Page 34 - 1957-08
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 828
HAin*AHCHETAI T O A T E B A T O Z E L E Mineri* tehnicieni şi ingineri Muncitorii fac propuneri
de la exploatările carbonifere
H rimu» .íi ütnii . .iWir ri din Valea Jiului decoraţi
iii' ¦¦ll.i n.Ttn. EBaaúeca Batoze defecte eu prilejui »ZILEI MINERULUI"
Oamenii muncii de pe ogoarele rai'âniiM Ilaţe'g da depus eforturi şi Iară carbiirânţî IUrmare din pag. t-a) caş Petru, Buşihschi Constan La colţul roşu ăl atelierului,
YrCcUfi 'în 'perioada secerişului pentru a recolta la vreme cerealele păioase. tin, Zaharia Dumitru, Gurca s-au strîns nu de mult membrii
Acum, insă, recolta ’bogată de ceredle trebuie asigurată prin executarea | Este de heooncaput ca în pe Preparaţia Petrila ¦: Ludovic, Verşanschi Andrei. harnicului colectiv al secţiei repare instalaţia de încălzit în
ultimei lucrări — treierişul. 'Lă executarea 'acestei lucrări, reztiltălc 'deose rioada de treieriş, un tractor să Adok rnaria, Buluza Petru, Gălăţa'n loan, Rotairu Atanâsie, construcţii metalice din Combi atelier.
bit de bune s-au obţinut -de unităţile agricole socialiste, unde, dalorilă mo rămînă fără carburanţi. Şi to Filipini loan, Hirsch Nicolae, Voina Petru, Vijnovschi Şte natul siderurgic Hunedoara,
tuşi, acest lucru s-a întâmplat Jurca Mihai, Kapros Augusrin, fan, Almăşâh Nicolae. pentru a se sfătui în vederea Au făcut propuneri preţioase
în ziiiua de 7 august, cînd bato Nistea Eugen, Nagy Ludovic, creării unor condiţii mai bune
bilizării luiiiror mijlOdcelor •pentru Ir ansportul cerealelor la arii şi bunei za proprietarului Dionisie Mair- Preparaţiă Lupeni: O.C.M.M. : de muncă, pentru a propune şi tovarăşii loan Voina, loan
organizări a muncii pe arii, capacitatea batozelor a fost folosilă din plin. cu, ce lucrează în comuna Dem Cherteş Ariton, Cîta linca. Gnad Oscar, Hideg Bazil, conducerii secţiei luarea celor
Tn multe coinUne, insă, "sini "şi lipsuri care au frUiaf desfăşurarea din plin suş, a stat toată ziua, rieexis- Avrămescu Liviu, Munte&nu lu- ianoşi Ludovic, Szekely tosif, mai potrivite măsuri tehnico- Papoi, Nicolae Moise, Juni Mi-
a treierişuiui.. tînd motorină pentru tractor. liu, Deak Frahoisc, Raţ Âugus- organizatorice.
Tn timp ce în Demsuş tin, Maroşan Ştefan, Cznler Strofe Nicolae, Pop îoan. liton, Andrei Moldovan, Aurei
batoza stătea din lipsă de C.C.V.J. : După ce li s-a adus ia cunoş
tinţă scopul pentru care du fost Neatfiţu şi alţii. în total, s-au
convocaţi, adică consultarea în
vederea aplicării noului sistem făcut 27 de propuneri. Printre
îmbunătăţit de salarizare şi
normare a muncii, oamenii au cele mai importările s lu t: con
început să facă propuneri.
