Page 33 - 1957-08

ZIUA M INERULUI PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNJŢT-VA !

A devenit o tradiţie ca în fiecare derne, 27 cămine cu 4.000 locuri în centrul preocupărilor colectivelor

an in prima duminică după 6 au- Şi o scamă de alte construcţii cu miniere.

jjUst — zi care aminteşte de greva caracter sociai-cultural. Anul aces- Sărbătorind ziua lor, minerii din

eroică a minerilor din Lupeni, înă- ta s-au alocat pentru construcţia regiunea noastră îşi vor manifesta

buşită in singe de burghezie — po- de locuinţe în Valea Jiului 70 mi- hotărirea fermă de a lupta pentru

porul nostru să aducă laudă şl cin- lioane lei. Un număr tot mai mare lichidarea aspectelor negative din

ştire acelor care prin eforturi eroi- de muncitori, tehnicieni şi ingineri activitatea lor şi de a săvirşi noi ORGANALCOMITETULUIREGIONALP.M.R. HUNEDOARASIALSFATULUIPOPULARRE0I0HAL
ce scot din adîncuri şi dăruiesc pa- ‘Ş‘ construiesc locuinţe individuale fapte demne de trecutul de luptă
triei cărbunele şi aurul, fierul şi u- cu ajutorul creditelor pe termen revoluţionară al muncitorimii mi-

raniul, cuprul, plumbul şi celelalte lun8 primite de la stat. niere pentru binele şi fericirea pa- jmorr.*nwl»rn*mmwfaic

nietale fără de care viaţa modernă Munca rodnică a minerilor se bu- triei. Anul IX. Nr. 828 Duminică 11 august 1957 4 pagini 20 bani

este de neconceput. cură de aprecierea şl cinstirea par- Trăiască Ziua minerului i

Sărbătorim astăzi „Ziua minerului”. t,duIui guvernului şi a întregu-

De ziua lor, harnicii mineri din re- tui popor. In fiecare an, sute de

gimiea noastră fac bilanţul noilor mineri sînt decorati cu ordine şi Schimburi de onoare încinstea s
realizări obţinute in munca lor şi medalii pentru munca lor eroică,
în ridicarea nivelului lor de trai pentru aportul preţios pe care-I

material şi cultural. aduc la înflorirea patriei. Numai

însufleţiţi de hotăririie Congresu- în acest an, cu ocazia „Zilei ml- i ><v w ^ Vintul mlngite frunzişul, Sfredeleşte oiu, ciocanul,
l lui al doilea al partidului şl ale "erulul” peste 250 mineri, tehni- | Sub lumina-mbietoare, Scocul joacă voiniceşte,
t plenarei C.C. ai P.M.R, din decern- cieni ingineri din regiunea Hu- ZILEI MINERULUI“ Spumegă In vaduri Crişul, N-a săltat aşa, tot. anul
^ brie anul trecut, îndreptate spre nedoara au fost decoraţi cu Ordl- Tainic sunet şi... rumoare. Şi brigada, zor, munceşte
t dezvoltarea pe mai departe a eco- nu! sau Medalia Muncii. Minerii 99

l nomiei şi ridicarea continuă a ni- dau tot mai mult seama că a- La PetrsSa Sus, pe deal, prin pădurice, Zeci de vagoneţi se-ncarcăs
Zburdă-n voie, căprioara Zingănind voios pe şine,
> velului de trai al celor ce muncesc, semenea realizări sînt posibile nu- Şi-au depăşii plănui La sfîrşitul schimbului de o- Şi-un păstor o doină zice, Şuşotind un ctntec .parcă:
noare pe care minerii petrileni De pe-aici, din Hunedoara. —- Hai păzea, că altul vin ei
/ minerii din Valea Jiului au extras ,nai aco!o unde poporul şi-a luat l-au organizai vineri, fruntaş pe
întreaga mină s-a situat schim­
în cele 7 luni care au trecut de Ia soarta în propriile mîini, acolo un- Ţinînd să sărbătorească „Zima minerului“, 'aşa cum se cu- = bul II, care a dat peste preve­
derile pianului 180 tone căr­
începutul anului mai mult de 40.000 de Puterea politică a fost cucerită vine, în cadrul schimbului de onoare desfăşurat vineri, mine- jj bune.

