Page 3 - 1957-08
P. 3
Nr. 8 19 dru m u l so c ia lism u lu i - - Pdg. 3
Pregătiri pentru • ... t ri •• v*
in contul lunii Traărul frezor TELEGRAME EXTERNE
au;
Tunisia este gata oricînd
oriire M uniiflî ia I.G.5. Hunedoara Colectivul secţiei conserve de (Urmare din pag. l-a) sat să se ridice niciodată, devenind să contribuie
la reglementarea
la fabrica I.A.R.T. Deva, prin- pentru ce am numai 1,50 metri înăl un om de nădejde, folositor colecti problemei algeriene
ţime ? vităţii.
tr-o muncă.bine organizată a NEW YORK (Agerpres). Re
Nicula Gheorghe a rămas mic ...Tov. Vilcan Ioan, secretarul or prezentantul permanent al Tu
reuşit să-şi îndeplinească îna de stat, dar a moştenit un suflet ganizaţiei de bază a atelierelor, şi nisiei la O.N.U., Mongi Slim,
mare. Şi această bogăţie de preţ, totodată şeful de secţie al lui Nicula -a avut luni o întrevedere cu se
„Ştii că k noi încape săîari- Şerban, şeful atelierului utilaj. Fierărul-beton!st Petre Iones- inte de termen sarcinile de el o îngrijeşte cum ar îngriji un gră Gheorghe, asista la convorbirea cretarul general al O.N.U.,
I sţa dat cuvîntui. cu.. a propus prin intermediul dinar o floare rară. noastră. A intervenit în discuţie. Ha-mrnariskjoeld, cu care prilej
zaraa îmbunătăţită ? Ai auzit — Mai precis vorbind, am condicii, să se mai -aducă sta plan ce le reveneau pe luna l-ia informat despre schimbarea
ţii mecanice pentru tăiatul fie — Să nu credeţi că Nicula negli
Că paste vreo 2—3 zile vom a- trei propuneri care privesc sa rului, maşini de fasonat şi tro- iulie. \ ,‘';U ' de regim din Tunisia, care după
larizarea. Repararea tractoare lii mecanice, iar maşinile exis cum se ştie s-a proclamat re
fla noul tarif ? Te-ai gîndit să lor K.D. să fie plătită, după tente să fie puse' în stare de Astfel, în ziua de 29 '. iulie publică. Mongi Slim a asigu-
caz, atît în acord cît şi în re funcţionare perfectă. Apoi, să ,rat pe secretarul general că re
faci vreo propunere de organi gie. Lucrările mari să fie plă fie micşorate distanţele între planul lunar la ¦conserve â -fost publica Tunisia va respecta toa
tite în aoord. Echipele de lă locurile de fasonare şi depozi te obligaţiile internaţionale şi
zare a locului de -muncă ?“. Sînl cătuşi şi de depanare să fie sa tare a armăturilor şi locul de realizat, prod-ueîndu-se în plus In şcoala profesională de ucenici, jează munca de atelier din cauza se va conforma întru tot-u! pre
montare al acestora. In caz că vederilor cartei O.N.U. Referin-
întrebări pe care muncitorii larizate în regie. Aceasta, deoa aceste distanţe -nu se vor putea 2214 kg. .conserve de cârpe. Se Nicula Gheorghe a fost totdeauna studiilor. Din contră. El realizează du-se la rolul Tunisiei în even
rece echipele trebuie să piardă micşora, transportul armături tualitatea unor tratative franco-
I.C.S. Hunedoara şi le puneau mult timp pentru deplasare la lor să fie făcut cu tractoarele evidenţiază în mod deosebit ti printre cei dinţii. Obişnuit de mic lunar între ICO—17f) la sută planul algeriene, reprezentantul tuni
locurile unde sînt solicitate, şi nu manual, aşa oum se e- sian a spus că ţara sa este
deseori. Din aceste discuţii se timp care se plăteşte în acord, xeoută acum. nerii din brigada -utemistă, cu lupta, ei nil a aşteptat nicioda de producţie, şl dă lucrări de cali oricînd gata să oontribuie la
ceea ce nu este normal. Să fie reglementarea problemei alge
putea vedea că nu prea ştiau delimitate lucrările de reparaţii Este sigur că propunerile, voi condusă de Cornel Nistor • şi tă să fie dădăcit prea mult de alţii. tate la freză: roţi dinţate cu dinţi riene „prin tratative libere în
la utilaje grele, care se vor plăti fi luate în seamă şi pe măsura tre părţi“. Mongi Slim s-a pro
ei cum vine treaba cu sistemul în acord. Lucru oare se poate posibilităţilor vor fi aplicate. tovarăşa . Ani,a Pertea, organi In timpul şcolii, căuta să fructifice elicoidali, piese de precizie care cer nunţat în favoarea creării u-
face, ţinînd seama de faptul că Iată şi cîteva iscălituri oare nor federaţii nord africane, dar
de salarizare îmbunătăţit. Erau aoest utilaj este la îndemînă încep cu „Ing.“. Să luăm una. zatoarea grupei' sindicale din în atelier cunoştinţele teoretice că cunoştinţe, ochi sigur şi îridemîna- numai după recunoaşterea in
şi poate intra în reparaţie ime E-ste a tov. inginer Carol Moess, pătate în şcoală. Rezultatele acestei re... dependentei Algeriei.
