriţând colile cetea, ne. Dinspre hala fierului vechi, La tragerea de bază a ob ligaţiunilor, CEC 5% din 31 iu- T 1955, pentru organizarea reţelei de lui elementar. 2. înscrierile în şcoală se primesc
cu mîini, picioare, busturi... O- adie un vîntişor răcoritor. lie 1957, au ieşit cîştigătoare următoarele obligaţiuni: ^ şcoli profesionale, tehnice şi tehnice 3. Certificat de naştere. pînă la data de 5 septembrie a. c.
mul zice că studiază.
Seria Num arul clştigul 1 de maiştri, din ţară la 3. Cursurile încep ta data de 13
septembrie (957.
gurilor ORAŞTIE. REGIUNEA HUNEDOARA 4. Certificat de starea materială a
III. - CONDIŢIILE DE ŞCOLA-
>-------------------------------------------------------------------------
RIZARE ŞI AVANTAGI1LE OFERITE
1 05965 30 50.000 lei funcţionează ŞCOALA PROFESIO- părinţilor.
ELEVILOR DIN ŞCOALA.
Un maestru al şarjelor "tudentul de la arte plastice 1 06327 01 25.000 care 5. Certificat de sănătate eliberat de
a uitat de schiţe şi priveş 1. Şcolarizarea se face în 3 ani de
rapide 1 13130 50 25.000 JJ primeşte elevi în anul I, absolvenţi către dispensarul medical sau policli studiu, , constînd din cursuri teoretice
te tăcut forfota din hală. Flă 1 15811 27 25.000 j aî cursului elementar. nica din localitate. şi instruire practică care pentru anul
f) a cuptorul IV, Aurel Stan- cările cuptoarelor îi schimbă 1 19841 1 Şcoala funcţionează în localul fos- I este la disciplina „Lăcătuşerie"
***- ciu, cu un carnet în mină, culoarea feţei de la un mo 1 00413 27 25.000 ^ tei „Şcoli medii tehnice agricole“, 6. La depunerea actelor se va lăsa (timp ije 6 luni).
făcea calcule. Aştepta evacua ment la altul. 1 01546 şi o cerere la secretariatul şcolii, în
rea şarjei. Probele de laborator 1 02770 20 10.000 *> fiind dotată cu săli moderne de curs, 2. Şcolarizarea este absolut gra
s-au dovedit bune, şi acum or — Ei, merge treaba ? 1 04235 22 10.000 J> care să se solicite înscrierea elevului tuită pe timpul celor 3 ani de şcoală
tacii aruncau cu lopeţile în Tresări 1 08628 37 10.000 îl Ţ laboratoare de specialitate şi două io- (îmbrăcăminte, hrană şi instruire
cuptor, fero-manganul. Se fă 1 14485 04 10.000 J* T caluri de internat. în anul I. gratuită).
cea dezoxidarea .0 ultimă pro — M-au furat gindurile. 41 10.000 >»
Merge, merge... Dom’le, ce în 30 10.000 ^ I. — CONDIŢIILE DE ADMITERE II- - PRECIZĂRI : 3. Pentru dusul şi întorsul din va
bă de oţel. Acelaşi rezultat. cleştare, cîtă măreţie I Ce-s eu canţele din cursul anului şcolar, ele
Turta de oţel obţinută la forja în comparaţie cu aceşti oa 1 17464 50 10.000 0 iN ŞCOALA SINT: 1. INTRAREA IN ŞCOALA SE vii au călătoria gratuită.
