Page 30 - 1957-08

Pag. 2 5? S S S E D m m U L SOCIALISMULUI Nr. 827

?usesa&s

Alexandre Benzelits, ¦ /v /W W A W W lA /W W V W LA M O S C O V A , la cel de-a! V l-le a FESTIVAL Pentru îmbunătăţirea activităţii
m m atoirafiÉsi din Haţeg
M o n d ia l al T in e r e lu lu i şi S t u d e n filo r

SOCIETATEA TE CONDAMNĂ! Zilele trecute, la sediul cine­ tragerii maselor de spectatori
matografului „Popular" din în jurul muncii cinematogra­
Haţeg, s-a ţinut o consfătuire fului. S-a scos în evidenţă mun­

Mică şi slăbuţă, ou priviri meiat-o după moartea primei Comisia orăşenească de femei cu colaboratorii unităţii cine­ ca conştiincioasă a tinerilor lu­
oe exprimau durere şi o tristeţe soţii, fiica ta nu mai avea drep­ se va îngriji de acest lucru. matografice locale. In cîteva cu­ crători din cabina de proiecţie,
fără margini, cu ochii scăldaţii tul să doarmă în pat şi-ai dis vinte, responsabilul cinemato­ Danciu loan, Copandy Ştefan
în lacrimi şi ou o înfăţişare ce pus culoarea ei în bucătărie, Pentru Mariia Benzel its ¦a de- grafului — Geza Perl — a a- şi ion Stegărescu (toţi trei la
impunea mila şi compătimirea de-a dreptul pe podea. Fiica ta vărata viaţă începe abia la eta­ rătat celor 11 participanţi sco­ un loc nu au încă 55 de ani).
celor din jur, aşa ţi-am cunos­ n-aven dreptul să se mai îm­ tea de 15 ani. De gravitatea a- pul consfătuirii.
cut fetiţa, Alexandre Benzelits. brace, şi atunci rochiţele trimi­ cestui lucru trebuie să te ruşi­ Cifrele de mai jos, demon­
Dacă în acea zi grupul de oa­ se de unchiul Laczy ai lăsat să nezi tu Alexandre Benzelits, !n cadrul discuţiilor ce au strează convingător frumoasa
meni şi-n mijlocul lor fiica ta fie transformate şi purtate de pentru că eşti singurul, poate fosl purtate de ion Ciora, Pe­ activitate desfăşurată de întreg
din întreaga noastră ţară, care tru Fărcaş, Cornel îşvănescu, colectivul cinematografului. In

Maria nu mi-ar fi atras .atenţia, nevastă-ta. Fiică ba n-avea ,ai o asemenea purtare faţă de Constantin Guran, loan lones- cursul lunii iulie, au fost pre­

nu te-aş fi cunoscut poate şi dreptul să mărunce cu voi Iţa. copilul tău. Puteai s-o creşti, cu şi alţii, s-au scos în eviden­ zentate în faţa locuitorilor din

împreună cu haţeganii şi cu ci­ masă şi-n timp ce voi mîncaţi, s-o educi, şi s-o formezi pentru ţă realizările obţinute în munca Haţeg, în cadrul spectacolelor

titorii acestor rînduri, nu ţi-iam ea trebuia să-l distreze pe Lu­ viaţă. Ţi-ar fi fost un sprijin dc popularizare a filmelor şi obişnuite, 9 filme, care au fost

fi cunoscut tirania suflei ului. dovic sau să vă plimbe căţelul la anii bătrîneţii. Posibilităţi ai lipsurile ce mai sînt în aceas­ vizionate de peste 10.540 de

Viaţa tragică a propriului tău Fiica ta nu avea dreptul să avut, meseria ta de tâmplar tă direcţie. S-a arătat că pa­ spectatori, iar în cadrul mati-

copil ar fi rămas pe mai depar­ poarte încălţăminte ca lumea, ţi-a duce d.oar un venit frumos. nourile din oraş şi colţurile ci­ neelor speciale, s-au prezentat

te o enigmă pentru noi, cunos­ de aceea în timpul iernii tre­ Pentru faptele şi purtarea ta, nematografice din întreprinderi 3 filme, vizionate de peste 1,080

