Page 32 - 1957-08
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 827
—x
Transformarea IIIIIIII1IIIIIII1III111IIIIIIIIIIIIIIII1IIII11III1III1IIIII1III1IIIIIII1IIIII1IM lllllllillllllllllllliwiwwiliwi'^iwww'iiii'wiiliipilllllllllliiiiiiiilllllllllllliii1^ .. . 0 importantă hotârîne
socialistă a satului
ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele ştiri a guvernului indonezian
albanez
DE PESTE HOTARE DJAKARTA 9 (Agerpres). In
cadrul unei şedinţe a cabinetu
lui indonezian a fost adoptată
TIRANA 9 (Agerpres) — ' ..... . .. IIIII1U... . ...III' o lege excepţională în baza că
TASS anunţă : Satul albanez \ reia se acordă autonomia pro
merge cu succes pe calea Vizita delegaţiei de partid Cînd si cum se vor desfăşura vincială Sumatrei de vest şi re
transformării socialiste. Nu şi guvernamentale sovietice 99 giunilor Riau şi Djambi din
mai în cursul primelor 7 luni lucrările celui de-al lY-lea Sumatra centrală.
ale acestui an în ţară s-au in ®. i. Germana
creat aproape 600 de coope Capitalele celor trei noi pro
vincii vor fi Dukkittinggi pen
rative agricole, adică atît ă t
s-au creat în tot anul 1956. BERLIN 9 (Agerpres). După s-ia îndreptat spre Treptow Park, Congres al F.M.T.D. tru Sumatra de vest, Tandjung
In prezent în Albania există cum transmite agenţia TASS, unde ia avut loc ceremonia de Pinang pentru Riau şi Djambi
1500 de gospodării colective în după amiiazia zilei de 8 au punerii coroanei de flori la mo MOSCOVA (de la trimişii Congresul îşi va desfăşura congres şi-au anunţat participa pentru Djambi.
care grupează 40 la sută din gust delegaţia de partid şi gu numentul ostaşilor sovietici că Agerpres) Joi dimineaţa la cen lucrările atît în şedinţe plena
toate gospodăriile ţărăneşti vernamentală sovietică a depus zuţi în timpul războiului. trul de informaţii al Congresu re, cît şi în cadrul a 13 comi rea delegaţi reprezentînd 205 Japonia coate coexista
şi cuprinde aproape jumătate o coroană de flori la monumen lui Federaţiei Mondiale a Tine sii, care vor discuta o serie de organizaţii de tineret care gru în mod paşnic cu Uniunea
tul socialiştilor germani de la Apoi delegaţia de partid şi pează 85 milioane de tineri din
guvernamentală sovietică a vi
din suprafaţa arabilă a ţării. cimitirul din Friedrichsfelde. zitat Berlinul. Delegaţia a fost retului Democrat de la Mosco probleme ca : cunoaşterea reci 97 de ţări. Printre delegaţi se Sovietică şi cuR.P. Chineză
In regiunile Delvine, Bilis- La cimitir iau sosit N. S. Hruş- însoţită de F. Ebert, primarul va a avut Ioc o conferinţă de procă şi colaborarea între or vor afla reprezentanţi a 50 de in ciuda deosebirilor
ciov, A. I. Mikoiian şi alţi mem general al marelui Berlin şi de presă, la care au participat zia ganizaţii de tineret din ţări cu organizaţii de tineret care s-au
te şi Vlora, precum şi în lo arhitectul şef II. MenselImami. rişti străini şi sovietici. Bru regimuri sociale şi economice afiliat la FMTD după cel de-al ideologice dintre est şi vest
calităţile Konispol, Krievid şi bri ai delegaţiei de partid şi Delegaţia a vizitat apoi expozi diferite; tineretul şi coopera III-lea congres. De mare im
în alte cîteva centre nu exis guvernamentale sovietice, pre ţia de construcţii din „Sportha no Bernini, preşedintele FMTD, rea europeană, tineretul, pro portanţă este prezenţa la con TOKIO 9 (Agerpres). In
tă nici un sat fără cooperaţi- cum şi conducătorii de partid lle“. a vorbit despre importanţa ce blemele colonialismului şi prin gres a unor organizaţii de ti cadrul unei conferinţe de pre
şi de stat din R. D. Germană. lui de-al IV-Iea Congres al să, ministrul Afacerilor Exter
ve agricole. De la cimitirul din Frie In seara zilei de 8 august de FMTD care va avea loc la cipiile de la Bandung, dreptu neret neafiliate la FMTD. Pes ne al Japoniei, Iţiro Fujiyama,
drichsfelde, delegaţia de partid legaţia de partid şi guverna Kiev între 16 la 29 august rile tineretului muncitor, dez te 100 de astfel de organizaţii a declarat că Japonia poate
, V'V- şi guvernamentală a U.R.S.S. mentală sovietică împărţită în a.c. voltarea progresului tehnic, a au anunţat că vor trimite ob
două grupe a început călătoria Trecînd în revistă dezvolta raţionalizării şi automatizării în servatori la congres. Printre a- coexista în mod paşnic cu U-
niunea Sovietică şi cu R. P.