Colectiviştii în frunte ionul Haţeg, se rlatoreşte 'faptu fecţionarea uriei noi macarale
lui că s-a tărăgănat transpor — Eu — a spus iov. îosif
De îndată ce griul şi secara tul cerealelor de pe cîmp şi în Gherman — propun conducerii pe panoul 2, sau accelerarea
au fost secerate, colectiviştii 'din că se mai tărăgănează. In sa noastre să ne ajute să constru
Peşteniţa au şi 'transportai sno tele Ruşi şi Ocoliş, ce aparţin carburanţi, pe aria întovărăşi Carol. Sigheti Alexandru, Konicska vitezei celei existente ; confec
pii pe arie şi Hau blădit în comunei Bretea Strei (preşe im din resurse proprii un dispo
stoguri. Cu toate că timpul ne dinte al Sfatului popular Re- rilor din satul Tuştea, treieri Uzina electrică Vulcan : Emeric, Benedek Matilda, Ba- zitiv pentru îndoit ţeava, cînd ţionarea de scule pentru siste
favorabil i-a împiedicat de mul mus Moise) şi la această dată confecţionăm serpentinele pen mul metric de filetat rih’eluri
te ori să folosească întreaga mai sîmt pe cîmp peste 80 la şul s-a întrerupt din carză eă Popescu Miron, Bogdan Ni- !og To'rna, Ki'ss Grigore, Gri- tru furnale. pînă ta 1.500 milimetri, procu
capacitate de lucru a batozei, sută din cerealele recoltate. De
ei iau reuşit oa în ziua de 9 au fapt, cam aceeaşi situaţie se îrî- batoza, al cărui mecanic esté | cblae. goraş Constantin, Albu Nicolae, Atunci nu va mai fi nece
gust sa termine treierişul cerea tîlneşte şi în satele Bretea Strei, sar ca 10—11 oameni să îm
lelor de pe cele 40 hectare c u l Măceu şi Plopi. Aşa se explică Daniiă Pascu, s-a defectat. Pî- j U.R.U.M.P. : Macula Alexandru, Oliver Ca- rarea de metri metalici, repor-
tivate ou grîu şi secară. faptul că în această comună, pingă ţeava, înfâşurînd-o în ju
pînă la data de 8 august, cele nă cînd a reparat-o, s-au scurs j Căprar Nicolae, CIuntac Ni 'rbl, Nikî loan, Deak Gheor- rul şablonului pentru a da for tdare, clovnuri, compasuri cu
La gospodăria agricolă co două batoze au treierat numai
lectivă din Rîu Bărbat, 'pînă la 21.000 kg. Batoza !proprietarului aproape 3 -ziile (5, 6 şi 7 au- j colae, Dibernando îosif, Lazăr ghe, Cioara Francisc, Turlea ma necesară serpentinei respec deschideri mări, mărci pentru
aceeaşi dată, a mai rămas de Martin Almăşan, ce lucrează în tive. Mai. propun să se confec
treierat doar recolta de pe cî- satul Bretea Strei, în ziua de gust). i Aclam, Muntean Nicolae, Făr- Vâsile. scule etc.; confecţionarea unei
teva hectare de secară. Griul 1 august a treierat abia 1.425 ţioneze cărucioare cu două roţi
s-a terminat de treierat îri-că de kg, iar în 2 august numai 145 —--- -CONCLUZII — — | centrii transportatul oxigenului maşini, mici de găurit, a unei
aourn cîteva zile. Bucuriei de kg, din cauză că n-a fost griul ta echipele de sudori şi să se
transportat. ţoale aceste lipsuri au contribuit ! DESPĂGUBIRI foarfeci mecanice şi o zinc-ma-
a fi terminat treierişul griului, la ră'rnîiiereâ iii urniă a treierişuiui ]
i se adaugă şi aceea că, colec De asemenea batoza lui Mie şină necesare tinichigiilor; tra
Marco, ce lucrează în comuna
tiviştii au obţinut cîte 2.051 kg Pui, a stat două zile (3 şi 4 în raionul Haţeg. Cauza principală, j gerea. unei conducte d'e alimen
grîu şi peste 2.000 kg secară august) din cauză că n-a avut