cută doar de vecinii ce de atâ­ buia să poarte sandalele căpă­ cei care ie cunosc deocamdată, Săritorul la înălţime l. Soler, in mijlocul unui grup de sportivi so­ şi instituţii, nu prezintă cu re­ de spectatori. Planul pe, luna
vietici. gularitate filmele ce rulează în iulie al cinematografului din
tea ori ţi-au reproşat purtarea tate din mila celor ce-o cunoş­ te condamnă. Societatea te con­ ziua respectivă; s-a mai discu­ Haţeg a fost realizat în pro­

inumană. teau. Fiica ta n-avea dreptul să damnă, Alexandre Benzelits 1

— Nu, nu mă mai întorc pen­ mai înveţe ; ,ai luat-o din şcoa­ PETRE FĂRCAŞIU tat despre accesul în sală al porţie de 115 la sută.

tru că mă omoară, mă distru­ lă pînă a nu termina clasa a OO OO OO OO 0 0 CO OO OO OO 0 0 OO OO 0 0 OO OO OO 0 0 0 0 o o o o o o o 0 0 OO OO OO OO OO OO OO OO 0 0 CO OO OO 0 0 0 0 OO OO 0 0 OO 0 0 0 0 CO OO 0 0 OO 0 0 0 0 o o o spectatorilor întârziaţi etc. Fiecare participant la consfă­
ge !... E în stare s-o facă — aşa şasea. Ea n-avea dreptul la Vorbitorii au făcut şi propu­ tuire s-a angajat să ducă la
spunea fiica ta oslor ce se viaţă şi atunci, cînd pentru o zi Mai multă atenţie grijilor de zi cu zi capăt o serie de Sarcini, me­
strînseseră în jurul ei. Feţele sau mai multe aţi plecat de a- ale oamenilor muncii! neri pentru îmbunătăţirea mun­
acestora exprimau asprime. Am oasă, aţi încuiat uşile şi poarta. cii de viitor, ca lărgirea reţe­ nite să îmbunătăţească pe vii­
înţeles atunci că fiecare din a- Maria devenind o prizonieră. lei de colaboratori voluntari,
ceşti oameni te condamnă. Le în cadru! întreprinderilor şi in­ tor activitatea cinematografu­
Alexandre Benzelits, în casa stituţiilor din oraş, planificarea
lui din Haţeg.

dau d reptate: faptele şi purta­ ta Maria nu mai avea nici un săptămînală sau bilunară a con­ Consfătuirea s-a încheiat