diat. Menţionez că şi pînă acum şeful secţiei organizarea mun această secţie. ' străduinţi şi autodisciplini n-au în-
¦mulţi dintre ei care făceau con se plătea în acord, dar totuşi, cii din cadrul grupului de şan 1 '< 11 tîrziat să se arate. La absolvirea Nicula Gheorghe n-a avut părinţi Poliţia franceză
este necesară delimitarea de tiere construcţii. Bl a făcut pro care să-l crească. Pe el l-a crescut a confiscat
fuzii, iar cîţiva nici nu se de care vorbeam. punerea oa cimentul vrac să fie !n şsăse Surii —peste
încărcat în camioane cu aju ediţia din 30 iulie
clarau de acord cu „Noul sis Cînd şefului de echipă mon torul unor pompe. Sub această un miSion lei şcolii de ucenici e încadrat în pro partidul — continuă tovarăşul VîJ-
tări, Teodor Molanoea, din gru formă, se vor face economii de ducţie în categoria V-a, pe cînd co can. De cîtva vreme el e candidat a ziarului „VHurnanite(t
tem“ — oum spuneau ei. A- pul de şantiere montaj i s-a timp la încărcare şi se va asi
dat cuvîntui, el a început: gura securitatea sănătăţii mun PARIS (Agenpres). Prefec
ceasta era atmosfera în preaj citorilor. economii Ia preful legii lui au fost încadraţi de abia de partid, membru în comitetul
— Eu cred că înfiinţînd bri în categoria lll-a şi a IV-a. Deşi U.T.M. pe întreprindere şi membru tura poliţiei din Paris a confis
ma zilei dp 8 iulie a.c., data găzi complexe, în oare pe lingă Mai sînt î-n-că multe propu de c©st de o construcţie fizică debilă, tînă în Comitetul raional U.T.M. Luna a-
lăcătuşi şi montori să intre şi neri despre oare s-ar putea rul frezor găseşte suficientă energie, ceasta — încheie secretarul organi cat în noaptea de 29 spre 30
la care a fost fixată şedinţa sudori, s-ar face un lucru bun scrie. Pînă în 26 iulie a.c. au Reducerea preţului de cost ca paralel cu munca de frezor, să zaţiei de bază a atelierelor de la
Aceste brigăzi ar putea executa fost extrase din condici 62 de la lucrările de construcţie, a urmeze liceul seral şi să-l termine Gurabarza — Nicula Gheorghe. va iulie ediţia ziarului „L‘Huma-
de prelucrare a instrucţiunilor lucrări de la început pînă la propuneri, oare vor fi cercetate constituit una din preocupările cu succes. Anul trecut s-a prezentat deveni membru de partid...
sfîrşit. In această formă se va de comisiia centrală şi pe baza de seamă ale colectivului de la examenul de admitere la facul L-am însoţit pe Nicula Gheorghe nite“, pentru că a publicat o
privind salarizarea îmbunătă putea preciza calitatea lucrării cărora se va întocmi pianul de muncitori, ingineri şi tehnicieni tatea de mecanică, şi a reuşit dar înapoi la locul de muncă. Intre
executată de brigadă, putîndu- măsuri teh nico-orga niza-torice de la Trustul regional de con fără loc. Anul acesta va încerca din timp ucenicul pe care-l lăsase la scrisoare a lui Leon Feix, con
•ţităî*. *•' i ' <, . > se fixa de la început un grafic pe întreprindere. strucţii locale. nou şi va reuşi. Nicula Gheorghe, freză, să-i ţină locul, terminase silier ai Uniunii Franceze, adre
de timp pentru lucru. Şi mai fiul minerului persecutat de stăpînii piesa care era atunci în lucru.