prin Republica Democrată Ger rea FMTD în decursul celor
Congresul Alianţei Cooperatiste mană. Primul grup, format din 12 ani care s-au scurs de la industrie; tineretul agricol şi cestea s în t: Tineretul Partidu Chineză, în ciuda deosebirilor
tovarăşii N. S. Hruşciov, A. A. crearea acestei mari organiza viaţa la sate ; studenţii, legătu lui Congresului din India, Con ideologice dintre est şi vest.
Internaţionale şi-a încheiat lucrările Gromîko, V. V. Grişin, V. E. ţii internaţionale a tineretului, rile lor cu tineretul muncitor siliul organizaţiilor de tineret
Semiceastnîi şi G. M. Puşkin a vorbitorul a subliniat că ac şi participarea lor Ia rezolva din Japonia, Consiliul tineretu Totodată Fujiyama a subli
STOCKHOLM 9 (Agerpres) tiste internaţionale a fost rea- tualul congres are o importan rea problemelor societăţii etc. lui egiptean, Tineretul partidu niat însă că politica externă a
TASS anunţă: La 7 august şi-a 'Ies M. Breaux (Franţa) şi vi- plecat cu automobilele la Lei ţă sporită, date fiind transfor lui Deo Desteur din Tunisia, Japoniei se bazează pe cele
încheiat lucrările la Stockholm cepreşedinţi. A. P. Klimov pzig. Cel de al II-lea grup al mările în viaţa tineretului şi a Congresul va discuta acti mai strînse relaţii cu S.U.A.
cel de al XX-lea congres al A- (U.R.S.S.) şi M. Bonov. (Sue cătuit din tovarăşii A. I. A'tiko- întregii lumi, intervenite după vitatea FMTD şi sarcinile ei Tineretul partidului radical din El a declarat că în prezent gu
lianţei Cooperatiste Internaţio dia). A fost ales de asemenea ian, P. N. Kuzmin, I. A. Spi- cel de-al III-lea Congres al viitoare, modificări în statutul vernul japonez nu este în si
nale. In ultima zi de lucrări Comitetul Executiv al alianţei FMTD care a avut loc la Bu FMTD şi va alege organele de Argentina, Tineretul partidului tuaţia de a stabili relaţii di
congresul a ascultai raportul cooperatiste internaţionale. ridonov şi Z. V. Mironova au cureşti. Prin faptul că în cen conducere ale Organizaţiei In plomatice au R. P. Chineză şi
lui A. Johannson (Suedia) inti plecat cu un tren special spre trul discuţiilor vor sta proble ternaţionale a Tineretului De socialist din Brazilia etc. Va că aceasta nu este o problemă
tulat „despre cooperaţia în dez oraşul Sassnitz. mele colaborării dintre tineri şi mocrat. care se pune în viitorul apro
fi de asemenea reprezentat la piat.
După datele preliminare, la
congres prin observatori tine
retul popular iugoslav.