tone de cărbune peste plan, achi- de clasa muncitoare condusă de rii de la Lupeni iau înregistrat frumoase succese. Astfel, pta- m La realizarea acestui succes, Un miner păşeşte-agale, Undeva.., la kilometri...
minerii din sectorul II au con­ Către mina lui cea dragă, Gurabarza... hăueşte,
fîndu-se în acelaşi timp cu cinste şi partidul ei rnarxist-leninist. nul pe întreaga mină a fost depăşit considerabil. Pe sec- | j tribuit cu.’ÎOO de tone peste plan, A plecat de mult pe cale, Mii şi mit de ampermetri
iar sectoarele I şi III şi-au depă­ Codru! vrînd să-l înţeleagă. Azi turbina făureşte.
de sarcinile privind creşterea pro- Trecînd în revistă de ziua lor
şit sarcinile planului cu 16,2 la
ductivltăţii muncii şi reducerea pre- biruinţele cu care cinstesc patria şi toare, situaţia se prezintă astf e l : sectorul I A, a dat 36 tone ^

^ ţului de cost. succesele obţinute in ridicarea ni- peste plan,' sectorul I B, 79 tone, sectorul II, 21 tone, iar sec- ^

Cu succese remarcabile intîmpină velllIuI de trai» minerii nu pot să ţoapele IV B şi V sud, au dat fiecare cîte 108 tone mai mult g — „Stanciu Ioan!" — „Aicea este!'' Sus la Barza, trenuri fug
— Ia întreaga ia echipă, Şi seîntei sar de pe linie,
„Ziua minerului” şi muncitorii, tehni- u^ e v'afa f?rea d'n trecut, sufe- decît prevedea planul. ^ Vezi pe abataj ce este Bogăţii din munte zmulg,
cienii şi inginerii de la minele r'nţele pe care le-au indurat sub Şi-nainte, hai, în pripă I”. Vagoneteie lui, pline.

din Ţebea, Ghelar, Teliuc şi din alte regimul capitalist, lupta plină de 3 6 TONE CĂRBUNE PESTE PLAN