Primul pas am ceva. Propun să fie înfiin Normarea Prin introducerea unui re- minelor de altădată, e hotărît să — Nu v-am spus eu că am în sată preşedintelui Consiliului
ţate echipe pentru remedieri la gim sever de economii la ma răzbune în viaţa lui, soarta grea a credere in ucenicul Rusanda Ro
8. iulie. Spre sala de şedinţe piesele oare au defecte de exe In legătură cu normarea, a teriale, mecanizarea unor iu- ! tatălui, care practic a fost asasinat man ? de Miniştri al Franţei Bourges
a I.C.-S.H., se îndreptau gru cuţie. Cu ajutorul acestor echi avut loc o şedinţă unde s-au orări oare cereau un mare vo pe încetul şi cu cruzime, şi să dea Şi din ochii lui mă învălui o lu
puri de muncitori şi tehnicieni, pe .brigăzile de montori nu ar discutat principiile noii salari lum de muncă, prin folosirea o -splendidă replică trecutului, ridi- mină curată, pe care o port încă Maunoury, în oare atrage aten
unii liniştiţi, alţii disoutînd a- mai pierde timpul cu remedie zări şi măsurile pentru aplica raţională a braţelor de muncă cîndu-se acolo unde tatăl său n-a vi- cu mine, ca pe un dar de preţ.
prins. rile de piese şi ar putea trece rea ei. Apoi, au fost stabilite şi introducerea normelor com ţia acestuia' asupra mai multor
direct în procesul de montare colective pe sectoare, oare au plexe, colectivul acestui trust a
In sală era cald. Prelucrarea modificat normativele pe baza oazuri de acte teroriste Săvî-r-
instrucţiunilor de la minister, Pentru că pe parcurs s-ar celor noi. La ci în întreprin reuşit să reducă preţui de cost
privind salarizarea. îmbunătăţi mai fi putut ivi şi alte probleme şi-te de trupele franceze în Al
tă, era aseditata ou mult in sau nelămuriri, s-ia înfiinţat la al construcţiilor, in primul se
teres. L geria împotriva populaţiei ci
mestru ai anului 4957, cu 1,8 [ INFORMAŢIE \ vile.
— Pentru reuşita experimen la sută, faţă de plan, realizînd ^ *4
tării — spunea un tovarăş din la acest capitol 1.156.000 lei e- C Se aduce la cunoştinţa conduce rilor întreprinderilor, instituţiilor, şi i
oonomii.
prezidiul adunării — -sînt ne [
cesare multe măsuri. De pildă,
trebuie formată o comisie cen In această perioadă produc ^corganizaţiilor din regiunea Hunedoara că pot publica în ziarul nostru :
trală care să coordoneze lucră tivitatea muncii a fost sporită L
rile şi subcomisii pe sectoare, cu 3 la sută faţă de sarcina de
oare să fie „dinamul“ fiecărui pian, iar planul producţiei glo [• Anunfun, reclame, oferte de serviciu, i
loc de muncă. bale a fost depăşit cu ¦45,6 la
sută. j~diferite alte informaţii pe care vor să le aducă la cunoştinţa 1
S-aij,. fixat, toâte comisiile. In
aceeaşi şedinţa s-a prezentat | publicului. ¦-
planul de acţiune al comitetu
lui de întreprindere, pe oare a- De asemenea se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că ^
dunare-a l-a aprobat. Apoi, s-a
întocmit un grafic de termene Utilaje noi Lse pot publica anunţuri privind:
pentru prelucrarea instrucţiu
nilor pe sectoare. La fabrica de teracotă Deva Pierderi de acte
A doua zi, parcă se făcuse a sosit de curînd un malaxor t—j u J U J U - 7 <—~ J u j <__1 \__ f \__ / 1__ t u j \— f u _ f <— i \__ ! \__ r i_ I -/«— O --- fv _ _ /
nou pentru pregătirea pastei
fiecare seotor un punct de lă dere au existat şi norme lo de argilă, necesară la fabrica
mai senin în întreprindere. ÎN PUN TREIERIŞ
— Asta mai zic şi eu salari murire, unde se dau consultaţii cale. Or aceste norme, nu toate rea oahleilor de teracotă.
