Page 31 - 1957-08

r
Nr. 827
Munca de partid
la O. C. L ,
Organizaţia de bază O.C.L. organizaţiei de tineret, a gaze­ tanţi francezi, care se află în ţara cezi şi a ambasadei Uniunii Sovietice. natoriu de copii ce poartă numele e-
„Aprozar“ Deva, nu este puter­ tei de perete şi alte aspecte ale noastră cu ocazia aniversării a 40 de
nică prin numărul mare de muncii de partid.
membrii şi candidaţi de partid.
Dar ea îşi dovedeşte tăria prin
faptul că se ocupă de proble-
• mele principale ale vieţii de
partid.
De pildă, într-una din adu­
nările generale recente, organi­
zaţia de bază a analizat mun­
ca sindicală din această insti­
tuţie, luînd hotărîri corespunză­ sarcina ca „transporturile să
toare. Există din partea orga­
nizaţiei o preocupare faţă de
• repartizarea de sarcini fiecă­
rui membru de partid, ea avînd
un plan de măsuri în vederea
întîmpinării zilei de 23 August,
şi a zilei de 7 Noiembrie. De
asemenea, organizaţia de bază
are format un activ fără de
partid din 9 tovarăşi, un corp
de agitatori, care o ajută la în­
deplinirea sarcinilor ce le are
în faţă.
Dar pe lîngă aceste lucruri
bune, organizaţia de bază folo­
seşte în activitatea sa şi unele
metode care nu sînt în confor­
mitate cu regulile de partid. De
pildă, în planul de muncă pe
luna august, este prevăzut oa
tov. director al O.C.L. „Apro­
zar“ Gh. Mermezan, să dea un
raport de activitate în faţa or­
ganizaţiei de bază, despre fe-
iul cum se ocupă conducerea
„Aprozar“ de aprovizionarea şi
desfacerea mărfurilor pe trimes­
trul III.
Această chestiune de acum
nu mai intră în atribuţiunile
organizaţiei de bază, pentru că
în astfel de cazuri, cînd un con­
ducător de instituţie sau în­
treprindere îşi desfăşoară acti­
vitatea pe plan regional, orga­
nizaţia de bază nu mai poate
să-l analizeze, deoarece, con­
form regulilor statutare, ea îşi
desfăşoară activitatea pe prin­
cipiul teritorial. Analiza activi­
tăţii acestui conducător p-e li­
nie administrativă, rămîne deci
numai în competenţa organelor
superioare.
Ar fi greşit însă spus că or­
ganizaţia de bază nu poate să
tragă la răspundere pe tovară­
şul director pentru neîndeplini-
rea unor sarcini de partid. A-
ceasta poate şi trebuie să o fa­
că, dar în nici un caz- ea nu
poate exercita "control asupra
conducerii administrative pe
plan regional.
Există multe laturi ale muncii
de partid de care organizaţia
de bază de la O.C.L. „Apro­
zar" trebuie să se ocupe, cum
ar fi de pildă, îndeplinirea pla­
nului de producţie, buna pre­
gătire a învăţămîntului de par­
tid, primirea de noi membri şi
candidaţi în partid, conducerea
O OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO 0 0 0 0 COCO 0 0 O OO OO CO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 OO 0 0 OO OO 0 0 CO OO OO OO OO 0 0 0 0 OO OO OO 0 0 0 0 o o o consecinţă a faptului că de­
SCRISOARE DINTR-0 TABĂRĂ DE PIONIERI
Z IL E D E N E U IT A T
(Urmare din pag. l-a)
lari. Cu fiecare copil trimis aici
pe 21 zile, statul cheltuieşte
cîte 520 lei. Pentru odihna a-
cestor copii a fost alocată su­
ma de peste 110.000 lei.
— In timp ce eu am plecat
la Strîmbu, povestea pionierul
Sesovici Ioan din clasa IV-a,
fruntaş la învăţătură, sora mea
Doina a fost trimisă la mare.
Din unele familii an fost tri­
mişi in tabere chiar şi cîte trei
copii ¦deodată. ¦
Aceştia se bucură de cele mai
prielnice condiţii de viaţă şi o-
dihnă. La. Strîmbu. de pildă, a
fost. sacrificată o întreagă ge­
neraţie de cocoşi aduşi de
ia gospodăria anexă a combina­
tului de la Mintia, pentru ca
de pe meniul zilnic să nu lip­
sească carnea. Au fost tăiaţi
porci, iar aprovizionarea se fa­
ce de către combinat in condiţii
bune.