ce treiera. Tot din aceeaşi cau insă, câre a dus la această situaţie, -, tîi luna iunie mai multe sa tori au venit organele de par tare cu gaz de cocs, pentru în
de pe fiecare hectar. Chitanţa ză, n-a început treierişul nici este faptul că organizaţiile de partid i te au fost bătute de grindină:
or. 1 de la baza de recepţie a în comuna Sălaşul Superior, de şi sfaturile populare, nu s-au pVeuC'u- J Natura nemiloasă a adus pa tid, aflaturile populare şi Ă-DAS. locuirea 'gazului de acetilenă la
oît în 3 august, cu toate că se pat în mod susţinut de mobilizarea j gube materiale atî't în distruge Astfel, prin inspectoratul ra
fost obţinută tot de colectiviştii cerişul s-a terminat cu mult mai producătorilor, pentru ca aceştia să i rea acoperişurilor clădirilor de ional ADAS, au fost acordate sudarea ţevilor, confecţionarea
din Rîu Bărbat, care, primii din înainte şi batozele au fost adu transporte snopii de pe cîmp şi să j la sate cît şi a culturilor. Prin despăgubiri ţăranilor care au
se în comună la timp. avut recolte distruse şi strică unei matriţe pentru construirea
raion, şi-iau achitat cotVtractul ciuni la case. Au primit bani
încheiat ou statul. Munca în generai pentru ţigla spartă cetăţenii valeţilor rotoarelor de la aglo-
în organizarea Rusu Avram, Toplean Aurel,
Folosind întreaga treierişuiui organizeze bine treierişul. Agitaţia j tre satele care au suferit pa Tomoşteanu Adarie şi alţii. me'rator, schimbarea caii de
capacitate de lucru rulare a macaralei de pe pa
Aceasta caracterizează acti s in d Re â a r o n
a batozelor vitatea comitetului executiv ai politică în campania de treieriş lasă gube se numără Roşcanii, Mi- noul de mijloc al atelierului etc.
Sfatulut popular al comunei corespondent
Munca bine organizată la tre- ¦Demsuş. Numai aşa poate fi mult de dorit, in comunele Demsuş, hăteşti, Sălişte şi altele din ra Propunerile făcute au. fost
ieriş a avut roade frumoase şi explicată rămînerea în urmă a Berthelot, Pui şi altele, agitaţia vizua ionul IHa.
într-o serie de întovărăşiri a- treierişuiui din această comună. lă este aproape inexistentă. dotdte şi, în cu’rîhd, pianul de
.gricole. tinaosportînd snopii la Seoretarul sfatului popular, loan In ajutorul ţăranilor munci
arii şi aşezîndu-i î;n stoguri, Neiconi, nu ounoaşte aproape Organizaţiile de frază săteşti, tre măsuri tehnico-organîzdtorice
organizînd treierişul fără între de loc situaţia treierişuiui. Deşi,
ruperi, întovărăşiţi]' din oraşul pe cîmp se puteau vedea şiruri va fi alcătuit. I. DîACONU
Haţeg şi oei din satul Ohaba de întregi de clăi (peste 50 la su
sub Piatră, au terminat de tre tă din cerealele recoltate) el a- buie ajutate mai mult de Comitetul C U P IL A PE, R U G IN A
ierat încă de la începutul aces firmă că nu mai sânt nici 10 la
tei săptămini. sută pe cîmp. De fapt, la ce raional de pariid pentru a întări mun Manifestări sportive în cinstea
i-sar folosi tovarăşului secretar ca politică iii rîminl ţăranilor munci
La întovărăşirea agricolă din să se deplaseze pe teren !pentru
satul Berthelot, unde batoza lu a cunoaşte realitatea ? O muzi tori, în campania de treieriş, !i 23 August Cerberul videnţa îl părăSteşte pen Cerberul triumfă me
crează din plin, depăşindu-şi a- în vederea intensificării ritmului