voltarea economică internaţio Comitetul Politic al lig ii, arabe a luat în discuţie contribuţiei tinerei generaţii la
nală". Delegaţii au examinat
de asemenea propunerea ameri agresiunea engleză împotriva Omanului şi Yemenului acţiunile pentru coexistenţa paş
nică a statelor cu orînduri so
cană în problema rolului con
CAIRO 9 (Agerpres) TASS la Cairo. ciale diferite, prin posibilitatea
ducerii organizaţiilor coopera a n u n ţă : La 8 august a avut
Comitetul Politic a ascultat creată tuturor organizaţiilor de
tiste. Ioc la Cairo o şedinţă a Co comunicarea făcută de repre tineret de a participa la lucră
M. Bonov, reprezentant al de mitetului Politic al ligii ţări zentantul Yemenului cu privi rile sale, Congresul FMTD de
legaţiei suedeze, a prezentat lor arabe convocată pentru a re la noua agresiune engleză Ia Kiev, va avea un adînc ră
un amendament la proiectul de
Elevii lui B odola în tre c u ţi la lim itărevoluţie pe marginea raportu
lui prezentat de A. P. Klimov. discuta situaţia din Oman. Re săvîrşită la frontierele regatu sunet nu numai în viaţa organi
delegatul sovietic. Fondul a- prezentanţii ţărilor arabe au fă lui Yemenului. Această agresiu zaţiei internaţionale a tineretu
cestui amendament constă în
cut schimb de păreri cu privi ne engleză este o parte a inter lui, ci şi asupra întregii acti după «o joc frumos
sprijinirea ideilor creării aşa vităţi a tineretului din diferite
numitelor zone regionale de re la transmiterea problemei venţiei imperialiştilor englezi în ţări.
comerţ liber şi în special a pie privind agresiunea imperialistă Oman.
ţei europene. După dezbaterile
care au durat 2 zile, amenda împotriva Omanului la Consi Bluecher cere reabilitarea Energia Hunedoara - Komloi Bânyăsz 1-0 (0-<
mentul prezentat de delegaţia liul de Securitate al O.N.U. tuturor criminalilor de război hitlerişti
suedeză a fost respins şi a fost S-a hotărît să se continue dis Iată dar că formaţia noastră ori, iar cei ai oaspeţilor de 27 Balint. Mijlocaşii fac de nb<cei
adoptat proiectul de rezoluţie cutarea acestei probleme în ca BONN 9 (Agerpres). In ca- completă a tuturor membrilor poate să facă, atunci cînd vrea, de ori. Este o constatare îm o muncă anonimă, ei nu. se re
iniţial pe marginea raportului drul şedinţei următoare a Comi d-rul unui miting electoral, vi- organizaţiei hiţleriste $$', declă- partide de bună calitate. După bucurătoare faptul că jucătorii marcă înscriind goluri decât
prezentat de delegatul sovietic. tetului Politic care a fost fi ceoănceliarul R. F. Germane, rată organizaţie criminală de jocul de duminica trecută, cînd foarte rar. In partida de ieri,
xată la ÎO august şi la care Bluecher, ia cerut reabilitarea tribunalul de la Nurenberg. „Energia" a întrecut la scor re hunedoreni au lichidat •?( ca de altminteri în mai toate
este invitat şi EI Haasy, repre prezentativa feroviarilor din Se- nădăjduim că ultimele jocuri partidele susţinute de echipa din
zentantul Imamului din Oman ghedin, ieri a depăşit la un nu vor constitui excepţii — cu oraşul nostru, cei doi mij
o meteahnă destul de veche, şi
Congresul a hotărît să decerne- • • •*< *0 *1 punct diferenţă o altă formaţie anume, lipsa de finalitate a locaşi de margine amintiţi au
ze profesorului finlandez E. din R. P. Ungară. De data a- acţiunilor, combinaţiile inutile luptat fără răgaz, fiind prezenţi
Aaltonen tradiţionalul premiu ceasta este vorba de reprezen în careul de 16 metri. Dacă to atît în apărare, cît şi in atac.
tativa minerilor din Komlo. care tuşi „Energia" nu a marcat mai Jocul acesta ne-a mai adus
Lucrările conferinţei internationaleal alianţei cooperatiste interna a promovai recent, in prima ca mult, aceasta se explică prin
*\ tegorie a campionatului maghiar jocul tehnic şi precis al apă o satisfacţie: am revăzut după
ţionale pentru lucrarea sa „Coo de fotbal. rătorilor echipei din Komlo. mulţi ani pe !uliu Bodola. care
peraţia de consuni în Finlanda". pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen ne-a îneîntat, celor mai tineri
A fost ales Comitetul Cen In general, partida a avut o Trebuie să subliniem încă un copilăria, şi celor mai in vîrstă,
desfăşurare egală. Cele două lucru, şi anume, buna compor tinereţea, cu jocul său de o ra
tral al alianţei cooperatiste in Delegatul indonezian Lupta pentru interzicerea Iul savantului Bcrlrand Russcl înaintări au tras mult la poartă, tare a celor doi mijlocaşi de ră fineţe. Ieri, Bodola a dirijat
ternaţionale. La şedinţa Comi privind convocarea unei conţe- atacanţii „Energiei" de 34 de margine hunedoreni, Sîrbu şi de pe marginea terenului echi
tetului Central, care a avut loc Sugiri se pron unţă armelor nucleare este o rinţe internaţionale pentru in pa oaspeţilor. După joc, ne-a
după închiderea congresului, terzicerea armelor de extermi Sibienii învinşi ta un scor sever declarat că a fost plăcut impre
preşedinte al alianţei coopera- pentru o acţiune comună parte indivizibilă a luptei nare în masă. sionat de comportarea echipei
a ţărilor din Asia şi Africa In cinstea „Zilei minerului“, tul celei de a doua reprize, ei noastre, mai ales a apărători
t popoarelor arabe ¦A- s-a jucat la Brad meciul dintre joacă cu pase precise, care se lor.
