Page 29 - 1957-08

-r.n

In cinstea „Zilei minerului“ .Dev PROLETAR1 D W TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V ĂI

__şi a zilei de 23 August mulsocialismului

JHaiktviL a l rapide In cinstea marii sărbători a poporului' nostru, nu­
meroşi ojelari de laCombinatulsiderurgic Hune­
Anul IX. Nr. 827 AL COMITETULUI REGIONAL P.MJt. HUNEDOARA Şl 4 pagini 20 bani
doara, realizează succese din ce în ce mai mari
in întrecerea socialistă. MMcao r o s j jm .i»; i Z L a m m m m a t s t w n

Printre aceştia se numără şi comunistul Du­ | Simbătă 10 august 1957
mitru Şerlian, prim-topitor la O.S.M., care, In

semestrul I al anului curent, a dat 70 de şarje

rapide.

Decernarea „Steagului roşu“ Intr-o singura zi S p ic cu sp ic,

colectivului minei Uricani, fruntaş patriei — snopi

An de an, pe vremea strînsu­

pe Valea Jiului pe trimestrul II Nu ştiu dacă fiind vreodată pe Nu ştiu ce-o' mai fi discutat cei ini recoltei, pionierii şi şcolarii
munte, aţi avut senzaţia că peste dci funcţionari ai bazei, pentru socotesc, o datorie de cinste a