proape zilnic norma de lucru, că la radio (aparatul este în tru un moinent şi cerbe reu. In fiecare diminea
ă mai rămas de treierat griul acestuia şi a atragerii lor pe drumul in cinstea zilei de 23 August, Participă colectivele sportive de !a poarta rul este nevoit să-şi în ţă puterea lui preface
d'e pe o suprafaţă de numai 4 biroul lui) îi încîntă mai mult cooperativizării agriculturii. Este ne G.C.F.S. oraş Deva, organizea Progresul, Voinţa, Locomotiva doaie „puterea“ pînă a- în bucăţele legitimaţiile
hectare. cesar ca Sfatul popular raional, să ză duminică, 11 august, com şi F la m u ra roşie. n f , 10
urechea, decît zgomotul bato controleze mai temeinic munca sfatu petiţii sportive la popice, între
Să se intensifice rilor populare comunale din această orele 8—16, pe arena Locomo La ora 15,30 are loc în des Să nu credeţi cumva proape de pămînt şi să muncitorilor combinatu
căratul snopilor zei. Preocupîndu-se în felul a- perioadă, deoarece s-a constatat că tiva ; tenis de masă între orele chidere un meci de fotbal în că ar f; vorba despre
au lăsat ca treierişul să se desfăşoare 9—12, în clubul Cooperatorul. tre două formaţiuni din Deva. un cerber din aceia care rostească um il: lui. In fiecare diminea
de pe cîmp cesta de campania de treieriş, în voia soartei. La ora 17,30 se desfăşoară în- păzesc cine ştie ce zînă
tîlnirea de fotbal între Loco — Să trăiţi. dom’ ţă, cerberul dă frîu liber
Treierişul a început aproape este normal că n-au putut să
în toate satele din raion. Dar şef... vocaţiei sale spre cele
ritmul în oare el se desfăşoară ne informeze ce cantitate de
este nesutisfăcător. Batozele sînl răpită de vreun zmeu. Prin faţa lui trecuse pămînteşti, şi atunci cînd
puse în funcţiune tîrziu, iar în grîu şi secară s-a treierat. La
timpul zilei se pierd ore întregi, Cerberul despre care unul dintre şefi. puterea i-âjunge la su
neiavînd ce treiera. Aşa a fost toate întrebările noastre. răs
cazul în ziua de 9 august pe motivă Simeria — selecţionata vreau să vorbesc este de Ei, dar şefi nu-s prea blim, din gîtlej îi ies
aria întovărăşiţîlor din Tuştea, pundea : „n-am situaţia, n-aş
ce aparţine comunei Berthelot. Din activitatea i-a a oraşului Deva. proporţii mai mici, po mulţi, aşa că cerberului s'ono- cele mai uzate
Din cauză că întovărăşi tul Tosif vrea să vă informez g reşit; in
Paveloni nu şi-a făcut stogul sedă nas, gît şi urechi îi vine repede apa la înjurături golăneşti.
la timp, (şi alt grîu nu miai ara ginerul agronom este plecat pe
pe arie) batoza a stat mai bine comisiilor de femei Comisia de împăciuire din cele mai obişnuite moară. Iată că se apro Şi cînd cerberul ajunge
d'e o oră. teren la gospodăria colectivă
posibil, mănîncă în fie pie de poartă un umil în această stare, munci
Intîrzierea treieri şuiul în ra din Peşteniţa etc.“. Fie vorba
dă rezultate care zi — de trei ori — maistru sudor. torii nu măi au ce-i fa
între noi, pe inginerul agronom
O preocupare de seamă j^iră la curăţenia căminului cultural. Înfiinţată nu de mult, Comisia preparate lumeşti, şi, ce — Stai I ce. Cerberu-i cerber şi
nu l-am găsit nici acolo. S-au evidenţiat în această muncă i
ea ce-i mai omenesc, o- Cerberul triumfă. nu te poţi pune cu el...