Făcînd cîte o excursie, parti-
cipînd la focurile de tabără ori
!ucind activ jocuri distractive copiii pornesc totuşi la drum respectate. Cu alte cu- amintite. De asemenea, misia. Ei trebuie să or-
pioniereşti, cei 70 copii din cu cîntecul pe buze, făcînd să
seria H-a s-au pomenit în pra­ răsune depărtările de glasurile
Agenţie C.E.C. — fruntaşa
Datorită muncii .desfăşurate
de către colectiv ui agenţiei
C.E.C. din Lupeni, numărul de­
punătorilor, pe primul semes­
tru al anului 1957, a crescut
faţă de aceeaşi perioadă a a-
nului trecut, cu peste 2.000.
Această creştere a făcut po­
sibil ca planul pe trimestrul I
al agenţiei să fie 'depăşit cu 75
la sută, iar pe trimestrul II,
cu 45 la sută. La 'data de 20
iuil-ie, datorită acestor depăşiri
însemnate, colectivul agenţiei
Trebuie amintit şi faptul că
organizaţia de bază de aici,
deşi a repartizat, sarcini mem­
brilor de partid, acestea sînt
însă mult prea generale, mai
mult cu caracter de producţie.
De pildă, tovarăşului Alexan­
dru Resiga, şeful serviciului
transporturi, i s-a repartizat
meargă bine“. Tov. Ioan Petru,
şeful serviciului comercial, i s-a
trasat sarcina să se ocupe de
aprovizionare. Or aceste aşa
zise sarcini, incontrolabile de
fapt, nu vor contribui prea mult
la îmbunătăţirea activităţii or­
ganizaţiei de bază, deoarece a-
ceşti tovarăşi au exact aceleaşi
sarcini trasate şi de către con­
ducerea administrativă.
O altă deficienţă a muncii
organizaţiei de bază este şi a-
ceea că, deşi au trecut mai bi­
ne de două luni de cînd insti­
tuţia s-a mutat în noul local,
totuşi, nu a luat măsuri de a
construi o gazetă de perete,
unde salariaţii să-şi poată spu­
ne cuvîntul despre succesele
lor, despre lipsurile ce mai e-
xistă în instituţie.
Din cele arătate pînă acum,
se poate vedea clar şi felul
cum este controlată şi ajutată
organizaţia de bază, de comite­
tul orăşenesc de partid. Toc­
mai de aceea, Comitetul oră­
şenesc de partid Deva trebuie
să tragă concluziile necesare şi
să acorde o mai mare atenţie
organizaţiei de bază de la
O.C.L. „Aprozar“, deoarece, pe
lîngă problemele semnalate mai
sus, mai există încă dezordine
în păstrarea documentelor de
organizaţie şi încă alte lipsuri.
întrecerea socialistă în cinstea zilei de 2,3 August este în «toi. La fa­
brica „Sebeşul" din Sebeş, tovaraşa Ana Păcurar se află în primele rîn-
duri ale acestei întreceri.
IN CLIŞEU: tov. Ana Păcurar la maşina de brodat.
gul zilei cînd au trebuit să-şi ior cristaline. Poate că mulţi pentru prejudicii aduse trustu­ Constantin Ristea, ioan Dun- claraţia din 27 iulie a guvernului ia căutarea căilor de realizare a u-
ia... dintre ei se vor înlîlni şi anul lui prin distrugerea cărămizi­ gaci, Zlătior Băcuţ, Octavian Republicii Democrate Germane, că nui acord cu privire la dezarmare.
...Bun rămas, munte drag
In această zi şi-au spus cu­
vîntul şi micii artişti amatori
care se pregăteau cu atita fe­
brilitate pentru ultimul specta­
col dat în tabără. Cu toate stîn-
găciile inerente unor copii, a-
tît ăntecele, dansurile, cit şi
piesa prezentată au plăcut
spectatorilor — in mare parte
excursioniştii veniţi să-şi petrea­
că aici cîteva ceasuri de odih­
nă. In treacăt fie spus, ele pu­
teau fi mult mai bine pregătite
dacă cadrele didactice ar fi
depus un interes mai mare în
această direcţie.