re. avea marginile netede, fără meni ? Ce fac eu ? Mîzgălesc 1 21934 44 10.000 >> I
crăpături. Dezoxidarea a fost hîrtiile astea... 4. Practica şcolară se efectuiază
bună. După 7 minute, vocea, 1 22155 .15 10.000 ^ 'OOOOOQQCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00OOOO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00o în „Atelierul şcoală“, 1atelierele cen
puţin răguşită, a prim-topiioru- Dădu din cap şi, fără a mai 1 24075 39 10.000 >> trelor mecanice, atelierele şi în ex
lui Stanciu răsună înfundat in zice nimic, îşi slrînse lucruşoa- ploatare ia S.M.T.-uri etc. întreprins
hală: rele şi tot uitîndu-se în urmă, Cu terminaţia derile care plătesc către şcoală drep
părăsi hala. turile băneşti provenite din practică,
— Şarjare!. 25 189 47 cîte 5.000 >> 7 elevii primesc o parte legală de bani,
— Rapidă, tovarăşe Stanciu ? N-a mai văzut oţelărie. 25 294 5.000 în numerar şi sub formă de economii
El ne crede nişte oameni deo 250 27 18 >> 1.000 i depuse la C.E.C.
sebiţi de ceilalţi, mai aşa — 24 J» 1
250 85 11 *» 1.000 5» 5. La sfîrşitul celor 3 ani de şcoa-
»
565 — — 1.000.000 lei 1 iă, absolvenţii şcolii, în urma „exa
menului de absolvire" primeşc certifi
[ Posesorii obligaţiunilor cu seriile şi numerile cîştigătoa- ^ catul de „mecanic agricol“.
6. Pe baza acestui certificat şi a
Tot mai mulţi mineri f re sînt rugaţi a se prezenta la unităţile CEC pentru plata cîş- -j angajării lor în producţie pe timp
îşi petrec concediul în staţiunile de 3 ani, elementele valoroase pot
tigurilor. )
} r. • ‘ .,' ¦i i' '
Păstraţi-vă cu încredere banii în obligaţiuni CEC- 5%'. )
urma şcolile de maiştri, după care
halneo-climaterice Direcţia Regională CEC Deva 5 o „Facultate de Mecanizarea Agri
culturii", pentru a primi titlul de in
f - iu J U i J U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U U u J U U U U J giner mecanic.
Pe plaja însorită a mării, în anii 1954 —1956 peste 3.300 COOPERATIVA DE INVALIZI
ori în cele mai frumoase sta de copii ai minerilor, urrr.înd
ţiuni balneo-climaterice din ţa ca în anul acesta să plece în „ P R O G R E S U L “ din Deva I.S. Loteria, anunţă că mîine obişnuite în bani, cît şi la tra
ră îşi petrec concediul de odih tabere 2.460. gerea premiilor suplimentare,
nă sau îşi îngrijesc sănătatea | execută lucrări de croitorie femei, Preţurile sînt convenabile şi se 9 august, are loc tragerea ex fără a se plăti, nimic în plus
în fiecare an mii de mineri. Mulţi dintre fruntaşii exploa
tărilor carbonifere şi miniere 5 lingerie, precum şi orice fel de re- pot achita în numerar sau prin cepţională Loto Central la care peste preţul obişnuit al biletu
In anii 1954 —1956, de exem paraţitini în acest domeniu, pentru virament. se vor distribui în afara pre lui.
plu. numărul lor a trecut de din ţara noastră îşi petrec con populaţie. miilor obişnuite — premii su
25.800. iar în aces* an vor mer cediul de odihnă sau urmează De asemenea execută pentru în Comenzile se pot face direct la plimentare de cîte 50.000 şi Azi joi, ultima zi, în care
ge încă 11.700. in taberele de mai puteţi cumpăra bilete pen
pionieri şi şcolari, organizate tratamente balneare în staţiu treprinderi reparaţiuni la haine de atelierul de croitorie din strada i 10.000 lei. tru tragerea de mîine.
în cele mai pitoreşti locuri ale
patriei şi-au petrecut vacanţa nile din ţările de democraţie protecţie, lingerie etc. Cuza Vodă nr. 39. Cu acelaşi bilet, se participă
populară şi U.R.S.S. (Ager-
atît la tragerea pentru premii
pres).