In comuna Băcăinţi raionul Orăş- gospodinele Ana Grişan. Maria Giur- de împăciuire de pe lîngă Sfatul cupă un loc în schema — Legitimaţia 1 In Combinat, desigur,
tie, se observă un mare interes in giu şi Elena Irimie. popular al comunei Rişculiţa, raio
antrenarea femeilor la acţiunile obş nul Brad, are o activitate rodnică. Combinatului siderurgic Maistrul sudor Aurel ar avea cine să-şi încer
teşti. Astfelp 'Comisitc^de femei a con De asemenea, gospodinele din Al- Membrii acestei comisii, în frunte cu
tribuit din plin la contractarea. de maşu Mic, se îngrijesc şi de murită sa deputaţii Sitiiion Mărcuş, preşedin din Hunedoara. In fie Neamţu scoate legiti ce puterile cu cerberul
lapte Şi c d r n e T m S m a rmincii depuse nitară din comună. Fiecare grupă sa- tele comisiei. Nicolae Dragosin. se
de comisie, planul a fost depăşit cu cretar. depun mult suflet în judeca care dimineaţă, cerberul maţia eliberată de ser de la poarta nr. 10.
60—70 la sută la aceste două produse ^ ,3 casele cetăţenilor, rea cazurilor ce se înfăţişează în
alimentare. O preocupare de seamă e contro]eazâ y u, C1j m e întreţinuta faţa comisiei. Sînt numeroşi cetăţe se postează. în faţa por viciul de cadre a) combi pentru că. de fapt, în
femeilor din comuna Băcăinţi, este curăţenia şi dă sfaturi pentru preve^ nii care au stins conflictul datorită
ţii nr. 10, rostind mar natului şi o înmînează schemă el figurează dinar
nirea şi combaterea unor boli.
ţial : cerberului. ca paznic, iar pe statul
— Iată-mă, din nou — Asta-i legitimaţie îl de plată semnează în
puternic! Haideţi neni- Cerberul se înfurie, şi, dreptul numelui de Con
şorilor să vă scarmene cît ai clipi din ochi, le stantin Bănceanu. Şi a-
şi creşterea celor 5.000 de pui de găi în primele rfriduri principialităţii cu care membrii co tata !... gitimaţia umilului mais cest cineva care ar pu
nă şi 3.000 de boboci de raţe şi gîşie, misiei privesc problemele. Astfel.
pe care i-au luat in îngrijire aslă- in campania de seceriş treieriş şi Ispas fgna, care se certa pentru pă- Şi după ce acestea au tru se preface în bucă tea să-şi încerce puterile
primăoară. Printre femeile fruntaşe dezmiriştit, locuitorii din Blaridiana mint cu Dante Grof. s-au împăcat
care au contractai carne se numără se află printre primii. O contribuţie în faţa comisiei. La fel şi cetăţenii fost rostite, cerberul in ţele infime de carton ne cu cerberul, este servi
şt iov. Kooar Anisia, care creşte un însemnată în această acţiune a a- loan Sîrbu, Nicolae Rişcuţa, Sabin
taur dus-o şi comisia de femei. Pinâ in Ceau, Cornelia Gancea şi alţii. au tră în funcţie. folositor. ciul de cadre. Ii trebuie
prezent toate cerealele recoltate au primit un ajutor tovărăşesc din
Mîini harnice fost transportate la domiciliu. partea comisiei, care i-a impăcal in Se ştie că poarta com Vine apoi să intre în doar puţin curaj. Taina
binatului nu-' făcută combinat sudoriţa Nico- cerbiciei paznicului Con
numai aşa ca decor, ci liţa Răducanu. Şi legi stantin Bănceanu stă în
pentru ca pe acolo să timaţia ei ajunge la pă locul pe care-1 ocupă în
intre muncitorii la lucru. mînt în aceeaşi stare ¦schemă. încercaţi, tova
Despre hărnicia femeilor din co Gospodinele din Blandiana se ocu şedinţele ţinute cu ei. Cerberul îşi înşurubează dezagregată. Cerberul răşi de Ia serviciul de
muna Almaşu Mic s-a dus vestea. pă şi de creşterea viermilor de mă Că activitatea comisiei de împă
Peste tot se observă mina dibace ? tase. cît poate mai bine pi este neînduplecat. Parcă cadre, să-l ştergeţi din
ciuire dă rezultate bune, ne-o do
cioarele în pămînt, ia ar fi o moară de măci schemă şi veţi vedea că
gospodinelor: la şcoală la căminul Tovarăşele Dorina Ciacă şi Saveta vedeşte faptul că 38 dintre cele 40 poziţie de atac. şi aş nat legitimaţii legale, din toată puterea cerbe
cultural, la sfatul popular comunal. Fekete, au predat la D.C.A. Orăştie, de cazuri prezentate au fost rezol teaptă. Din păcate, a- care au semnătura şi rului, praful se va a-
ceastă poziţie nu o poa ştampila serviciului de lege...