TOKIO 9 (Agerpres). — Progresul Brad şi C. S. Sibiu, încheie cu golul marcat de Pe-
Laosul se pronunţă Luînd cuvîntul în cadrul lucră împotriva imperialismului DJAKARTA 9 (Agerpres). terminat cu severul scor de treanu în minutul 52. O minge Punctul victoriei a fost îns
rilor celei de a lll-a conferinţe 8—1 în favoarea celor din Bnad. prelungită şi un om liber adu cris în minutul 64 de la aproxi
pentru dezarmare internaţionale pentru interzice CAIRO 9 (Agerpres). Pre Comitetul Central al mişcării ce unicul gol al sibienilor, pe mativ 25 metri, Zapis a execu
rea armei atomice şi cu hidro sa egipteană acordă atenţie lu de femei din Indonezia a publi Meciul începe în nota de do ca-re-1 marchează Rîţulescu în tat o lovitură liberă, iar Sîrbu,
şi in t e r z ic e r e a gen, unul din cei doi delegaţi crărilor celei de a IlI-a confe cat o declaraţie in care îşi ex minare a brădenilor care for minutul 65. După aceasta, ur ţâşnind dintre apărătorii ad-
ai Indoneziei, Sugiri, reprezen rinţe internaţionale pentru in primă deplina solidaritate cu ţează poarta celor din Sibiu. mează o ploaie de goluri mar verşi, a reluat cu capul balo
armelor nucleare tantul sindicalelor indoneziene, terzicerea armei atomice şi cu scopurile conferinţei internaţio Timp de 6 minute reuşesc să cate, foarte frumos, de c ă tre : nul în plasă. A fost un gol. de
a făcut apel la solidaritatea ţă hidrogen, care are loc la To nale pentru interzicerea armei tragă 9 bare. Meciul devine din Bînna, minutul 80, Varvonlc, mi toată frumuseţea pe care por
HANOI 9 (Agerpres). In ca- rilor din Asia şi Africa pentru kio. atomice şi cu hidrogen, care are ce în ce mai dinamic şl, în mi nutul 83, Şlep, minutul 85 şi tarul oaspeţilor nu l-a putut îm
d.ul unei şedinţe comune Adu a se obţine interzicerea arme loc la Tokio. nutul 24, Şlep, după o frumoa Marina, minutul 89. piedica.
narea Naţională şi Consiliul lor atomice. El a arătat că a- Intr-un articol în care urează să combinaţie cu Petreanu şi
regal al Laosului au adoptat o ceastă solidaritate poate fi rea succes lucrărilor conferinţei, 4r Mateiaş. trage puternic: 1—0. A jucat foarte bine întreaga Se ¦cuvine a fi subliniată
rezoluţie cu privire la poziţia lizată prin schimburi de expe ziarul „El Massa" scrie că Meciul devine apoi echilibrat, echipă brădeană, şi în special comportarea excelentă a porta
Laosului în problema dezarmă rienţă între aceste ţări în le lupta pentru interzicerea arme PRAG A 9 (Agerpres) CETE- mingea plimbîndu-se de la- o înaintarea. De la Sibiu s-au e- rului Krausz, a mijlocaşului
rii în legătură cu apropiata se gătură cu campaniile naţiona lor nucleare este o parte indivi KA anunţă: Apelul Federaţiei poartă la alia. Totuşi, pî-nă la videnţiat Anton şl Rîţulescu Polgar şi a înaintaşilor Groz-
siune ordinară a Uniunii inter le pentru interzicerea armelor zibilă a luptei popoarelor arabe Democrate Internaţionale a fe repriză, gazdele mai marchează Merită laude antrenorul Gain dics şi Gelencser de la Komloi
parlamentare care va avea loc atomice. El a arătat de aseme împotriva imperialismului. meilor, prin care toate femeile două goluri prin Man minutul Vasile, care, la ultimul antre Bamjasz şi a celor doi mijlo
în septembrie anul acesta la nea că ţările din Asia şi Afri sînt chemate să lupte pentru in 43 şi Volooş minutul 45. nament, a căutat să pună ac caşi de margine. Sîrbu şi Ba
Londra. ca pot colabora în acţiunea de Ziarul „Al Gumhuria" pu terzicerea armelor atomice şi cu centul cît mai mult pe jocul lint, a fundaşului Calotă şi a
a cere O.N.U. şi marilor pu blică interviurile a cinci profe hidrogen, a avut un răsunet u- La reluarea meciului, fotba- colectiv şi tragerea la poartă. interului Tetea din echipa „E-
Adunarea Naţională şi Con teri realizarea unui acord inter sori de la universitatea din Cai riaş în rîndurile femeilor ceho Arbitrul Soimosi n arbitrat bine. nergia".