zare — spunea un muncitor. privind salarizarea îmbunătă reprezentau conţinutul muncii
ţită. In această muncă au fost Aoest malaxor urmează să fie
numiţi cei mai pregătiţi tehni
Un altul care fusese la şedin cieni, oameni care vor putea depuse, unele fiind umflate. instalat şi să intre în producţie Prin satele raionului Hunedoara
ţă, explica într-un grup cum via Acum, s-a trecut la verificarea la sfîrşitul lunii august.
di tariful. lor şi în momentul începerii
— Nu spuneam eu că-i mai răspunde oricăror întrebări.
experimentării salarizării îm (U3‘rm' !_ar_e__d_in__p_a_g_. _l_-a_)_
mare „preţul“ ? Chiar încăoda- Condica bunătăţite, vor putea fi introdu — Nu se ocupă nimeni de O caut pe tovarăşa Muntea
tă faţă de cum era — se fuduli se cele noi. La activităţile au
La începutul discuţiei nu i-am mobilizare, tovarăşe. nu. O găsesc.
crezut. Dar pe drum am întîi-
un tînăr. In condica de propuneri a a- xiliare se vor stabili normative nit aite oare încărcate cu grîu — Unde-s agitatorii, depu — Sînt de la redacţie, tova
telierului de strungărie a apă ce se îndreptau spre arie. Erau taţii ? — îi întrebai din nou. răşă directoare şi aş vrea să
' Comisii, propuneri rut o propunere. Cu litere ci de personal. întovărăşiţii Ladislau Nagy, E- scriu ceva despre activitatea
teţe' era sc ris: „Subsemnatul caterina Bikfalvy, Ladislau — Nu am văzut pe nimeni. celor doua cămine culturale.
şi consultare Pentru că la. Trustul .7 oori-, Farkaş şi mulţi alţi întovără- Nici pe şeful secţiei agricole
Ioan Mardarie, strungar, pro şiţi. de la sfatul raional, care-i de — Greşeşti, tovarăşe, nu sînt
Au început apoi prelucrările pun ca atelierul de strungărie strucţii din Petroşani se face aici din sat şi nici pe deputa eu directoarea căminului cultu
pe sectoare. 10 zile de frăraîn- să fie dotat cu o macara pen La o „aruncăiură de băţ“ ţii Virgil Pop şi Afon Văleanu, ral. E tovarăşa Uiet Aurora.
tări. Era asaltul cu propuneri tru ridicarea pieselor grele. experimentarea salarizării îm care răspund de această arie, Stă în apfopiere.
de organizare şi îmbunătăţire Trebuie să spun că această ri Satul Nadăştia Inferioară se nu i-am văzut.
tehnică a procesului de produc dicare se face cu mijloace rudi bunătăţite, de la I.C.S. Hune află, cum se spune adesea, la Am înţeles. Tovarăşii de la
ţie. Inginerii, care aveau multe mentare. Dacă propunerea mea o aruncătură de băţ de satul Am înţeles felul cum se des sfat nici nu mai ştiau cine-i
luo'ruri de spus, nu s-au lăsa* va fi aplioată, se va reduce doara, va pleca un grup de to Hăşdat. Era de aşteptat ca me făşoară munca politică pentru directorul căminului cultural.
•aşteptaţi. timpul necesar transportului şi todele bune folosite de organi terminarea grabnică a treieri-
în aceiaşi timp muncitorii vor varăşi- pentru a face un schimb zaţia de: bază din Hăşdat în şului în satul Nadăştia Inte O caut pe adevărata direc
— Eu mă înscriu la cuvînt, fi scutiţi de eforturi fizice gre rioară. Dacă aşi fi întîlflit a- toare a căminului. O găsesc.
să fac cîteva propuneri — s-a le“. de experienţă. munca politică de rriasă, să îi
'auzit în sală vocea inginerului fost răspîndite ele comitetul co tunci pe tovarăşii de la raion, — Aş vrea să scriu ceva
Dacă lucrările de pregătire munal de partid şi în satul Nă- le-aşi fi propus să se ocupe despre activitatea culturală de
dăştia Inferioară, mai ales că mai mult de această treabă. aici, ştiţi, despre cele două că
vor continua în ritmul de pînă Rămîne acum sa tragă ei con mine.
cluziile necesare...