De curînd, cîtevn tovarăşe' din comi cantitatea de 20 kg gogoşi de mătase vate, numai 2 ajungînd în faţa Tri
sia de temei, au tăcut muncă voiun de cuiitaieâ l-a. bunalului, te păstra mult timp Pro cadre. IONICA AJtJSTORU
D IN T O A T A L U M E A allajels de oţel a elementelor de pă- lator al frigului, căldurii, sunetului, neutralizai de fibrele de sticlă. anglia
mînturi rare — metale care apar şi ceea ca este mai important, nu In timpul experienţei, doi oameni
A CTUAL I TAŢI foarte rar în natură. Aceste elemente este inflamabil, incit o construcţie Asamblarea automată
— ca de pildă ceriul şi neodimul — dintr-un asemenea material este. ferit* au trecut printr-o parcelă incendiată a autovehiculelor
TEHNIC O-ŞTHNŢIFICE adăugate în timpul elaborării şarjei de incendii. cu propan. Se şt ie că flacăra gazului
propan produce o temperatură uriaşă tn unele uzine de automobile diw
U. R. S. S. losesc nu numai în prospecţiunile geo Laszip a reuşit să reducă aproape la oţelurilor superioare, determină » îm Muncitorii fabricii „Freithal“ sint — de 1200 grade C. După o plimbare Anglia s-au creai secţii integral au
logice, ci şi în medicină, chimie, teh jumătate numărul tuburilor. bunătăţire a calităţii lor. de părere că blocurile de sticlă vor de două minute în acest infern. îm tomatizate pentru asamblarea auto
Monocristalele nică, în lucrările de cercetări ştiin putea fi folosite cu succes ta con brăcămintea de protecţie era uşor în turismelor. O asemenea secţie funcţii*»
de la Harkov ţifice. Bela Kerekeş, şeful serviciului tu Probele efectuate la oţelărla uzinei struirea locuinţelor şi că v o r avea ud călzită, dar nu prezenta bici 0 urmă nează printre altele la uzina de
buri electronice de la uzina „Egye- „Baildon“ au dovedit că din oţelul remarcabil efect arhitectonic. Pala ?o arsuri. tomobile din Birrningham. Acolo ţjj
Fabrica de reactivi chimici din Har R. P. CHINEZA siiit Izzo“ a pus ia punct un tip nou astfel elaborat se pot fabrica nume tele din poveştile copilăriei noastre vor există muncitori; cu ajutorul unor
kov a pus la punct pentru prima de tub care va revoluţiona fabricarea roase produse siderurgice suplimen deveni astfel realitate. SUEDIA parate electronice de comandă, ingi
oară producţia industrială de diferite Ceasul mecanic — aparatelor de televiziune şi va avea tare. Totodată oţelul obţinut este mai nerul execută asamblarea autoturis
tipuri de monocristale. Cu ajutorul a- o invenţie chineză totodată numeroase alte întrebuinţări. plastic, astfel încît poate fi prelu ITALIA NobeHu! — uu nou melor îhtr-urt IluSr de producţie.