Despărţirea de tabără nu
este totdeauna uşoară. E ade­
vărat că acasă te aşteaptă mă­
mica, tăticul, surioara sau fră­
ţiorul, dar nici de tovarăşa in­
structoare superioară cu care ai
reuşit să te obişnuieşti atît de
mult, nu-i uşor să te desparţi.
Cu umbre de regret în suflet, întocmite, dar loaie ne- în nici una din comunele sarcinile ce le are co-
Lupeni şi-a îndeplinit planul
şi pe luna august.
Printre depunători se numă­
ră şi .minerul Iuliu Silvester, de
la mina Lupeni, care, cu banii
economisiţi la C.E.C., şi-a cum­
părat de curînd mobilă nouă,
apanat de radio şi o maşină de
spălat rufe.
GABRIELA BUCUR
contabilă agenţia C.E.C. de răspuns. De pildă,
Lupeni
DRUMUL SOCIALISMULUI _Pag-.J,
Delegaţia foştilor combatanţi francezi Cuvîntarea rostită
a vizitat oraşul laş! de N. S. HRUŞCIOV
Membrii delegaţiei foştilor comba­ delegaţiei foştilor combatanţi fran­ tar condus de dr. Clunet, astăzi sa­ înşedinţa Camerei Populare
Cu acest prilej, general maior I. P. roicului medic francez care şi-a jert­ a R. D. Germane
ani de la bătălia de la Mărăşeşti, în­ Iuravlev, ataşat militar al Uniunii fit viaţa pe părruntul Romîniei, Aci,
soţiţi de membri ai Comitetului pen­ Sovietice in R. P. Romînă, a subli­ prof. Etierme Sorrel, de la Academia BERLIN (Agerpres) TASS anun­ ne, adică unirea pe bază de tratat
tru organizarea aniversării a 40 de niat semnificaţia participării delega­ de chirurgie din Paris, a evocat fi­ ţă : In cuvîntarea rostită Ia 8 au­ a celor două state suverane, in ve­
ani de la bătălia de la Mărăşeşti, în ţiei foştilor combatanţi francezi la gura doctorului Clunet. gust în şedinţa Camerei Populare, derea promovării unei politici co­
frunte cu generalul de armată în re­ solemnităţile consacrate memoriei e- a R.D. Germane, N. S. Hruşciov, mune cu privire la un anumit cerc
zervă Constantin Vasiltu Răşcanu, de' roilor primului război mondial. După ce au vizitat muzeul de artă prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., de probleme externe şi interne. Ca­
Jean Deciry, însărcinatul cu afaceri al oraşului, oaspeţii s-au oprit în a spus printre altele: lea pe care Adenauer vrea să ducă
ad-inierim al Franţei la Bucureşti, Apoi la bustul generalului Berthe- strada- general Berthelot nr. 20, la Germania — calea politicii „de pe
A. .V. Goncearuk,' secretar al amba­ lot, aflat în grădina Teatrului Naţio­ casa unde a locuit generalul în Considerăm că stabilirea contac­ poziţii de forţă“ — prezintă un
sadei Uniunii Sovietice, şi locotenent nal „Vasile Alecsandri", au fost de­ timpul operaţiunilor militare de pe telor personale între conducătorii mare pericol pentru poporul german.
colonel L. L’Helgonacli, ataşat mili­ puse jerbe de flori din partea Co­ frontul !Moldovei în anul 1917. diferitelor ţări are o mare însem­ Sînieni convinşi, a spus N. S. Hruş­
mitetului pentru organizarea aniversă­ nătate pentru lărgirea şi întărirea ciov, că clasa muncitoare din Ger­
tar al Franţei, au sosit joi la iaşi. rii a 40 de ani de la bătălia dc la La amiază, Comitetul executiv al relaţiilor de prietenie dintre ţări mania îşi va ridica glasul în lupta
Oaspeţii au fost intimpinaţi de C. Sfatului popular regional a oferit O şi serveşte cauzei păcii în întrea­ pentru pace şi în rezolvarea proble­
Nisior, preşedintele Sfatului popular Mărăşeşti, din partea delegaţiei foş­ masă in cinstea delegaţiei foştilor ga lume.
tilor combatanţi francezi şi a amba­ combatanţi francezi.