părţi ale regiunii. jertfe pe care de zeci şi zeci de

Minerii patriei noastre răspund cu ani au dus-o pentru scuturarea ju- Minaţi de dorinţa ca ziua mi­ 7 tone şi respectiv 12 tone peste sută şi respectiv 14,8 la sută, — „Ascultaţi ortaci la m ine: Rlde Ion, hei- ,mîndră-i viaţa
nerului să-i găsească cu reali­ plan. Noi, tntrecere-am lansat, Şi-i e drag nespus „frontalul",
elan şi încredere chemării partidu- goto* exploatării, pentru libertate şl zări frumoase în lupta pentru Un singur schimb— Să muncim azi, muţi mai bine, Stă un pic', sucind mustaţa,
d t mai mult căi ^une peste plan, Brigăzile conduse de Martin 140 fone cărbune (A Cum partidul ne-a-nvâţat”. Oclui-i soăpărînd cristalul.
lui de a da mal mult cărbune şi 0 viaţă mal bună. Minerii din re- şi minerii din Uricani au or­ Veres, Silviu lovan şi llic
ganizat vineri un schimb de Gheorghe din schimbul l, de la peste plan „Orice tonă de cărbune, Stau miraţi şt cuplăhrtl;
minereuri pentru că ei văd cu o- gbinea noastră împreună cu între- onoare. Schimbul I din Sectorul Ce o scoatem noi In plus, Un semnal, şi... alt sem nal:
I, a depăşit planul cu 36 tone sectorul II, au depăşit planul Munca depusă de minerii sec­ E cuvîntul ce l-am spune; — Sus cu el, lumina, zorii...
chîî lor cum se transform ă viaţa popor, poartă o recunoştinţă cărbune. Brigăzile conduse de cu 8 tone, 7 tone şi respectiv torului I în cadrul schimbului Haideţi, vagonetul sus Şi-asta-i vere, din „frontaL" /
de onoare desfăşurat la mina
in centrele miniere îmbunătăţindu- veŞnică marii prietene şi vecine de Alexandru Eisler, Vasile A- 10 tone. Aninoasa, s-a soldat cu 140 „Hei. dar parcă trece vremea, Cînd sirena, şutul sună,
postol, Carol TAzss şi Vasile Recordul schimbului de onoa­ tone de cărbune date peste Nu lăsaţi clipa pierdută, Ce-l Ia mină?. Lume multă?
se de la un an la altul. la răsărit care în urmă cu 13 ani Hrijcan. din acest schimb, au plan. Printre brigăzile care au Fiindcă noi, aici in Ţebea, Sigur, dacă-i veste bună.
realizat cîte 7 tone, 10 tone, re l-a obţinut însă mecanicul obţinut rezultate frumoase, se Sîntem patriei-redută 1“. Hai măi frate, hai de-ascultăi
Preocupat de uşurarea eforturilor a Izgonit de pe pămîntul patriei de locomotivă minieră de su­ numără cele conduse de Fran-
prafaţă, Florian Buzan, care şi-a cisc Bodo, cu 12 tone, Ion Da- „Şi-acum hai, la treabâ-ricOace ; Hal tovarăşe Stanei', spune,
fizice ale minerilor, regimul demo- n°astre pe cotropitorii hitlerişti şi depăşit planul de transport cu vid, cu 27 tone, Vasile Mănăilă, Ţine-aici, ciocanul strună, Cum putuşi, minuni a face?
100 la sută. Du-te robinetu-ntoarce. — „Hei, lăsaţi-vă de glume,
crat-popular a cheltuit şi cheltuieş- Partidului care a organizat insu­ Şi-aer Petre, aer... mină". E doar lupta pentru pace!".

le sume foarte mari pentru moder- recFla arm ată de la 23 August,

nizarea minelor prin introducerea izgonind de la putere clica fas-

de utilaje perfecţionate care să e- cisto-antonesciană. In această zi de

fectueze procesele grele de muncă, sărbătoare a lor, minerii cinstesc

> Numai pentru înzestrarea minelor memoria tuturor acelora care şi-au

f* din Valea Jiului cu maşini şi uti- dat viaţa ori şl-au vărsat sîngele

J laje noi, statul a cheltuit în anii Penfru eliberarea poporului munci-

primului cincinal aproape o juma- î° r de sub jugul exploatării capi- La mina de fier Teliuc

\ tate de miliard lei. Sume mari s-au taliste.

S cheltuit în acest scop şi în anul Cînd teroarea capitalistă era mai Colectivul exploatării minie­ Brigăzi de mineri cum sînt cu 37 tone, Aurel Cristea, cu IONEL RECEANU
C 1056 şi in prima jum ătate a aces- aspră, cei mai luminaţi şi curajoşi re Teliuc a organizat în zilele cele conduse de Ioan Dula din 3i tone.
4 tui an. Anul acesta se introduc pri- Hi ?-i poporului, printre care mulţi de 7 şi 8 august schimburi de sectorul I, Ioachim Florincaş
onoare în cinstea „Zilei mine­ din sectorul II şi Ioan Cioflică Preţuirea muncii minerilor Oiu lalea Jiului
mele maşini de încărcat cărbune mineri, luminaţi de partid s-au ri- rului“. Avîntul cu care s-a des­ din sectorul III, au obţinut de­
în abataje, care vor scăpa minerul dicat la luptă împotriva asupririi şi făşurat întrecerea în aceste zi­ păşiri de plan de 15—35 la Ieri după-amiază, a avut loc ia raional Petroşani, Suder Wiliam di­ vernului, pentru înalta distincţie a-
şi de lopată. In locul trocului de a vieţii de mizerie. In 1929, 1933, le a făcut ca planul de produc­ sută. S-au mai remarcat bri­ Petroşani solemnitatea înmînării rector general al Combinatului car­ cordată şi s-au angajat să depună
ieri, cărat pe brinci de miner — 1940 partidul a mobilizat şi insu- ţie pe întreaga exploatare să „Ordinului .Muncii" unui număr de bonifer V'alea Jiului, şi alţii. noi eforturi în lupta pentru continua
cratere acţionate de m otoare; în fleţit pe minerii din Valea Jiului găzile conduse de Teodor Gli- muncitori, tehnicieni şi ingineri mi­ sporire a producţiei de cărbune.
locul rînzei împinse de om pe ga- Şl d*n alte centre, la luptă pen- Tovarăşul Ioan Gorea. secretarul
ierille întunecate şi noroioase — tru libertate pentru o viaţă ome- gor, Alexandru Herban, Ioan