In după-amiaza zilei de 8 cernat Steagul roşu de exploa­ dumneavoastră ameninţă să se nă­ atenţia mi-a fost sustrasă de dîle.- lor de ia .ajuta ţăranilor mun­
august a avut loc la sediul clu­ tare fruntaşă pe bazin, pe tri­ ruie o avalanşă de zăpadă. Mărtu­ gatul întovărăşirii „Gheorgbe Coş- citori să-şi ducă la îndeplinire
bului Combinatului Carboni­ mestrul II a.c. risesc că eu am trăit-o şi, deşi a- buc“ din Răhău, tov. Petru Floca, sarcina pe care o au de a nu
fer al Văii Jiului o şedinţă lăsa nici u n .spic. nestrînis de pe
la care au luat parte secreta­ întrecerea socialista ce se des­ tunci mă găseam numai într-o imen- care tocmai poposise cu întreg con- holde.
rii organizaţiilor de bază P.M.R., făşoară între preparaţiiîe de căr­
preşedinţii comitetelor sindicale, buni şi uzinele din cadrul Com­ să magazie de cereale, în faţa mea voiul său pentru a preda grîul con- ^ îndrumaţi de organizaţia
şefii exploatărilor carbonifere binatului, a fost cîştigată şi în se înălţa un munte de grîu. C îte, tractat. Se grăbiseră să vină cu can- ^ U.T.M., cu sprijinul neprecu­
din Valea Jiului, conducătorii trimestru! II de colectivul de un bob, apoi douăzeci, o sută, se voiul întovărăşirii şi cîţiva ţărani \ peţit al tov. instructor superior
preparaţiilor de cărbuni din Pe- muncitori, tehnicieni şi ingine­ L prăvăleau la vale, întocmai ca o muncitori cu gospodărie individuală, ) Alexandru Lupu, pionierii şi
trila şi Lupeni, inginerul şef ri al U.R.U.M.P., ca o consecin­ V avalanşă de zăpadă, care creşte din c,arP terminaseră treierişul şi voise \
al U.R.U.M.P., precum şi con­ ţă a depăşirii producţiei globale A ce Aîn ce. ,. .c.u c—Cîit. străbate o AcaAl1eîl maieM **3I —ră—, s—e_ vedJ e, .să* Cfii e- Cfruuf .Hnltian şiiî s- atului. \ şcolarii din tabăra regională
ducătorii Combinatului carboni­ lungă, din vîrf pînă la poalele mun Erau printre aceştia Ana Fulea, loan
fer, în care s-au analizat re­ planificate cu 24,70 la sută, a telui. Şi din clipă în clipă, aşteptam Vlad, care aduseseră vreo 300 kg ‘ Baia de Griş, raionul Brad, au
zultatele obţinute pe trimestrul reducerii preţului de cost pla­ ca această avalanşă de grîu să mă grîu, Nicolae Bota etc.
II al anului 1957, în întrece­ nificat cu 2,94 Ia sută şi a de­ depus în vara aceasta o acti­
rea pentru îndeplinirea angaja­ păşirii productivităţii planificate acopere. —• Dă-i zor, Ioane striga Nicolae. i
mentelor luate în cinstea „Zi­ cu 35 la sută. Oare cîtă muncă o fi trebuit, ca Gugiu către' tovarăşul său H ăbeanj vitate rodnică în acţiunea de
lei minerului", a zilei de 23 care ţnfăşcase un sac din carul în-
August şi a celei de-a 40-a a- Un rezultat semnificativ îl pămîntul să dăruiască afîtea milioa- cărcat, şi cît ai bate din palme îl şi strîngerf a spicelor.
niversări a Marii Revoluţii So­ constituie realizarea şi depăşi­ ne, miliarde, de boabe? Căci are rleşertl în mormanul enorm de grîu.
cialiste din Octombrie. şi pămîntul capriciile lui: nu vrea Astfel, în cele cinci ieşiri pe
rea cu succes a pianului pro­ să-şi deschidă tainele decît celor In timp ce sacii cu g':îu erau des­
Cu acest prilej au fost rele­ ducţiei de cărbune pe întreaga care îi dăruiesc în schimb tot ceea cărcaţi, în laborator se întocmeai teren si au strîns de pe loturile
vate succesele deosebite obţinu­ te are nevoie. buletinul de analiză. întovărăşirilor agricole şi de pe
te în trimestrul II de colecti­ Vale a Jiului în primele 6 luni cele ale ţăranilor individuali din
MNN vul minei IJricani, succese care ale anului curent. Colectivul mi­ N esftrşite convoaw Din zîmbetul care trecea tot tim -' satele Baia de Criş,.Ţebea, Riş­