rea ta, Alexandre Benzelits, drept. Ai ameninţat-o c-o vei Aprovizionarea cu pîine cerinţă justificată a locuitorilor nu vrea să audă de cerinţa lor. sfătuirilor cu colaboratorii etc. prin vizionarea filmului sovie­
sînt demne de toată indignarea interna într-o casă de corecţie comunei amintite ? întrebăm Sfatul popular orăşe­ La consfătuire, s-a hotărît, tic, „Drumuri şi destine".
Ai umilit-o, ai bătut-o du In comuna Baia de Criş, ra­ nesc Brad : ,,De ce nu se re­
Mama Măriei a murit de lanţul umflîndu-i corpul de ionul Brad, numărul muncito­ De ce nu se repară şi printre altele, organizarea cu PAVEL ROMANENCO
m u lt; fiica ta nici n-o ştie. In vînătăi. Ai bătut-o peste gu­ rilor şi funcţionarilor salariaţi pară străzile periferice ? Pînă regularitate a concursurilor de corespondent
imaginea gîndurilor ei şi-o în­ ră, pentru că din ea izvorea în­ ai diferitelor instituţii (sfat străzile periferice ? recenzii de film, în scopul a-
chipuie ca pe-o arătare frumoa­ totdeauna strigătul „tăticule nu popular, ocol silvic, spital, coo­ cînd atâta nepăsare faţă de ce­
să şi bună, ca pe-o adevărată mă omorî“. Bătaia, ăsta era perative, poşta-telegraf etc.) Pe strada Oborului din ora­ rinţele oamenilor ?“. Pompieri voluntari ia lucru
mamă. Cel mai indicat să-i ţii singurul drept al Măriei în ca­ depăşeşte cifra de 100. De mul­ şul Brad, aproape nici nu se
locul, să-i îngrijeşti copiii şi sa „tatălui“ său. Vecinii au te ori, aceşti tovarăşi au cerut poate circula. Mai ales cînd Dorinţă nebăgată In ziua de 28 iulie, a izbucnii un fost repede localizat şi apoi siins.
să-i ocroteşti cu dragostea de pierdut de mult şirul număru­ să se deschidă şi în comuna lor plouă, căruţele ca şi oamenii se incendiu la o gospodărie din salul S-au evidenţiat in această acţiune
părinte, erai tu — Alexandre. lui de bătăi, al strigătelor şi un centru de distribuirea pîinii. împotmolesc în noroi. Au încer­ în seamă Ciula Mare, raionul Haţeg.
Pe patul de moarte fos/ta-ţi soţie gemetelor izvorite din gura a- întreprinderea de panificaţie cat cetăţenii loan Duma, To- pompierii voluntari: loan Farcaş, Za-
ite-a rugat să porţi grija copii­ celeia pe oare te răzbunai pen­ doran Lazăr, Teodor Cioara, Locuitorii comunei Cioara, Daioriiă formaţiunii voluntare de haria Zepa, loan Mihăiescu şi Ignat
lor. I-ai promis c-o vei face. tru orice fleac. Cei oare au­ Brad n-a ţinui Insă cont de loan Pîrva şi alţii să facă un raionul Orăşlie, şi-au exprimai pompieri din .acest sat, incendiu! a Fiat.
Rugămintea ei n-a avut însă zeau, te-au condamnat. Unii cerinţa lor. Acum, toţi salaria­ fel de trotuar, dar n-.au reuşit. dorinţa să muncească volun­
ecou în sufletul tău. ţi-iau spus-o chiar în faţă, dar ţii din Baia de Criş se apro­ Aci trebuie băgată piatră, nu tar la construirea unui pod şi TABEL
tu ai rămas rece. „Fac ce g'umă. Dacă au văzut că nu pot a adăpătoarelor pentru păşu­
Te-ai recăsătorit ou Ana, ac- vreau, o omor, doar e fata vizionează cu pline din oraşul să-! facă cu forţe proprii, s-au nea comunală. Au cerut însă Qisprinzînd instituţilie de învăţăm? nt superior,
tuala-ţi soţie. Pentru că te-ai mea“ — aşa ai zis. Brad. Oare pînă cînd sînt ne­ adresat Sfatului popular. In za­ sprijinul sfatului popular, care pentru oare se vor acorda burse de studii,
recăsătorit, nu te condamnă ni­ voiţi locuitorii comunei Baia de dar, toate rugăminţile şi expli­ să le procure materiale din fon­
meni. Te condamnă în schimb — „Nu, nu mă mai duc a- caţiile lor. Sfatul preferă să se durile de auloimpunere. Sfatul conform H.C.M. nr. 1003-105?
pentru că recăsătorindu-te n-ai casă că mă omoară, mă distru­ Criş să bată drumul Baia de ocupe de străzile principale de­
căutat să-ţi aduci în casă o ge... E în stare s-o facă“. Şi- Criş— Brad şi înapoi pentru o cît de cele periferice. popular insă n-a luat in seamă de către Comitetul executiv a! Sfatului popular
mamă pentru copilul tău rămas acum îmi sună în urechi aceste pîine ?. dorinţa cetăţenilor. Aşa se face regional Hunedoara
orfan de mamă. Te-ai recăsă­ dureroase cuvinte spuse de Ma­ Cetăţenii amintiţi continuă că nici pînă, acum podul şi a-
torit doar din dorinţa de a-ţi ria Benzelits la adresa tatălui Ce părere au tovarăşii de la să ceară cu insistenţă sfatului dăpătoarele nu s-au construit. I. — Institutul Politehnic Ti- XIII. — Institutul de Cultu­
satisface un capriciu. De a- ei, la adresa ta Alexandre. „Fac popular să le dea cel !puţin mij­
tunoi, cu fiecare zi trecută, ce vreau, o omor, doar e fata întreprinderea de panificaţie loace de transport, munca ră- Cetăţenii aşteaptă cu răbda­ nişoara. ră, Fizică şi Sport.
te-ai deDărtat sui'.eieşte de pro­ mea“ — aşa i-ai spus vecinului Brad şi organele locale ? N-ar mînînd s-o facă ei Cu toate a- re. Poale- că se vor ghidi când­
priul tău copil. In dragostea ta tău Petre Sîmboteanu. La ora fi timpul să satisfacă această cestea, comitetul executiv nici va şi tovarăşii de la sfat să le 1. Facultatea d•ei electroteh- XIV. — Universitatea „C. I.
exagerată faţă de cea care îţi ¦satisfacă cerinţa.