trenuri trase de puternice Iocomoti- nească. fie depăşit cu 12 la sută. Mateiaş şi altele. neri din Valea Jiului, cu ocazia „Zi­ Sfatului popular regional, a dat citire — împreună cu brigada mea — a

5 ve electrice ; în locul sfredetului de™ 'Astăzi minerii noştri au fericirea lei minerului" şi pentru merite deo­ Decretului Prezidiului Atarii Adunări spus minerul Tucaciuc Mihai, căruia
c mînă — perforatoare electrice; in d e a trăi într-o patrie liberă, în- Naţionale, prin care se conferă Or­ i s-a înmînat Ordinul Muncii ci. Il-a,
S locul lopeţii — maşini de în cărcat! fioritoare aşa cum au năzuit îna- La exploatarea minieră Ghelar sebite tn muncă. l dinul Muncii unui număr de munci­ — îmi iau angajamentul ca pînă la
^ lată doar cîteva comparaţii care a- intaşii lor, în care se bucură de o '* tori, tehnicieni şi ingineri mineri. sfîrşitul anului să dăm peste pian
^ rată cîtă deosebire este între munca viaţă omenească fiind preţuiţi aşa 3.000 tone de cărbune.
‘S de ieri şi de ^zi a minerului. Dacă cum se cuvine pentru munca lor. La solemnitate au asistat tovarăşii In cuvinte pline de căldură, cei de­
) ţinem cont şi de faptul că anual Partidul ne învaţă că succesele coraţi au mulţumit partidului şi gu­
Schimbul de onoare care a au extras în plus 28 şi respec­ Ioan Barna, membru al C.C. al
se cheltuiesc sume importante pen- obţinute, oricît de mari ar fi ele, avut loc la Ghelar în ziua de tiv 24 tone minereu de fier.
tru protecţia muncii (numai în pri- nu ne dau dreptul să ne îngîmfăm. 8 august, s-a încheiat cu o de­ Printre brigăzile fruntaşe se P.M.R., prim-secretar al Comitetului
mul semestru al acestui an s-au El cere minerilor să nu se mul- păşire de plan pe întrega ex­ numără şi cele conduse de Io-
cheltuit la minele din Valea Jiu- ţumească cu succesele şl realizări- ploatare, de 14 la sută. Bri­ viţă Drăgan, Petru Duma, Ni- raional de partid Petroşani, Mateyaş
iui peste 10 milioane le i!), că Io- le obţinute. In exploatările miniere găzile de mineri conduse de colae Bucureştean şi alţii.
Dumitru Preda şi Mihai Matei Eugen, adjunct al ministrului Mine­

lor, Lazăr David, secretar al Comite­

tului regional de partid, Ioan Kar- Mineri, tehnicieni şi ingineri
de la exploatările carbonifer’S
pinet, preşedintele Sfatului popular

cui ventilatoarelor acţionate ma- mai sînt încă multe lipsuri. Un nu- O00 oo oo'oo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00 OO00 OO00 OO0000-00 CO00 OOOOOO00 O O00 OOOO00 O O00 OO00 OOOOOO00 00 OOOO00 oo oo
nual, l-au luat ventilatoarele acţlo- măr încă mare de utilaje pentru
nate de puternice motoare, care care s-au cheltuit bani mulţi, nu Teliucul se transformă din Valea jiului decoraţi
întreţin o aerisire bună, etc. ne sînt folosite pe deplin, sînt prost cu prilejui „ZILEI MINERULUI“