îl situează în fruntea exploată­ nei Petrila a contribuit ia a- pul pe faţa laborantei, mi-am dat ca şi Lunca, cca. 70 snopi de
rilor carbonifere din Valea Jiu­ grîu din care a rezultat canti­
Milionul cocsarilor cest însemnat succes cu 17.212 Cînd am cofcorît cele câteva trepte seama ca grîul adus de întovără-1
lui. A. tatea de 125.kg ,boabe.
ale magaziei bazei d e ' recepţie din ?'rea din Răhău, mai m ult. de 6000 ¦
Succese... cifre... tone cărbune extras peste plan. IM. CIRSTOIU
cel al minei Vulcan cu 8.421 Sebeş, în faţă aşteptau mai mult de kg, trebuie să fie de o calitate deo­
Colectivul minei Uricani a tone, cel ai minei Lonea cu corespondent
realizat şi depăşit cu 732 to­ 5.426 tone şi colectivele mine­ 10 care, încărcate cu saci de grîu. sebită. Şi nu mă înşelasem. In co- ^
ne cărbune, la data de 30 iu­ lor Lupeni şi Aninoasa cu 4.026, nDoua aniversari
Preţul de cost este cel mai tal, economia e mult mai mare. lie, angajamentul de a extra­ respectiv t .259 tone cărbune Şi tot atîtea, sau mai multe chiar, Ioana „corpuri ne.gre şi vătămătqa- ţ „Sd trăieşti mulţi ani, tovarăşă
sintetic indicator al activităţii lin să adaug că aceste econo­ ge peste plan 5.000 tone căr­ Maria" — .aşa au . îniîmpinai-o in-
unei întreprinderi. Cu alte cu­ mii au fost realizate, atît de co­ bune, a sporit productivitatea peste plan. aşteptau afară, în stradă. re" era trecută doar cifra 0,45 la t1
vinte, după modul în cane în­ lectivul oare deserveşte bate­ muncii considerabil faţă de Primind Steagul roşu de mi­ tr-uno. din zilele trecute, un grup de
treprinderea (sau secţia dacă riile de cocs, cit şi de colectivul cea planificată şi a redus pre­ — Astăzi sî.1n1LtXeCm111 UaOsaPHltCal^ţil|, îIiI ^slc-au­ sută', ceea ce. după cum mi-a con- •’
e .organizată pe principiul hoz- sectorului chimic. ţul de cost pe tona de cărbune nă fruntaşă pe bazin, inginerul fete pe top. Maria Simonis de la
rasciotului) îndeplineşte sarci­ cu 7,24 la sută, faţă de preţul Anghelescu Marian, şeful ex­ pară cîteva vo-be laborantei Rafila firmat laboranta, înseamnă foa-te S fabrica „Sebeşul" din Sebeş. împli­
na de reducere a preţului de La materiile prime, deşi am de cost planificat. ploatării carbonifere Uricani,
realizat economii, cam 11 lei pe Trifan, în timp ce trecea grăbită puţin. Neghină nu conţinea decît 0,10 p nea 45 de ani de viaţă şi păşea în
cost, se poate aprecia cu o a- tona de cocs, ele n-au intrat Pentru aceste merite, colecti­ s-a angajat să extragă peste
proximativă certitudine modul în calcul, deoarece sîrit consi­ vului minei Uricani i-a fost de­ angajamentul luat încă 1.000 de Ia un car la altul, pentru a lua la sută. al ,'30-lea an de cind a pornit-o in
în care colectivul întreprinderii derate ca neprovenind din e- tone cărbune.
sau secţiei respective, îndepli­ fortul nostru. In schimb, ne pu­ grîu necesar întocmirii buletinelor Buletinul de analiză nr. 54, pe ¦
neşte toţi indicatorii de plan,
(producţie, productivitate, in­ tem mîndri cu economiile rea­ de analiză. care l-a primit întovărăşirea din Ră­
dici de utilizare, rentabilitate lizate la combustibil şi energie.
etc.). Aşa, bunăoară, la energia elec­ — Trebuie să te obişnuieşti, o a- hău, este o adevărată oglindi a
trică am realizat economii de 4 postrofă, dar nu supărat, şeful bazei, muncii întovărăşiţilor.
La serviciul lei pe tona de coos ; ta- aburi,
de 15 le i; la gaz de furnal, de loan Cîrcoană. In acest an, într-o — De aici, ne ducem cu toţii la