siliul regal, se spune în rezo ro. care denunţă folosirea ener slovace Zilnic sosesc ta sediul lişlii brădeni intră pe teren ho-
luţie subliniază că popoarele sînt naţional în problema armelor giei atomice în scopuri de dis comitetului femeile- din Ceho SUSAN MIHAI Arbitrul Marfa Mihai (Deva)
ameninţate de groaznica pri trugere. Ei cer tuturor oameni slovacia numeroase rezoluţii, tărîţi să demonstreze un joc
mejdie a războiului atomic. De atomice. lor de ştiinţă să nu folosească scrisori şi telegrame în care fe corespondent a condus cu multe scăpări.
aceea sesiunea consideră că de descoperirile ştiinţifice în sco meile cehoslovace cer încetarea frumos, astfel că. de la începu
zarmarea este absolut necesară. puri războinice şi. sprijină ape- experienţelor cu arma nuclea M. ENESCU
Râmlncrea în N. A. I. i. şt ramificarea ră şi folosirea energiei atomice O OO OO CO GO CO OO OO OO OO OO CO 0 0 OO 0 0 0 0 OO OO QO 0 0 0 0 OO OO OO OO OO OO CO OO 0 0 o o O O 0 0 0 0 OO OO O* O OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o o o o o
in scopuri paşnice. In nume
roase scrisori, femeile cehoslo
sc exclud u ia pc alfa vace cer Organizaţiei Naţiuni X Hi. 71 ! N
lor Unite să intervină în favoa
— Declaraţiile şi cuvîntările Iui Oilenhauer şi altor fruntaşi ai opoziţiei rea interzicerii oricăror arme SPECTACOLE DUMINICA II AUGUST 1957 10,20 Muzică populară ••omîneaseă;
din Germania occidentală neşti; 10,00 De toate pentru to ţi!
nucleare.
A-
BONN 9 (Agerpres). După electoral la Bochum, Oilenhauer preşedinte al P.S.D.G., în cu LONDRA 9 (Agerpres) — CIN EMATOGRAHC.E tl,OU Revisfa presei: 12,20 Muzică 13.00 Concert de estradă; 14,15 Mic
cum anunţă ziarul vest-german a cerut ca, „în interesul po vântarea rostită la un miting TASS anunţă: Un grup de mi DEVA : Cavalerul fără lege: cinema din operele; 14,00 Muzică uşoară; concert de muzică populară romî-
„Die Welt“, preşedintele P ar porului german“, să nu se per electoral a s p u s : „Acela care litanţi pe tărîm obştesc, poli „Grădina de vară“ : Capete de cîins; !4,30 Concert de estradă; 16,00 Mu nească; 15,45 Muzică distractică 5
tidului Social Democrat din mită ca Adenauer să devină din spune ca şi cancelarul fede tic, cultural şi religios din Wal- ALBA 11. LIA : Stan şi Bran stu ncă, populară din diferite regiuni ale 16.00 Vorbeşte Moscova ; 17,30 Hai
ral că „vrem să rămînem în les au adresat populaţiei che denii la Oxford ; APOL DU DE SUS ¦ ţării : 16,30 Jurnalul şalelor; 17,30 să-ntindem hora m are; 19,15 Cîntece
Germania, Oilenhauer, luînd cu nou cancelar federal. Muzică, uşoară romîucască ; 18,00 Mu
zică; 19.30 Drumeţii veseli; 20,15
vîntul în cadrul unei conferin Condamnînd orientarea gu N.A.T.O., referindu-se în cazul marea să semneze o petiţie a- Marile m anevre: BARU MARE Teatru la microfon: „Şcoala birfeli- de nuntă şi jocuri populare romî-
vernului vest-german în pro acesta la întreaga Germanie, dresată guvernului englez îm Aida; BRAD: Odată în v ia tă : HA ,!or'\ comedie de R. B. Sheridan; u eşti; 19,45 Padini de satiră şi umor;