dăm seama şî mai bine cit de întreţinute; organizarea muncii lasă Nu mai fusesem de mult timp Uneltele minerului erau tîrnă- ge" cu cîţiva paşi mai încolo,

mult s-au schimbat condiţiile de adesea de dorit, ceea ce are drept Ordinul Muncii cl. l-a Biro Adam, Feher îosif, Bucur

muncă ale minerilor. urmare că nu toate brigăzile îşi în- la Teliuc. Pe atunci, în mai copul şi trocul. Era o muncă pentru a veni cu un nou vagon Predius Nicolae de la mina Sabin, Negri Valeriu.
nespus de obositoare. în faţa cupei, şi lipsa minerilor. Lupeni
Dar nu numai atît. Localităţile deplinesc planul, că se dă o pro- J multe curţi de pe strada prin­ De altfel, nici n-ar avea ce fa­ Mina Petrila :
mijiiere, ţinute în trecut în cea ducţie neritmică, lucrîndu-se cu o ţi cipală, se începuse construirea Abia mai târziu, in anii pu­ ce aici minerul. Bine, veţi spu­ Ordinul Muncii cl. II-a Santa Mihai AmOd, Botea-
terii populare, metodele de ex­ ne, dar minereul, minereul ci­ Bocanciosu Ioan de la mina nu Nicolae, Cordea Victor, Ka-
mai cruntă înapoiere, cunosc o ade- productivitate încă scăzută şi la un unor case. La unele se turnau tracţie s-au schimbat. Au înce­ ne-1 scoate ? Asta-i altă poves­ Lupeni ; Tucaciuc M hai de la lafh Otto, Hebedean Ştefan, Bo-
put să vină ciocanul de aba­ te. mina Aninoasa. rody Emil, Dozsa Ludovic, Fii-
vărafă înflorire. Pentru îmbunătă- preţ de cost rid icat; faţă de ca- fundaţii, la altele se ridicau zi­ taj, compresoare, locomotive iop Francisc, Matyas loan, Or-
ţirea condiţiilor de viaţă ale mine- lificarea şi asigurarea stabilităţii durile. Acum, în locul caselor Diesel, foreze „Uraleţ". Apoi ex­ Se găsesc aci nişte turte Ordinul Muncii cl. IIl-a ha loan, Drăhuţ Radu, Mihev
rilor în anii de democraţie popu- tinerilor mineri există încă o preo- acoperite cu stuf şi şindrilă, cavatoare. Să le vedeţi ce fru­ înalte, ce seamănă cu sondele. Gheorghe, Cristea Nicolae, Pur-
lară s-au construit în Valea Jiu- cupare nesatisfăcătoare, etc. Lichi- s-au ridicat şi strălucesc în toa­ mos lucrează. de mai mare Acestea sânt forezele „Uraleţ". Nagy Andrei, Fereczi Ba- da Constantin, Kostyal îosif,
tă splendoarea lor case acope- dragul să le priveşti. Ele stau Ele sapă găuri adinei cîte 14— lazs, Brandt Bernath, Mogyo- Beraru Vasile, Neagu Gh. Gheor­
i lui peste 4.009 apartamente mo- darea acestor lipsuri trebuie să stea | rite cu tablă şi ţiglă, Sînt case rosi Emeric de la mina Lupe­

mari, cu ferestre luminoase, ca

C I F R E Şt F A P T E DIN V A L E A JIU L U I intr-un oraş. Teliucul devine un sus, cocoţate la o înălţime a- 15 pentru o singură puşcătu- ni ; Cenuşe Constantin, Keiling ghe, Tecan loan, Raciu Marcu,
îosif, Buciumau Nicolae şi Ten- P. Grigore, Apostol loan, Stei­
oraş. meţitoare — te miri cum au pu­ ră. In aceste găuri se introdu­