regional, O, lliescu, preşedintele Sfa­ sadei Uniunii Sovietice. Aci, general Constantin Nistor şi general de De o deosebită importanţă pen­ melor reunificării paşnice a - Ger­
tului popular orăşenesc, colonel N. de corp de armată în retragere Vic­ corp de armată în retragere Victor tru consolidarea păcii şi securităţii maniei într-un stat german unit, că
Nicolau, şi de alţi reprezentanţi ai tor Pelin a evocat figura ilustrului Petin au rostit toasturi in care au este, fără îndoială, prietenia şi în­ va folosi toate posibilităţile pentru
autorităţilor locale. conducător militar, subliniind că stă­ subliniat însemnătatea legăturilor de ţelegerea reciprocă între popoarele a împiedica creşterea mUitarismu.ui
vilirea ofensivei inamicului la por­ prietenie romîno-franceze cimentate sovietic şi german. şi dezlănţuirea unui nou război. Re-
In cursul dimineţii, la mausoleul ţile Moldovei s-a datorat acţiunii co­ ferindu-se la propunerea cu privi­
ostaşilor romîni căzuţi în primul mune a trupelor romine, ruse şi mi­ prin sîngele vărsat de fiii celor două După ce a subliniat că popoarele re la ţinerea unor aşa-numite alegeri
război mondial, la monumentul osta­ siunii franceze. popoare pentru apărarea cauzei co­ Uniunii Sovietice doresc sincer prie­ libere pe întreaga Germanie, N. S.
şilor ruşi şi la mausoleul ostaşilor mune. tenie cu întregul popor german, N. Hruşciov a arătat că atunci cînd
francezi, au fost depuse coroane din Oaspeţii au vizitat apoi fosta vilă S. Hruşciov a arătat că din partea partidul comunist este interzis, cînd
partea Comitetului pentru organiza­ „Greierul", unde în timpul primului In cursul după-amiczii, oaspeţii au guvernului Germaniei occidentale nu organizaţiile progresiste ale oameni­
rea aniversării a 40 de ani de la război mondial se afla un spital mili­ vizitat fabrica de antibiotice şi parcul există deocamdată înţelegerea cuve­ lor muncii şi partizanii păci! sînt
bătălia de la Mărăşeşti, din partea Copou. nită şi dorinţa de a dezvolta ase­ supuşi urmăririlor şi persecuţiilor
menea relaţii. poliţieneşti, iar criminalii de război
M ILIONUL COCSARILOR şi hitieriştii joacă un rol tot mai
Republica Democrată Germană, a mare în viaţa politică a Germaniei
(Urmare din pag. I-a) lii produşi chimici, după cum — Bineînţeles s-a realizat şi spus N. S. Hruşciov, este reazemul occidentale, nici nu poate fi vorba
urmează : la gudron, în propor­ planul. La cocs în proporţie de forţelor iubitoare de pace din în­ de alegeri libere.
simţite deficienţe care, în ulti­ ţie de 1i4,61 la su tă ; la ben­ 102,64 la s u tă ; la gudron, a- treaga Germanie.
ma analiză, s-au repercutat a- zen 122,42 la sută, iar la sul­ Autorităţile de la Bonn şi parte­
supra preţiuiui de cost. Mă refer fat de amoniu, în proporţie de vem o depăşire de 9,51 la sută, N. S. Hruşciov s-a ocupat apoi de nerii lor occidentali, ă spus N. S.
în special la capitolul transpor­ 118,50 la sută. Aceste depăşiri ia benzen 8,94 la sută, iar la problema menţinerii şi întăririi u- Hruşciov, urmăresc transformarea în­
turi. Depăşiri s-au mai înregis­ de plan au contribuit în mare sulfat de 8,69 la sută. nităţii între ţările lagărului socialist. tregii Germanii într-un stat imperia­
trat la cheltuielile de regie, la măsură la realizarea economii­ El a subliniat printre altele că a- list agresiv, în principala bază a
reparaţii, depăşiri justificate oa­ lor amintite. Ajuns acasă am făcut un mic ceastă întîlnire dintre delegaţiile de N.A.T.O. în Europa. N. S. Hruşciov
recum -de faptul că şi planul lu­ calcul. Din milionul cocsarilor, partid şi guvernamentale ale Uniu­ a arătat printre altele, că în recen­
n a r de producţie a fost majo­ — Şi pe iulie? s-ar putea cumpăra următoa­ nii Sovietice şi Iugoslaviei, a con­ tele tratative cu preşedintele S.U.A.,
rat. rele: 80 garnituri mobilă, 100 stituit o nouă contribuţie ia cauza Eisenhower, cancelarul Adenauer nu
—Am spus că situaţia încă costume haine camgarn, 200 întăririi unităţii ţăriior socialiste. numai că s-a pronunţat împotriva de­
In aceeaşi lună, planul de nu e definitivată. Totuşi, după perechi pantofi, 50 aparate ra­ Oamenii muncii din ţările socialis­ zarmării, dar a şi cerut să nu se re­
producţie al bateriilor de cocs calculele estimative făcute de dio „Baltica“, 100 biciclete ce­ te, a arătat N. S. Hruşciov, sînt ducă trupele americane în Europa.