Depynâlrepîaliacum, experimentarea sistemu — Nu prea aveţi ce... In ul
timul timp nu s-a mai făcut ni
lui de salarizare îmbunătăţit mic.
şi o m p m c o n m i mva piltea fi începută la i sep
tembrie 1957.
E. USCAR
i ; cec! uşor
_______________________ f-V u « ' ' c < itj l
MAREA SĂRBĂTOARE A TINEREŢII DE LA MOSCOVA început bun, au cedat iniţiati secretarul comitetului comunal Două cămine cuiiuraSe — Bine, dar acum, în plin
va pînă la sfîrşit rutinaţilor de partid, tovarăşul Ion Irlea, treieriş. munca culturală să nu
A III-a ediţie a jocurilor sportive jucători maghiari care au obţi locuieşte chiar în acest sat. şi., nici unu! sprijine cu nimic această cam
panie ?
internaţionale prieteneşti nut victoria finală cu scorul Iată pe scunt cîteva fapte. In- satul Streisîngeorgiu sînt
de 69—53. Iată şi aite rezul două cămine culturale. Unul e — Căminul cel nou nu e
(Urmare din pag. l-a) Stepanov care a trecut din pri VO LEI: Reprezentativa mas tate înregistrate : Băieţi : Gru — Cum staţi cu treierişul, nou, altul e amenajat într-o chiar terminat, iar la cel vechi
ma încercare înălţimea de 2,13 culină de volei a R. P. Romîne pa A : R. Cehoslovacă — An tovarăşe Irlea ? clădire mai veche. S ar părea nu s-a mai făcut nimic — îmi
iar boxerii M. Dobreacu şi m. â debutat cu succes în turneul' glia 96—48 ; Egipt — Belgia că aici există, o muncă cultura
67—65; Bulgaria — Tunis — Cam rău. lă cum nu întîlneşti peste tot. răspunse directoarea.
113—44; Grupa B : Franţa — Două cămine, din care unul Am înţeles cum organele de
Elveţia 70—38 ; Grupa C : R. Mă uit în registru de la arie. nou. Poate, că vechiul cămin
P. Chineză — R.P.D. Coreeană Treierişul începuse în zma de nu ă mai făcut fată cerinţelor... partid locale şi sfatul popular,
27 iulie. Mai jos erau trecute sprijină munca culturală. Atît
108—50. cantităţile treierate. Erau foar Mă interesez de fapte. de bine cunoşteau toate aspec
tele ei, îneît nici nu mai ştiau
te mici. In ziua de 28 iulie s-a
Puiu Nicolae au debutat cit Clasamentul : 1. Stepanov preliminar învingînd fără difi Femei : U.R.S.S. — Franţa treierat doar 198 kg. boabe, cine-i director şi nici că noul
succes în cadrul categoriei (U.R.S.S.) 2,13 m ; 2. Kaşka cultate echipa Belgiei cu 3—0 76—40 ; R.P. Bulgaria — R. P. în ziua de 29 — 724 kg... — Cine e directorul căminu cămin nu e terminat.
„muscă“. Victorii valoroase au rov ('U.R.S.S.) 2,13 m ; 3. Sit- (15—0, 15—1, 15—5). Cu mult Ungară 7 6 - 2 4 ; R.P.D. Co lui cultural ? — întrebai pe to Mai e nevoie de comentarii ?
iirai repurtat jucătorii de te kin (U.R.S.S.) 2,01 m ; 4. Slein interes a fost urmărit meciul reeană — Finlanda 63—24. — De ce această situaţie ? varăşii de la sfatul popular.
nis de masa şi voleibaliştii. In (R„ D. Germană) 2,01 m ; 5. dintre echipele U.R.S.S. şi R. — mă adresai delegatului de Cred că nu. E nevoie în schimb
prima zi atleţii romîni nu au Kovar (R. Cehoslovacă) 2,01 m. P. Bulgaria cîştigat de volei TENIS DE MASA-: Noua batoză. — Maria Munteanu. de măsuri practice!