— Reţeaua sanitară a luat o iar- de C.C.V.J. funcţionează 8 dispen- Orizonturi de mină fără tut fi urcate acolo! — şi muş­ ce explosivul care produce o czler Ştefan de la mina Petri- ner îosif.
1 | gă dezvoltare în Valea Jiului. In sare cu staţionare, 17 puncte sa­ mineri explozie formidabilă, Explozia
p i prezent funcţionează aci 4 spitale nitare, 12 posturi de prim-ajutor şi că flămînde din masa mare de rupe din muntele de fier aproa­ la ; Szuhan Francise, Mănăilă Mina Aninoasa:
minereu puşcat din stânca u- Coteţ Vasile II, David loan,
Vasile, Dan de la mina
încă cu aproape 500 de ani riaşă. Totul te uimeşte aici. Şi pe 19.000 tone de minereu. A- Aninoasa ; Deak Petru, Balea Mich Vasile, L. Mihai, Peter Io­
§1 unificate cu 600 paturi, un spital 5 sanatorii de noapte cu 150 lo-

m de copii, 3 dispensare TBC, 5 poli- curl. Numărul medicilor a crescut în urmă, de aici din Teliuc, se siguranţa excavatoristului şi poi vine excavatorul şi-l încar­ îosif şi Petrică Mihai de la sif XII, Barabaş Alexandru, Cer-
§§ clinici de adulţi şi 3 policlinici de de 8 ori în anii regimului demo extrăgea minereul de fier. Şi calmul mecanicului de locomo­ că în vagoane... mina Lonea ; Böyte Pavel de la ghezan Alexandru, Crîsnic Dio-

M copii. Pe lingă exploatările miniere crat-popular, iar al cadrelor medii ani de-a Huidui, el era scos cu tivă, care ori de cîte ori aude Un dar de preţ mina Vulcan ; Sedlacsek Eugen nisie, Dina Virgil, Baiint Ale­
de ia preparaţia Petrila ; Mun- xandru, P>ihavetz Adalbert, Hi-
fB şi celelalte întreprinderi aparţinînd sanitare de 11 ori. aceleaşi mijloace rudimentare. fluierul manevrantului se „tra-