ţe de presă la Bochum, a blema reunificării, Oilenhauer refuză reunificarea Germaniei“. potriva °xperienţelor cu arma ŢEG : Dragoste de mamă ; 1LIA : Se 32.30 Muzică de dans. 20,05 Muzică de dans: 21,00 Festival;
criticat cu asprime politica lui nucleară. renada străzii ; LONEA : In toiul lup 21,30 Muzică de dans; 22,30 Program
Adenauer, în special afirmaţia s-a pronunţat totodată împotriva Wolfgano Dehrino, conducă te: : ORAŞTIE: Inima cîntă : PETRO PROGRAMUL IL: 7,00 Cîntece şi
Iui că la 15 septembrie, ziua unor tratative cu guvernul R. D. torul campaniei electorale a Autorii petiţiei cheamă gu ŞAN1: Muntele bătut de v în l; SEBEŞ: jocuri populare romîne.şti: 8,00 Radio de romanţe.
alegerilor parlamentare, „po partidului Liber Democrat, a vernul englez să 'ante să obţi Fiica, mea trăieşte la V iena; SIME Tepeluş; 9,10 Arii celebre din opere; BULE 1INE DE ŞTIRI :
Germane în această problemă. declarat la o adunare electo nă încheierea unui acord inter RIA : Citadela sfărîmată : TEIUŞ 9.30 Revista presei străin e; 9,50 Mu
porul german va lua o hotărîre El a afirmat că rezolvarea pro rală : dacă la 15 septembrie naţional „cu privire la înceta Artistă cu orice preţ: ZLAI'NA: The- ncă uşoară de compozitori rom îni; 6,30; 13,00; 19,00; 22.00; 23,52
în sprijinul N.AT.O.“. „Acela blemei germane este o sarcină Uniunea Creştin Democrată îm rea experienţelor cu bomba cu reze Raquin; PETR1LA: Parada Iu. (programul 1), 7,50; 14,00; 20.00;
care cere poporului german o a celor patru mari puteri. preună cu satelitul ei — Par hidrogen ca prim pas spre in 23,00; (programul 11).
asemenea hotărîre,. a declarat
Alţi reprezentanţi ai partide
Oilenhauer, vrea un singur lu lor de opoziţie din Germania oc tidul German — sau fără el, terzicerea totală a armei ato Charlott. LOTO CE NTRAL
cru şi anume continuarea scin cidentală au criticat de aseme va întruni din nou majoritatea mice". SELECŢ1UN1 DIN
dării Germaniei. Participarea în nea cu asprime politica dusă absolută din Bundestag, aceas Petiţia a fost sprijinită cu PROGRAMUL DE RADIO La '.racr-y-ra Loio Central din seara zilei de 9 august 1957,
tregii Germanii la N.A.T.O şi de actualul guvern al R. F. ta va. însemna eşuarea celei de căldură de către participanţii PROGRAMUL h 6,00 Zi de odih au fos exilase din urnă următoarele nouă numere: 61, 13,
a Il-a încercări de a crea în la congresul naţional al cîn- nă cu voie bună : 7,00 Sfaturi pentru 74, 53, 8, 12, 48, 79, 54.
cauza reunificării tării se exclud Germane.
una pe alta". Potrivit unei ştiri transmisă R. F. Germană un stat demo tăreţilor populari din ÎL ,"!‘s. ţăran i: 7.10 Muzică uşoară romî- La l.a.-.-an premiilor speciale, 'au ieşit cîşiigătoare ur
Luînd cuvîntul la un miting de agenţie DPA, Mellies, vice- crat“. de membri ai parlament-'. . // nească: 9,30 Melodii populari romi- mătoarele rteniare: 12, 40, 36.
Redacţia st cdtT.inislra[iQ ziarului sir. t! Manie nr. i/, 1elejoti. US 139. Taxa plătită in numerar conform aprobării H im !¦unii O rarm e t . i . l . R , nr. *36.320 din b noiemhr<¦ IXi'j - n/.uaru! rnfrrprímferea Poligrajică „1 Mai" — DEVA.