confirmat aşteptările înregis- Campionul nostru Soter s-a baliştii sovietici, sală de sporturi a asociaţiei
trînd rezultate cu mult inferioa clasat pe locul 8 cu run rezul „Energia“ este locul de desfă .O-. *o-- •*-*•••¦**• *o*
re posibilităţilor- lor. tat de 1,95 m. SC RIM Ă: In sala de spor şurare a turneului de tenis de O- *6* «6 > -ir - - i • -ii ¦ .3 -o* -d • -v ¦*.
turi a asociaţiei „Aripile sovie masă. La întreceri sînt înscrişi
Iată un sciirf comentariu al Sub seninul unei lupte dîrze telor“. jucători şi jucătoare din 23 de Realizări de la L C. S- Hunedoara
principalelor evenimente spor a început şi proba de 10.000 m ţări, competiţia puţind fi soco
tive din prima zi a Jocurilor plat. Chiar de Ia pocnetul pis Floretiştii romîni au avut tită drept una dintre cele mai In cinstea zilei de 23 August, rlulescu, oare a realizat indi tare liniile ferate de transpor
sportive internaţionale priete tolului de start atletul sovietic 6 comportare remarcabilă. Ei mari din lume, după campio şantierele din cadrul I.C.S. Hu cele de 2,20. tarea -minereului din Ghelar. A-
neşti : Bolotnikov s-a instalat în frun au învins puternica echipă a natele mondiale. Reprezentan nedoara realizează frumoase ceastă lucrare a fost condusă
tea plutonului şi după cîteva Franţei cu 11—5 şi pe cea a ţii ţării noastre au luat un succese. O altă lucrare pe care o e- de maistrul Ion Mitică şi ter
¦3 A T L E T ISM : Mult aşteptatul sute de metri el îşi crease un R.P. Polone cu 9 —7 oalificîn- start bun. In proba de simplu xecută harnicii constructori este minată cu 10 zile înainte de
duel sportiv din proba de să avans de 50 metri. du-se astfel pentru finală. Din femei Ella Zeller a jucat exce De la şantierul de cea de la vatra cuptorului Sie termen. La terminarea lucrării
ritură în înălţime în care pro aceiaşi serie (B) pentru finală lent în compania sportivei chi mens Martin. Cu toate că au au contribuit în mod deosebit
tagoniştii principali au fost at Iată clasamentul probei t 1. s-a calificat şi echipa Egiptu neze Ciun Pei-in pe oare a construcţii O.S.M. tir. 6... fost întîmpinate greutăţi din echipele tov. Stan Constantin
leţii sovietici Stepanov şi Kas- P. Bolotnikov (U.R.S.S.) 29 lui care a întrecut reprezenta învins-o în trei se tu ri: 21—8, cauza lipsei de cărămizi refrac şi Ion Birtărescu, oare au de
karov a entuziasmat pe cei minute 14 secunde 6 zecimi ; tiva R.P. Polone cu 13—3 şi a încă de la începutul anului, tare, pe care furnizorii de l;a păşit planul cu 11 la sută.
100.000 de spectatori. Cei doi 2. Lav/rence (Australia) 29 terminat la egalitate: 8—8 cu 21—9, 21 —10. La simplu băr acest şantier a depăşit planul Pleşa şi Comarnic nu le-au li
atle+i au rămas singuri în con minute 16 secunde 4 zecimi; echipa Franţei. baţi Botinei- a terminat de a- în proporţie de 10—25 lia sută. vrat-o ia timp. totuşi lucrarea se Alte lucrări de importantă
Cerniaski (U.R.S.S.) 29 minu semenea învingător în fata lui Obişnuiţi cu depăşirile de plan află î-n grafic. Văzînd că n-u au mai mare sînt celé dé la tera
curs de la 2,04. Apoi ei au tre te 36 secunde 6 zecim i; 4. Ja- In seria A s-au înregistrat Baulitis (U.R.S.S.) cu 3—0 şi-n luna iulie — oare la cărămida necesară, au luat că safílente şi căi ferate O.S.M.