13.600 tone de minereu peste teanu Petru de la preparaţia sem Maxim, David Nicolae,
Lupeni ; Paşca Francise, Ni- Stan Gheorghe, Petric Nicolae,
MI NERI SI T EHNI CI ENI DI N SEC T O RU L ÎI plan, au trimis minerii din Te­ corîci Simion şi Klemencz Io- Egetboroş Alexandru, Demian,
liuc furnaliştitor din Hunedoa­ sif de la U.R.U.M.P. ; Bîrsan Iosif, Pop Andrei, Suciu Viorel,
ra şi Călan. Să recunoaştem Trai?'1 si Onciu Teodor de ia Buiea Dumitru, Schiier îosif,
AL MINEI LUPENI >o * 9 o « - r că este un dar preţios. Şi dacă C.C.V.J. Bulea Maria, Nagy luliu III,
pînă astăzi, cifra aceasta a fost Cutean Florea.
oI poate depăşită, să ştiţi că nu Medalia Muncii
t reporterul este vinovat, Adevă- Mina Lonea:
Mina Lupeni : Kovacs Martin, Kalman Elisabeta, Gaboş Mi­
ţ raţii vinovaţi — dacă pot fi Schianu Ioan, Rotam Dumitru, hai, Ciripeiu Vasile, Stoicoi Cor­
Laizum Vasile, Moga Solomon, nel, Ciolpan Simion, Timar
l numiţi aşa — sînt minerii, ca- Barna Constantin, Lucandin Io- Gheorghe, Călin loan, Muntean
sif, Peter Carol, Negreanu A- Cornel, Coroi Ilie, Burdea loan,
» re, aşa cum îi ştim, în zilele ce iexandru, Müller Eugen, Leo­ Duma Lazăr, Marian loan, Bur-
nardo Matei, Lörincz Mihai, cin Gheorghe, Cătană AWia,
i urmează vor trimite furnafişti- Ocrogiici Ioan, Ghido Francise, Lapşanschi Adalbert, Oprişa A-
Mătăsăreanu Mircea, Demeter lexandru, Costinaş Gheorghe,
ţ lor alte tone de minereu peste Ştefan, Guţa Ilie, Cristof Gheor­ Buda îosif.
i plan, ghe, Sereş Andrei, Stander ioan, Mina Vulcan :
Indrişca Mihai, Guia 'uliu, Mun­ Asztalos Pavel, Barna Petru,
ţ* P8 cîţiva din minerii care au tean Ioan, Ilieş îosif, Guia Ala- Fodor Arc.adie, Gliartner Tere­
dar, Sipoş Ludovic, Andraşik zia, Hainza Carol, Heia Eme-
\ contribuit Ia acest dar ni i-a Ioan, Nagy Bella, Pali ştefan, ric, Ilea loan, Jina Ştefan, Piă-
Sălăjan Dănilă, Welek ioan, vicheanu Dumitru, Toderici Pe­
I spus tovarăşul Ciobotaru, se- Şerban Ioan, Popianăş Dumi­ tru, Turcu Ilie (loan ), Vass Mi­
tru, Uşurelu Mihaiache, Vintiiă hai, Socaci Mihai.
I cretarul organizaţiei de b a ză : Constantin, Viaicu Ioan, Fodor
Leontin, Deak îosif, Filip Pe­ Mina Uricani :
_— Vreţi fruntaşi în produc- tru, Birtalan Benedek, Barba-
rino Anton, Gaboşi Alexandru, Less Simion, Angeiescu Mi­
X tic ? Păi scrie, frăţioare : Nico- Schicht îosif, Jtuiea Avei, Fe­ hai Marian, Paşca Anton, A-
ber Vasile, Kerteş Ioan, Mu- postol Vasile, Lucaci Mihai,
]! tae Dănăilă, Ladislau Badiniuc reşan Gheorghe, Tomşa Ernest, Sorescu Gheorghe, Domoş Pe­
Hercsik Francise, Bako Anton, tru.
ţ Şl ortacii din brigada lui Vasi-
(Continuare în pag. 2-a)
L Ic Antoci, care azi se plimbă pe

NAGY ANDREI, POBOREN! ALEXANDRU DRIA4B0REAN PAVEL BOJE IOAN, B1RTALAN BENEDEK t străzile Moscovei, oraşul Fes-

miner miner maistru miner miner maistru miner ţ tivalului. Mai vreţi fruntaşi ?

a A, vă ajunge! Păcat, noi avem
Sectorul II al minei Lupeni, condus de tînărul inginer plan. In luna iulie productivitatea muncii în sector a crescut ţ o mulţime.
Opriş Dumitru, este unul dintre cele mai mari şi mai me- cu !5 !a SU(q
î „ Vizita noastră la. mina din-
canizate sectoare miniere din Valea Jiului. De aici, din a- Minerii Nagy Andrei, Poboreni Alexandru, Boje Ioan, î Teliuc s-a terminat cu o invi-
cest sector, a pornit anul trecut preţioasa iniţiativă a minerilor
J frontalişti — „ziua şi fîşia". Aplicînd-o c,u succes şi atiul a- maiştrii mineri Drimborean Pavel şi Birtalan Benedek, fac ţ taţie — bineînţeles verbală (e-
rau şi scrise) — la sărbătoarea
; cesta, colectivul sectorului II a dat pa,triei intre 1 ianuarie — parte din acest harnic colectiv de sector, care intîmpină
| festivă, care are loc astăzi.
t 1 august. 9479 tone de cărbune cocsificabil peste sarcinile de „Ziua minerului" cu rezultate remarcabile in producţie.
n »0 ţ o i i 'N e -o -t-g -g .« c- c s V o-« t >« *-« 6A t ; t : C 1-
s á ( . i 9I I i t » • »¦ I MIRCEA NEAGU