singură zi, nu a intrat niciodată în arie, îmi spunea loan Floca. Trebuie1

magazie atîta gr.îu. Şi ciţi contra:- să cărăm paiele, apoi înqepem ară-

tarjţi mai sînt încă! Acesta-i abia turile de vară. Mai avem încă des-.

începutul. tule treburi de făcut.

rv_A, O oră -trecuse doar, şi întovărăşi -
ţii din Răhău nu mai erau acolo.

In .faţa magaziei erau acum adu­

planificare 3 lei ; la apă industrială, de I SCRISOARE DINTR-O TABĂRA DE PIONIERI nate alte care. fie alţ unităţilor, so

La acest serviciu, oare ţine, leu, iar la gaz de cocs, de 1,5 ZILE DE NEUITAT icialiste, fie ale ţăranilor muncitori
pe lîngă celelalte, şi evidenţa lei pe tona de cocs.
preţului de cost, ajungi după Interpreţii piesei „Hora lui cu gospodarii individuale, care ve­
ce treci pe lîngă bateriile de Economii Mitruţ" nu-şi mai găseau as- niseră în grupuri să predea grîul
cocs şi cîteva din subsecţiile clin recuperări timpăr. La repetiţie a mers cum
chimice. Un singur birou cu cî­ a mers, dar ce te faci la spec­ contractat.
teva mese, un dulap şi dosare Un alt capitol cu mare pon­ tacol ?
multe. Şeful serviciului, tova­ dere în masa eoonomiilor reali­ curat dpcă ţ’inem seama că ta- tocuri. Două cabane spaţioase Intr-o singură zi,. în magaziile ba- ) iunc să-şi came de lucru. Mu-i uşor
răşul Ooica, m-a poftit amiabil zate prin efortul nostru, este — Eu fără costum nu ies pe bara se află la 4—5 km de adăpostesc dormitoarele fetelor, zei de recepţie din Sebeş intraseră ' să munceşti 29 de ani /
să iau loc, şi, la rugămintea de capitolul recuperări. Aici, con­ scenă — se agita pioniera Cos- prima aşezare omenească. Pînă băieţilor, precum şi. personalul aproape două vagoane de grîu. Şi ,
a-mi spune ceva despre modul tribuţia substanţială au adus-o tianu Cosmina. Unei ţârănci la urmă, interpreţii au găsit administrativ şi cadrele didac- acesta, după cum am aflat mai tîr- Ziua aceea i s-a părut parcă mai.
în care Uzina cocso-chimică s-a subsecţiile chimice. Astfel, recu- nu-i şade bine in straie de oraş. tice. în a căror sarcină cade or­ ziu, nu era decît începutul. deosebită decît toate celelalte de.
iperînd o însemnată cantitate de cele necesare. ganizarea timpului petrecut în p'.nâ atunci. Toate privirile erau în­
achitat de sarcina de reducere benzen, am reuşit să reducem — Şi eu stat de aceeaşi pă­ Pe pionierii şi şcolarii hune- tabără de către pionieri, şi şco- I. GAVRIl.ESCTâ , dreptate către ea cu satisfacţie şi
a preţului de cost stabilită prin preţul de cost ial tonei de cocs rere, spuse pe un ton prea se­ respect.
cu 7 lei. La sulfatul de amo­ rios pentru vîrsta ei o altă in­ doreni, aflaţi în tabăra C.S.H. (Continuare in pag. 3-a)
plan, a deschis un dosar şi mi-a niu, recuperările însumează 2 terpretă, pioniera Popescu Gri- de la Strîmbu, raionul Făget, — Hai, povesteşte-ne > ceva din
lei pe tona de cocs; la gu- goriţa. Să meargă cineva la ii mai despărţea doar o zi pînă In co.ntuî lunii octombrie viaţa d-tale; te rugăm, ii spuseră
întins în faţă o situaţie plină droane 3 lei ; la gazul de cocs Poeni după costume naţionale la spectacol şi încă una pînă cîteva fete după ce se termină ziua
brut, tot 3 lei. specifice acestor locuri, propuse să-şi ia rămas bun de la ta­ Cu o realizare a planului la pro­ de aici, pe lîngă re.alizările arăta­ de muncă.
de cifre (am aflat mai tîrziu că ea. bără. ducţia globală de 128 la sută şi la
se numeşte situaţia 10.01). Lia întrebarea, dacă la toate producţia marfă de 119 la sută, ob­ te, a făcut o economie, la fondul de Povestea tovarăşei Maria Simonis
elementele preţului de cost s-au Pionierul Caramalis Vasilis. ...Zilele petrecute aici au fost ţinută în cele 7 luni, colectivul sec­ este plină de intîmplări şi de fapte
— Deşi sin tem în august, realizat economii, planificatorul care stătea mai la o parte tră minunate, după cum. şi împre­ torului de exploatare de la Ocolul salarii, de 155.336 lei. demne de urinat...
şef răspunse negativ. ghid cu urechea, îşi mîngfie jurimile sînt de o splendoare silvic Dobra, a ajuns să lucreze în
ultima situaţie definitivă pri­ discret burta. Se gindea că şi "imitoare. De la ultima staţie contul lunii octombrie a. c. Folosind In obţinerea acestor realizări s-au Firui povesiet...
vind preţul de cost o avem pe — Deşi în ultimul timp s-a „chiaburul“ are nevoie de o di­ de cale ferată — Margina — pe scară largă mecanizarea la lucră­
chiseală. Cum e el înalt şi voi­ mai parcurgi vreo 35 km cu rile de fasonări de doage şi traverse, evidenţiat, în mod deosebit, maiştrii — Am pornii-o să muncesc încă
luna iunie. Avem şi pe iulie pus un accent deosebit pe bu­ nic, i se potrivea de minune a- un tren mir., de munte, destinat organizînd mai bine munca, colectivul de mică. Prima dată, ¦am lucrat la
calculat preţul de cost, însă nu­ cest rol. Chiaburul trebuie însă transportului lemnelor de foc forestieri Roman Simoc, Gheorghe o fabrică de pălării. Eram numai
na organizare a procesului de să se distingă prin ceva de din pădure: Paralel cu linia fe­ de 12 ani...
mai. operativ. In iunie, Uzina producţie, totuşi, s-iau mai făcut mijlocaşi şi ceilalţi ţărani mun­ rată se strecoară agitat la vale Bulzan, şeful de sector Ananie Bor-
oocso-chimică a realizat, prin citori. Ca atare avea nevoie de rîul Beget, neobosit şi veşnic La auzul acestor cuvinte, urmă un
A. J. niscaiva burtă. Asta era uşor călător al acestor meleaguri iea, muncitori ca Dumitru Bucinta moment de tăcere. Nimeni, nu putu
efortul propriu, economii la de realizat. In dormitoare se împădurite, unde domnia liniş- spune nimic cîteva clipe, apoi cineva
(Continuare în pag 3-a) găseau destule perne. Altceva iei milenare este tulburată de şi alţii. PETRU ILINCARU întrebă nedumerit.
preţul de cost, în valoare de insă îi trebuia lu i: o pălărie, o două ori pe zi de pufăitul obosit
1.058.034 lei. Spun prin efortul cravată, un costum mai arătos. a.l micii locomotive ce trage corespondent — Numai. 12 ani ?
după ea şirul lung de vagoane. — Da! Un da scurt, acoperit de
propriu, deoarece, luată în to­ Acestea nu erau uşor. de pro- O noua echipă de dansuri a luat naşfere un oftai adine.
Tabăra de la Strîmbu, unde
• <J~t-S-S~C se recreează anul acesta un nu­ De curî'nd pe lîngă 'ansam­ din Bucureşti. E. CHIRAN
măr de 210 copii ai siderurgiş- blul coral al căminului cultural
tilor hunedoreni, este aşezată ¦din oraşul Haţeg, a luat fiinţă In scurtă vreme, echipa de ( Continuare în pag, 3-a) .
!n unul din cele mai pitoreşti o echipă de dansuri, formală
din 12 persoane. dansuri se via prezenta în faţa • -e--o >