a fost îndeplinit în proporţie de noi pînă acum, reiese că şi luna convinşi că în întrecerea paşnică Adenauer este un adversar înverşu­
101,04 la sută, iar pe principa­ trecută am realizat însemnate hoslovace, 1.000 cămăşi de po- cu capitalismul, victoria va fi de nat al reglementării problemei dezar­
economii. Cîteva zeci de lei pe plin, 100 maşini aragaz cu 3 o- mării — problemă care preocupă în-
tona de cocs. chiuri şi buteliile respective şi... partea socialismului. treaga omenire, a declarat N. S.
un apartament modern. N. S. Hruşciov s-a ocupat de a- Hruşciov.
— Şi planul...
semenea de problema reunificării Amintind de propunerea Uniunii
naţionale a Germaniei. Reunificarca' Sovietice de a se proceda ia retra­
Germaniei pe o bază paşnica de- gerea treptată, de comun acord, a
mocratică, a spus N. S. Hruşciov,
contravine planurilor forţelor impe­
rialiste ale puterilor occidentale. Po­
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE litica de militarizare dusă de actua­ trupelor din Germania, N. S. Hruş­
lele cercuri guvernamentale ale Re­ ciov a arătat că Uniunea Sovietică
Risipă, risipă, risipă publicii Federale Germane, şi de este gata să-şi retragă trupele nu
partenerii lor occidentali, duce po­ numai din Republica Democrată Ger­
poarele Europei şi în primul rind po­ mană, ci şi din Polonia, Ungaria,
La articolul cu titlul de mai Mihai Sima de pe şantierele porul german intr-o situaţie extrem Romînia, dacă Statele Unite şi cele­
sus, publicat în „Drumul so- întreprinderii 409. de periculoasă. Forţele iubitoare de lalte ţări ale N.A.T.O. îşi vor retra­
ciaiişmuiui" nr. 788 din 26 iu- Cu decizia nr. 83, tot din pace din Europa şi din întreaga lu­ ge trupele din Germania occidentală,
nie, a.c., direcţiunea Trustului data de 2 dlrgust, au fost im- me, a subliniat N. S. Hruşciov, aş­ Franţa, Anglia şi alte ţări ale Euro­
,4. qpnstrjifţii, Hunedoara, ne p^tţate diferiţe şume, variind în- teaptă ca poporul...german să spună pei occidentale. Statele Unite ale A-
fâce cunoscut măsurile luate tre 900—4.850 lei tovarăşilor: un nu hotărît politicii de reînviere mericii, a arătat N. S. Hruşciov, nu
pentru a pune ordine în păs­ inginer O. Veleovschi, pentru a militarismului german. Numai vor să accepte aceasta: ele au ne­
trarea şi folosirea judicioasă distrugerea a 300 plăci prefabri­ transformarea întregii Germanii în­ voie de trupe americane în Europa
a inateriajelor de construcţii. cate din beton armat, ing. Mir- tr-un stat iubitor de pace, democrat, pentru a ţine sub controlul lor nu
Cele semnalate în coloanele cea Bîrsan pentru distrugerea va asigura poporului german o e- numai Germania occidentală, ci şi
ziarului — se spune în scrisoa­ a 100 plăci prefabricate din xistenfă şi dezvoltare independentă. alte ţări ale Europei occidentale.