nnke (R.D. Germană) 29 mi următoarele rezultate: U.R.S.S. (16, 15, 18). rămidă de la alte sectoare, nu Pînă acum, la aceste lucrări s-a
cut din prima oară ştacheta nute 52 ¦secunde 6 zecimi etc. —Austria 11—5 ; R.P. Unga I.C.S.H. se încheie în 25 ale lu mai să nu -rămînă în urmă. O calculat o depăşire de 150 la
ră—Finlanda 15—1 R. P. Un . B O X : Cei doi boxeri romîni nii — nu s-au lăsat mai pre bună parte din reuşita acţiunii sută. La lucrările' de tenasa-
înălţată la 2,07 m şi respectiv In proba de greutate băieţi gară -1— Austria 10—1, U.R.S.S. care au urcai treptele ringului jos. Ei au depăşit planul cu s-a datorat -echipelor de ziclari- mente, echipele tov. Gheorghe
cel mai bun rezultat a fost ob —Finlanda 9—1. Din aceas în prima reuniune, Mircea Do- 15 la sută. şamotori, conduse de tovarăşii Simion şi Vasile Rusu, conduse
2,10 m. Recordmanul mondial ţinut de recordmanul european, tă grupă pentru turneul final brescu şi Puiu Nicolae au ob Gheorghe Raduli şi Gogu Voi- de maistrul Nichifor Panait, lu-
s-au calificat echipele U.R.S.S ţinut decizii de învingători în In această lună, au terminat ca, oare au dat zilnic cîte două crînd în sc a ră ' şi fiind utilate
Stepanov trece apoi înălţimea Jiri Skobla (R. Cehoslovacă) şi R. P. Ungare. unanimitate în faţa unor ad platelajui complet al estradei norme şi jumătate. satisfăcător de către serviciul
cu 17,20 m. *Coechipierul său versari apreciaţi pentru valoa laboratorului rapid, cu 21 de mecanic-şef, au realizat pianul
de 2,13 m, Kaşkarov doboară Plihal a ocupat locul 2 cu 16,98 l-n prima zi reprezentativa rea lor. Atacînd în stilul său zile înainte de termen. S-au e- ... şi de la şantierul
m iar Ovsepian (U.R.S.S.) s-a masculină de baschet a R. P. caracteristic cu -repetate croşe- videnţiat în mod deosebit echi de căi ferate nr. 5 în proporţie de 130 la sută. La
dar reuşeşte în cea de a doua clasat al treilea cp 16,94 m. Romîne care activează în gru uri la figură. Dobrescu a dis lucrările de căi ferate s-a ob
pa B alaiuri de echipele Fran pus confortabil la puncte de pele de beionişti, conduse de Pianul fizic al acestui şan ţinut o depăşire de 40 la sută.
încercare şi revine pe primul Trei atlete sovietice, au ocu ţei Siriei, R P. Ungare şi El Petkov (R. P. Bulgaria) în Vasile Ltichiian şi Marin Ghi- tier, încă de la începutul anului Pentru realizările celor de la
pat primele locuri în proba de veţiei a întîlniţ puternica for timp ce Puiu Nicolae l-a învins ţă, care au depăşit planul cu a fost mereu depăşit. căi ferate, le revine o parte din
plan al luptei. Ştacheta este săritură în lungime. Ordinea maţie a R. P. Ungare, fostă pe Bîstrov (U.R.S.S.) Victoriile 30—40 la sută, echipa de ferari- merit şi oamenilor de la tera-
clasamentului este următoa campioană a Europei. Ca şi la celor doi sportivi romîni au betonişii, condusă de tov. Ion In luna iulie, pe lîngă lucră samente, care au dat teren li
înălţată acum la 2,17 m, cu rea : 1. Miareniae 5,87 m ; recenta ediţie a campionatelor fest îndelung aplaudate. Lato, care a realizat zilnic pes rile mici. -au fost date în exploa- ber în timp util.
Dvalişvili 5,82 m ; 3. Eliseeva europene de la Sofia, baschei- te două norme, şi echipa de dul
un centimetru peste recordul 5,81 m. baliştii noştri, deşi au avut un gheri, condusă de tov.Ion Vlă-
lumii deţinut de Stepanov. E-
xceptionaiul atlet sovietic ra
tează de puţin doborînd ştache
ta cu vîrful piciorului. Conform
regulamentului victoria în a-
ceastă probă este atribuită lui