Dar cînd ?

nică — electromecanică. Parhon" Bucureşti.

devenise a doua soţie, ai lăsat cînd apar aceste rînduri Maria 2. Facultatea de Construcţii 1. Facultatea de maiematică-

să se veştejească sentimentele nu mai e însă fiica ta. Statul OT — Construcţii civile, indus­ fizică

şi datoria ta de părinte. Naşte­ nostru a prevăzut legi pentru triale şi agricole 2. Facultatea de ştiinţe juri­

rea lui Ludovic, copil al căsni­ oameni de categoria ba, oameni .. s â f ie p u n i® r . v> — Construcţii şi instalaţii hi­ dice
ciei tale cu Ana, te-a îndepăr­ din rîndurile.. ...cărora faci şi tu
tat şi mai mult de Maria. Te-ai parte. Fiica ţi-a fost luată pen­ drotehnice 3. Facultatea de filologie

II. — Institutul Politehnic — Limbi clasice

înstrăinat chiar, văzînd în ea tru că-n casa ta educaţia şi e- -«««¦¦»«o»*»«¦*****#» » « Cluj. XV. — Universitatea „V.
un ceva care ţi încurcă socote­ xistenţa ei erau ameninţate. 1. Facultatea de construcţii Bahtis" Cluj.
Nu ştia om ul. cum să-l numeas­ sit. Atunci unde să fie cel nou ? Se Care credeam că m-arri obişnuit cu ţ

lile, u-n ceva de care intr-un fel Cînd apar aceste rînduri, fiica că. Stătea în !aţa unor birne de uită-n dreapta, se uită-n siînga, cît trecerea asia buclucaşă... ţ — construcţii civile, indus­ 1. Facultatea ele matemaiică-

sau altul trebuie să te dispen­ ta are alţi părinţi, oameni care lemn, aruncate peste apa ce curge ţine jirul apei, nu •se vede nici mă­ — Bine, dar de ce nu-l reparaţi ? ¦ triale şi agricole fizîcă

sezi. Şi pînă la urmă acest lu­ se vor îngriji de viitorul ei măi >a intrarea în comuna Ribiţa, ra­ car o purite. Ce-i de !acut'? Pe — se interesă călătorul. III. — Institutul Politehnic 2. Facultatea de chimie

cru s-a întâmplat: Maria, cu o bine decît cel oare trebuia s-o ionul Brad. Parte din lemne în apă, unde să treacă ? — De reparai, l-am repara noi, ¦ Oraşul Stalin. 3. Facultatea de ştiinţe natu-
chii scăldaţi în lacrimi şi cu facă. De aci înainte ea va con­ altele abia ţinîndu-se prinse-n cuie. 1. Facultatea de silvicultură rale-geografie
inima rănită de purtarea pă­ tinua şcoala, va învăţa şi se va Pînă la urmă, şi-a dat cu presupu­ Toi !rărnînlîndu-se aşa, apare un dar nu vrea sfatul. Avem un pre- ¦
rintelui său, te-a părăsit. dedica unei meserii sau funcţii, sul că trebuie să jie un pod pără- şedinţe care nici nu vrea să ne as- ¦ — Silvicultura — Secţia de biologie
' In familia pe oare ţi-ai înte­ către care va dovedi înclinaţie. grup de cetăţeni cu Jurcile-n spate, IV. — Institutul Politehnic — Secţia de geografie
Galaţi. 4. Facultatea de ştiinţe ju­
semn că se întorceau de Ia lucru. culte păsurile, decum să ne mai | 1. Facultatea de tehnologie a ridice
Unul din ei, mai şugubăţ, se adre­
sprijine. De luni de zile am sezisal ®
să călătorului : „ acest lucru la sfai, am cerut să fa- +