rea de răspuns — au fost jus­ beton armat şi degradarea a Cine doreşte cu adevărat unifica­ Subliniind că Uniunea Sovietică a
te şi In bună parte cunoscute. 500 kg ciment, ing. Paul Istrate rea Germaniei, a spus în continuare dat în ultimul timp destule dovezi de
După apariţia articolului res­ pentru distrugerea a 300 kg N. S. Hruşciov, nu poate să nu ţină bunăvoinţă pentru rezolvarea proble­
pectiv, conducerea Trustului a fier fasonat, ce nu a fost de­ seama de faptul că există două mei dezarmării şi că Uniunea Sovie­
trecut la sancţionarea celor vi­ pozitat în condiţiuni bune. state germane. Problema reunificării tică a propus ca deocamdată să se
novaţi de risipa de materiale Germaniei trebuie să fie rezolvată cadă de acord asupra încetării expe­
dovedită pe toate şantierele ca La aceeaşi dată, cu decizia de poporul german însuşi, iar dato­
nr. 80, sumele pentru degra­ ria celor patru puteri constă în a rienţelor cu arma nucleară, cel pu­
şi au fost organizate şi instrui­ ajuta prin toate mijloacele poporul ţin pe 2—3 ani, N. S. Hruşciov a
te organe de control, acestea darea de materiale de construc­ german să rezolve problema sa na­ arătat că nici această propunere sim­
nu şi-au făcut datoria. ţii au fost imputate conducă­ ţională pe calea unor tratative în­ plă nu este sprijinită de guvernele
tre cele două state germane. N. S.
Astfel, eu decizia nr. 84 din torilor şantierului nr. 4. C. F. Hruşciov a arătat că Uniunea So­ puterilor occidentale, ln ciuda aces­
2 august a.c., s-au imputat su­ care se evaluează la 31.386 lei, vietică împărtăşeşte şi sprijină de­ tei poziţii a puterilor occidentale, a
me variind între 350—6.000 lei, spus N. S. Hruşciov, Uniunea So­
tovarăşilor: ing. Nicolae Scar- vietică nu intenţionează să renunţe
lat, meşterilor Tudor Loghin,
lor, prefabricatelor din beton
viitor pe aici. A fost frumos, armat şi a altor materiale ur­ Gheorghian, magazionierului I. împărtăşeşte şi sprijină calea de. re- Cercurile conducătoare ale Germa­
nu încape vorbă, dar ce păcat mătorilor : Florian Manea şe­ Bumbacu şi şefilor de echipă unificare a Germaniei, reală chiar niei occidentale, a spus N. S. Hruş­
că timpul e atît de scu rt! ful şantierului, la grupul nr. 1, şi în actualele condiţii complicate ciov, adoptă faţă de Uniunea Sovie­
şi maiştrilor de pe şantierul Petru Tohorcea şi îoan Anghe- — crearea unei confederaţii germa- tică o poziţie vădit ostilă. O astfel
In seara zilei de 5 august, O.M., Dumitra IVloraru, Cornel liu. de politică, a spus el în continuare,
pionierii şi şcolarii hunedoreni Orban, Ernesth Rokert, B. Ivă- nu va aduce nimic bun Germaniei
şi-au luat rămas bun de la ta­ nescu, Francisc Fabian, Nicolae DOUĂ ANIVERSĂRI occidentale însăşi. In legătură cu a-
bără, păstrind vie amintirea a- Zaharia, precum şi maiştrilor :
cestor minunate locuri, cit şi a (Urmare din pag. l-a) nis a devenii alia. Cînd fabrica a ceasta, el a amintit declaraţia unor
zilelor frumoase petrecute în Ioan Paul, Ludovic Szkoi şi
timpul acestei vacanţe de vară. Aşa a istorisit tovarăşa Simonis oameni de stat ai Germaniei, cance­
cum a muncii la patronul fabricii
devenit bun al poporului, lucruri’e ' larul Bismarck şi Joseph Wirth, care
Uncie-i activitatea comisiei s_au schimbat. Nu se mai lucrau 16 P s-au pronunţat pentru menţinerea re­
ore -ln ca pg uremea patroni- 1 laţiilor de prietenie între Rusia şi
de pălării, cum s-a angajat apoi la /or < Germania.