C sare şi piper oe 9 Repetiţiile se fac sub condu­ •publicului din- Haţeg cu o suită
cerea tovarăşului Remus Giur­
giu, de la Ansamblul M.A.I. de dansuri sovietice şi romî-

neşti.

NICU SBUCHEA

Obiceiuri (parcă s-ar fi vorbit cu Poplcârie corespondent
moştenite cei de la fostul ILL) au părăsită
dat acelaşi răspuns: „se 1I It CI I i i I I I 0I -e-*-« f î $

Se pare că noua în­ face". Popicăria colectivului Noi blocuri de locuinţe pentru muncitorii hunedoreni

treprindere de gospodă­ De făcut insă nici pi- sportiv ,,Locomotiva" din

rire orăşenească (IGO) nă în prezent nu s-a fă­ Alba lulia, cu cele două în cinstea zilei de 23 August
Deva, odaia cu sarcinile cut nimic. Ca şi acum arene ale ei, era o mîn-
luaie de la !ostul ILL, un an, ca şi acum pairii d.rie pentru membrii co­

a moştenit şi unele obi­ ani, ori de cîte ori plo­ lectivului, Aci îşi petre­

ceiuri proaste. tată un uă, locatarii şi tovarăşii ceau mulţi ceferişti tim­

exemplu care spune de ta laboratorul regio­ pul liber, dar, mai cu

m u lt: nal de radioficare sînt seamă, se antrena echi­

încă de acum patru novoiţi să !înşire privi pa acestui colectiv. De

ani, tovarăşii de la labo­ camere lighiane şi dife­ vreun an de zile, insă, i !>
lă !•
ratorul regional de ra- rite borcane pentru strin- popicăria amintită a . fost

dioficare şi locatarii din gerea apei. Mai rău este lăsată în părăsire,
Membrii colectivului
acelaşi imobil, au că, această scurgere a „Locomotiva", care iu­
cerut ILL-ului să repa­ apei pune in pericol a- besc acest spori, acum
re acoperişul care era
deteriorai. Răspunsul paratajul de ta labora­ sini nevoiţi să frecven- ¦
tor şi poate provoca teze popicăriile colecti­
ILL-ului a !ost c ă : „se
face". A trecui un an şi scurt circuite în instala­ velor „Flamura roşie" şl
„Progresul". Aceasta nu­
nu s-a făcut nimic. Din ţiile electrice.
mai din cauza neglijen­
nou, locatarii au inter­ Obiceiul acesta, de a tei tovarăşilor din condu­

venit de nenumărate promite şi a nu face ni­ cerea colectivului spor­ .-::câvtv. l'.Uvvmri/'-iUA: :>-
ori. Odată cu trecerea mic, moştenit de la ILL, tiv „Locomotiva”, care

gospodăririi oraşului !a noua întreprindere 'IGO atunci cind popicăria s-a In slabii democrat popular, grija pentru ridicarea nivelului de trai ai oamenilor iri folosinţă un bloc cu (6 aparlatnente. Ei s-au angajat, ca, pină-n 23 August, să mai
muncii, este o sarcină de căpetenie. dea în folosinţă încă trei blocuri cu 18 apartamente fiecare.
noua întreprindere, şi a- trebuie să-l părăsească. stricai, au preferai s-o
închidă decît s-o repare. In Hunedoara, constructorii frustului 4 construcţii se străduiesc să termine de con­ IN CLIŞEU : două blocuri. Primul a iost terminat, al doilea nu peste mult timp va
ti dat in folosinţă.
ceasta a fost sezisaiă. Şi aceasta cit mai cu- Cit va dăinui această I struit tot mat multe blocuri pentru locuit. In cinstea zilei de 23 August, pînă acum, au dat

Tovarăşii de la IGO rînd. situaţie ? V, . i . 'i i m m # » c m n ¦ i i m i t j i t-a-

ti» n o tm n V®