PE DRUMUL CEL BUN — Ce te „minunezi asa ? Sau cern pod,ul., d.ar parcă. ai. cu cine ¦* produselor alimentare şi tehni­ 5. Facultatea de filologie, is­
li-i frică să treci'? vorbi ? Parcă vorbeşti ia pereţi... ¦ ca pescuitului torie şi filozofie
Pînă nu de mult, la biblio­ apărute în rafturile frumos a- mioni in virstă de 66 de ani.
teca sătească din comuna Sar- — S/au şi mă gîndesc ce poale Intr-adevăr, cetăţenii din Ribiţa L 2. Facultatea de îmbunătăţi­ — Limbă şi literatură ro-
mizegetusa treburile stăteau să !ie asia: pod sau punte ? Şi au cerut în nenumărate rînduri să 1 ri funciare şi organizarea teri­ inînă
destul de prost. Procedeele de •apoi, să fiu sincer, parcă nu-ndrăz- toriului agricol
popularizare a cărţii, aranjarea ranjaie la biblioteca sătească. Ambii îşi aleg cărţi potrivit — Istorie
cărţilor în bibliotecă după cla­ nesc sa păşesc pe lemnele astea se rePare P0*“1 cu Pricina’ însă io‘ V. — Institutul de Construc- — Limbă şi literatură rusă-
sificarea zecimală şi, In gene­ Printre aceste ajutoare active vîrstei lor. varăşii din comitetul executiu*f cu * Hi Bucureşti.
ral, munca cu citilorii, nu ti­ putrede... secundar
ran folosite în modul cel mai ale bibliotecarului se numără şi In prezent, biblioteca din Sar­ 1. Facultatea de instalaţii şi limbă şi literatură romînă
potrivit. - A şii Ce frică? Uiiă-le ia noi nePăsare“ care-i caracterizează, au » utilaj — Limbă şi literatură engle-
copilul Romuluţ Medrean, care mizegetusa duce lupta pentru ză-secundar
De cîteva luni, munca în bi­ - ?, unul după alini începură să amînat de Pe 0 zi Pe a,lcl> Pină a" î — Maşini şi utilaj pentru limbă şi literatură romînă
blioteca din Sarmizegetusa a ori de cîte ori se prezintă la a avea în fiecare casă din co­ construcţii — Limbă şi literatură fran-
fost preluată de tov. Augustin treacă „podul", făcind diferite figuri 'lda* de l
Ilieşu. Noul bibliotecar s-a stră­ bibliotecă, scoate cărţi şi pentru mună măcar un cititor. — Instalaţii pentru construc­ ceză-secundar
duit şi a reuşit ca. în scurt de echilibristică. Poa{e că acum, le vor aduce a- t limbă şi literatură romînă
timp, să aplice diverse metode părinţii săi. Cu rezultatele obţinute pînă ţii — Limbă şi literatură ger-
pentru atragerea oamenilor Deodată, cel care se grozăvise, ''linie tovarăşii dc la sfatul popular * 2. Facultatea de hidrotehnică mană-secundar
muncii la bibliotecă. în prezent, cu intensificarea — Construcţii de instalaţii limbă şi literatură romînă
Rezultate rodnice muncii de popularizare a cărţii, alunecă şi... zdup în apă. raional. Oricum, „sfaturile" de la L — Pedagogie-secundar
hidrotehnice limbă şi literatură romînă
— Se mai înlîmplă şi aşa, fir-ar °rgvnul superior sînt mai luate in \ VI. — Institutul de Arhitec­ X V/. — Institutul de Limbă
bibliotecarul Augustin Ilieşu ¦ tură „/. Mincu" Bm ureşti. şi Literatură „Maxim Gorki"
Aplicind aceste metode, re­ crede că va face faţă cu cinste :ă fie de pod! Asia-i a treia oară seamă decît dorinţele cetăţenilor. <<¦»>* 1. Facultatea de arhitectură Bucureşti.
zultatele nu au întirziat a se a- la concursul pe ţară al biblio­
uita. Numai în trimestrul II tecilor. 'e cînd fac baie fără să vreau; Eu, B. B. şi urbanism
1957, biblioteca din Sarmizege- VII. — Institutul Agronomic
După buletinul meteorologic o*
tusa a ţinut 9 consfătuiri cu ci­ Se interesează ••>> „N. Bălcescu" Bucureşti.

titorii, trei seri literare. 10 re­ de bibliotecă Pentru muncitorii din secţia turnă- şi de... starea timpului. Să nu vă ?
cenzii, 15 lecturi în grup. a or­
orie a Combinatului siderurgic Hu- miraţi, este un îapt autentic. Atunci ']

ganizat 6 expoziţii, de cărţi, 6 » Nu trebuie să uităm spriji­ nedoara, zilele acestea de vară au cînd sînt ploi din abundenţă, pro-

Metode bune fotomontaje, 2 conferinţe etc. nul pe care această bibliotecă un dublu aspect, şi anume: atunci ducţia este (nai slabă. De ce? To- ' 1. Facultatea de medicină ve­ XVII. - I.S.E.P. „V- /• Le-

In acest trimestru, numărul ci­ l-a primit de la sfatul popular cînd plouă şi atunci cînd nu plouă, varăşul inginer şef Ciocîrlie şi cei terinară nin" Bucureşti.