Arătînd că între Republica Demo­
permanente fabrica unde lucrează astăzi, numai jn concediui de oduină> tov. Si- )
crată Germană şi Uniunea Sovietică
că atunci muncea la capitalişii. monis a mers la staţiune şi şi-a în- <I există trainice relaţii frăţeşti, bazale
pe principii socialiste, N. S. Hruşciov
Dacă vrei să cunoşti Constantin Bucium, Cor- deplasat să seintereseze — Şi cînd eraţi bolnave, vi se grijit sănătatea zdruncinată cu ani Î a subliniat: „Dacă Republica Demo­
crată Germană va fi victima unei a-
activitatea comisiei per- nel Şerban şi Samoilă măcar de sarcinile pe dădea îngrijire — mai interveni ci- l-n unnd_ Astăzi, munceşte ta secţia ; gresiuni, Uniunea Sovietică şi cele­
lalte ţări socialiste îi vor veni in a-
manente de gospodărie Demeier să se ocupe de linie de comisie perma- neva cu o altă întrebare 7 dg remaiat a fabricii. In curbul î jutor şi vor apăra libertatea şi inde­
pendenţa ei".
comunală si industrie lo- acţiunea de încasări a nentă. — Aşi, după cîiva iimp de conce- munca ei va fi răsplătită şi mai
diu medical erai dată afară auto bine, după sistemul de salarizare im- 1
cală, de pe lîngă Sfalul autoimpunerilor în co- Dionisie Pop, preşedin- mat. Bolnavii de plămîni mureau bunăiăţit. Tov. Simonis nu-i o fire e- )
pe capete. Nu se îngrijea nimeni goistă. Ea priveşte cu dragoste şi [
popular raional Brad, munele Vata, Bălţa şi iele comisiei, Ioan Po- de ei. mulţumire fetele pe care le califică '<
este deajuns să deschizi Ribita. Că n-au făcut ni- pa, vice-preşedinte, şl
dosarul acestei comisii. mic, o dovedeşte slaba Maria Matieş> secretară,
Ai să găseşti aici pla­ încasare care n-a depă- trebuie să se gîndească O~ nouaw vi. ata Şi le împărtăşeşte cu bucurie clin ex- )
perien(a sa căpătajă ln ce. 29 de
nurile de muncă frumos şij cifra de 25 la sulă pe viilor mai mult la
După 1944 şi viaţa Măriei Simo- an‘ din cîmpul muncii. < Politica noastră, a spus în înche­
ierea cuvîntării sale N. S. Hruşciov,
vinie, aciivilalea acestei în plamd comisiei per- ganizeze şedinţe cu este determinată de hotărîrile Congre­
comisii se mărgineşte manente era prevăzut ca membrii comisiei, în care sului al XX-lea al Partidului Comu­
numai la întocmirea de aceasta să sprijine con- să vină cu propuneri nist al Uniunii Sovietice. Ne vom
planuri. Cit despre fapte, iribuţia în muncă în di- pentru îmbunătăţirea îndrepta eforturile cu o şi mai mare
acestea mai rar. Chiar ferite comune, dar nu muncii în sectorul de
şedinţele comisiei nu se s-a deplasat nimeni pe activitate de care răs- II L'A perseverenţă spre dezvoltarea forţelor
respectă. In ceea ce pri- ieren in legătură cu a- plină. Planurile de mun­ de producţie ale ţării, a spus N. S.
ceşte propunerile pe ca- ceaslă problemă aşa cum că nu trebuie să rămînâ Hruşciov, spre ridicarea bunăstării şi
re trebuie să le facă co- nimic nu s-a făcut nici doar pe hîrtie. Numai a- nivelului cultural al oamenilor mun­
misia, de aşa ceva nici pentru dezvoltarea coo- lunci, membrii comisiei cii, spre înfăptuirea politicii externe
nu se pomeneşte. perativei „Moţul"-Brad, o permanente respective vor a cărei bază o constituie principiile
altă sarcină trecută în putea spune că şi-au a- leniniste ale coexistenţei paşnice a
Aşa cum am spus, plan. dus şi ei contribuţia la statelor cu sisteme sociale diferite,
planurile de muncă sînt ridicarea satelor, la creş­ spre asigurarea unei păci trainice, a
g du este, că membrii terea nivelului de trai prieteniei şi colaborării cu popoarele
bine întocmite. Dar un- material si cultural al tuturor ţărilor, spre întărirea prin
de-i activitatea pentru comisiei, majoritatea de- oalrieni[or muncii care toate mijloacele a lagărului socialist.
îndeplinirea lor 7 Greu
putaţi raionali, nici în i-au ales ca depulaţi.
îhtr-unul din planuri es- comunele in care au fosl B. ROMULUS
ic prevăzut ca tovarăşii
aleşi ca deputaţi, nu s-au