In afară de metodele obişnui­ titorilor a crescut cu încă 178, comunal — preşedinte iov. înainte de a lămuri povestea cu zi- de la direcţia tehnică ştiu precis. VIII. — Institutul Agronomic 1. Facultatea de finanţe şi cre­

te, actualul bibliotecar s-a fo­ iar al cărţilor citite cu 2.069 Pompiliu Tăşală. Cu ajutorul lele ploioase şi călduroase, trebuie Acoperişul turnătoriei este deterio- L Oraiova. dit şi evidenţă contabilă

losit de cîteva sisteme inge­ Pe 1957, numărul total al citi­ sfatului, localul bibliotecii a să arătăm că, aici, în această sec- raL as*îel ca ploaia se strecoară cu j 1. Facultatea de mecanizare — Finanţe şi credit
nioasa cu ajutorul cărora nu­ torilor este de 561, iar al căr­ fost spoit şi zugrăvit. Comi­ ţie, se desfăşoară-o muncă însu- uşurinţă peste materialele şi oamenii * a agriculturii — Evidenţă contabilă
mărul cititorilor şi al cărţilor ţilor citite, 4.367. tetul comunal de partid, — se­ ,, . care muncesc aici. Acum lucrurile J 2. Facultatea de comerţ
citite s-a mărit simţitor. cretar tov. Avram Murg — se fleţitain cinstea zilei de 23 August. -sîn, t m. ai. si.mpl.e, î.nsă. ne „înt.reb, a. m J, IX. — Institutul Agronomic — Economia comerţului ¦so­
Cîţîva dintre cititori interesează permanent de mun­ Dar rezultatele nu depind numai de ce_0 sgse-ntîmple în toamnă cînd ¦
Aşa de pildă, pentru membrii Timişoara. cialist
1. Facultatea de agronomie şi

gospodăriei agricole colective Activitatea bibliotecii din ca şi metodele folosite în acti­ L»* ei»nul lor, *de mi<eto••dvele aplicate, ci ploile t¦in cîteva zile în ş7ir. ¦*: zootehnie — Merceologie
din Ostrov şi Peşteniia, şi mai vitatea acestei biblioteci. — Agricultura
ales, pentru tovarăşii din con­ Sarmizegetusa este de-acum cu­ j J o . X. — Institutul Medico-Far- 3. Facultatea de statistică
ducerea acestor gospodării, au noscută şi prin satele de mun­ Ma< sînt de îndreptat XVIII. — Institutul de Tea­
fost recomandate — in scris — '¦aceutic Cluj. tru „/. L. Caragiale“ Bucureşti.
diferite cărţi agricole şi zooteh­ te din apropiere. Săptăminal, unele lucruri INTERES PENTRU M U N C A 1. Facultatea de medicină XIX. — Institutul de Teatru
nice. 2. Facultatea de stomatologie „Szenlgyorgyi Istvan).
ţăranca Ioana Vasioni in vîrs- Tovarăşii, din sindicatul local 3. Facultatea de farmacie XX. — Institutul de Arte
Asemenea recomandări sînt Sarmizegetusa — preşedinte Plastice „N. Grigorescu“ Bucu­
introduse şi în cărţile pe care tă de 43 de ani, din salul Ho- Teofil Handruş, cît şi tovară­ Mulţi dintre irecălorii de pe arlera împletind munca de prezentare a XI. — Institutul de medicină reşti.
cititorii le ridică direct de la şii din cooperativă, trebuie să principală din Deva, şi mulţi dinlre filmelor, cu acţiunile organizaţiilor de Timişoara.
bibliotecă. biţa, vine cu traista la biblio­ înţeleagă că biblioteca sătească obişnuiţii „Corso“-ului, au rămas mi­ masă, au fost proictale pe ecran, in XXI. — Institutul de Arte
a fost creată şi pentru e i; ca raţi cînd, seara, luminile din faţa ci­ decursul serilor celor două săptămîni 1. Facultatea de medicină plastice „Ion Andreesiu" Cluj.
In cele 10 cercuri de citit de tecă după cărţi noi. Păzitorul atare s-o sprijine cu posibili­ nematografului „Filimon Sîrbu“ s-au ce s-au scurs pînă acum, de la apli­
pe raza comunei Sarmizegetu- tăţile pe care le au. stins, şi pe un ecran fixat pe peretele carea acestei metode de popularizare, XII. — Institutul Medico- XXII. — Conservatorul „Ch.
sa, conduse de cadrele didactice, caprelor din Sarmizegetusa — de pesie drum, au începui să se con­ şi filme docutneniare de scurt metraj rarmaceutic Tg. Mureş.
au fost recomandate numeroa­ ţăranul Costea Dănilescu, în Dacă la această bibliotecă tureze imagini de film. c a . „Pui de şoim", în colaborare cu Dima" Cluj.
se cărţi din biblioteca săteas­ s-ar introduce curentul electric, 1. Facultatea de medicină
că, cu ocazia serilor literare şi virstă de 67 de ani. este unul s-ar dota cu mobilier suficient A.V.S.A.P.-ul, „Măsuri de prevenire 2. Facultatea de farmacie
în adunările de U. T M. dintre cei mai activi cititori ai sala de lectură şi s-ar muta
depozitul D.C.A. din camera
Metoda difuzării cărţii cu a- bibliotecii. Ultimele cărţi citite învecinată cu biblioteca, am fi
jutorul tinerilor cititori este so­ hi măsură să afirmăm că toate
cotită de bibliotecarul Augus- de acest iubitor al cărţilor sânt: treburile .merg bine .aici.
tin Ilieşu, ca una dintre cele
mai potrivite. Cu ajutorul ei, şi ,.1907" şi ..Bijuterii de familie Organele în drept trebuie Gazetă de stradă complect neglijatăAlexandru Birlalan, responsabilul a incendiilor", în colaborare cu Sfa- j
acei cetăţeni din comună care să creeze cele mai .prielnice
nu au timpul necesar să dea Elevul din clasa IV-a elemen­ condiţii de activitate la această cinematografului, sprijinit de colec­ iul regional etc,
mai des pe la bibliotecă, fac bibii'olecă. în care lucrurile au
cunoştinţă cu ultimele noutăţi tară, Dan Gheorghiu, a citit în 'ost puse de acum pe roate. tivul său de muncă, începuse dc-aiunci
să folosească o nouă metodă de popu­
acest, an nu mai puţin de 140 GH. LUPAN larizare a filmelor, prin proiectarea Considerăm bine venită, interesan­ In piaţa din centrul oraşului spălăcite, care datează încă de
de acte întregi din filmele ce joacă tă şi folositoare, această iniţiativă -a [ Alba Iulia există o gazetă de la 8 martie.
cărţi, contabilul Ioniţă Drăgan pe ecranele din Deva şi prin prezen­ colectivului cinematografului din Dp-
tarea unor scene din filmele ce tu­ va, ia a cărei aplicare nu a fosl ne­ stradă a organizaţiei de bază Se pune întrebarea : oare
94 de cărţi, iar ţăranca utemis- rnează să ,sosească. voie de cheltuieli de investiţii, iotul membrii Comitetului orăşenesc
făcindu-se prin raţionala folosire a u- cartier 1. Miile de cetăţeni ai de partid Alba Iulia nu au tre­
tă Victoria Albttlescu, 45 fie Cu ucesl prilej se proiectează şi iildjuiui existent. oraşului, care trec zilnic prin cut niciodată prin fata acestei
diapozitive interesante. gazete ? Sau dacă au trecut, de
cărţi. :w Celelalte unităţi cinejnalógrajice din faţa acestei gazete, au rămas ce atunci se împacă cu aceas­
'egiune pol iiwftfa din acest exemplu surprinşi de faptul, că deşi a tă situaţie ?
Nu rare ori, loan Bolea —
elev în clasa II-a — se piczin trecut o perioadă destul de în­ Nlf.U SBUCHEA
tă la biblioteca sătească im-' delungată, totuşi gazeta conti­
preună cu bunicuţa lui — ţă­ corespondent voluntar
ranca muncitoare Lucreţia 1r- nuă să rămînă cu două articole