cestora, geologii de pe bordul unui Astfel integrat în aparate de precizie crat prin laminare — nu ca pînă a- elernenl chimic
Înainte vreme se credea că cea s-au montat pe un aparat de radio, cum, prin forjare. Acest procedeu este Vezuviuî va erupe FRANŢA
avion descoperă zăcăminte de. substan sornicele mecanice cu pendul şi roţi el va permite, de pildă, recepţionarea totodată mai Ieftin oa cele conven din nou? Cn grup de oameni de ştiinţă sue
ţe minerale utile în noi regiuni ale dinţate au fost inventate în jurui a- emisiunilor pe unde ultrascurte. ţionale. dezi, americani şi englezi a reuşit să Fotografierea îa 10 km
ţării. nului 1300, în Europa. In prezent se După părerea profesorului italian producă pe cale artificială un nou a- sub apă
ştie că patria acestor ceasornice este R. CEHOSLOVACA R. D. GERMANA Imbo care lucrează de 30 de ani la 'emenf chimic, inexistent în natură,
„Inima“ aparatului special, insta China şi că ele au apărut pe la anul observatorul ridicat în imediata apro cu numărul de ordine 102 şi greutatea 0n ofiţer de marină francez a con
lat pe bordul unui avion, o constituie 1088, sau după alţi autori pe la 725. Plăci izolatoare Vom locui (n palate piere a craterului vulcanului — în atomică 254. Noul element este nu struit un aparat fotoelectronic »-are
un monocristal. El înregistrează şi Asemenea ceasornice sînt descrise în din deşeuri de sticlă? anul 1961 va avea loc o nouă erupţie mit nobeliu, după numele suedezului permite filmarea la o adîncime de
măsoară intensitatea radiaţiilor radio cărţile astronomului chinez Su Sun, a Vezuviului. Această erupţie ar pu Alfred Nobel, întemeietorul premiului 10.660 metri. Cu ajutorul acestui apă
care a trăit între anii 1030—1102. Rină de curind fabricile de celulo In copilărie am citit de multe ori tea să aibă consecinţe grave pentru Nobel. rat se va putea cerceta amănunţit
active ale elementelor conţinute în ză nu valorificau uriaşele cantităţi poveşti despre pitici care locuiau în localităţile situate tn apropierea vul fauna şi flora submarină, precum şi
zăcămintele de ţiţei, cărbune, mine R. P. UNGARA de deşeuri provenite din prelucrarea palate de sticlă. canului. Nou! element a fost produs la insti fundul oceanului.
scoarţei copacilor. In Cehoslovacia a- tutul Nobel din Stockholm prin bom
reu de fier şi altele. Aceasta se rea Un nou iub de televiziune cestea au început să fie folosite la Fără să vrei iţi aminteşti de aceste S* U. A, bardarea curiului cu nucleul atomic R. F* GERMANA
lizează datorită faptului că atunci cînd confecţionarea unor plăci izolatoare basme vizitînd fabrica de sticlă „Frei- al carbonului. Cu prilejul bombardării
Sandor Laszip, şeful laboratorului pentru podele. Amestecate cu ciment, thal" de lîngă Dresda. Aici se produc îmbrăcăminte s-au produs cîteva cazuri de ciocnire Mai tare ca oţelul
absorb radiaţii radioactive monocris de televiziune al uzinei „Orion“ din ele înlocuiesc beraclitul şi sînt uşor intr-adevăr cărămizi din sticlă, ase de protecţie din fibre şi carbonul s-a depus pe curiu. Nu
talele transformă energia lor într-o ex Ungaria, şi colaboratorul său Jozsei de vopsit. mănătoare celor din bastne. cleele atomice ale ambilor atomi s-au Recent, îrt Germania occidentală a
plozie luminoasă, înregisiraiă de o Simon au pus la punct o instalaţie de sticlă asociat şi au format noul element cu fost obţinută o masă plastică mai tare
aparatură radio-electronică. de televiziune a cărei fabricaţie este R. P. POLONA Elementele de construcţie vacu- numărul de ordine 102 (96 plus 6) decît oţelul. Aceasta va permite înlo
mai puţin coslisiioare decît a apa umatice din sticlă produse de îabrica Recent a avut loc în S.U.A. prezen ?i greutatea atomică 254 (242 plus cuirea oţelului la fabricarea multor
In hala mare a noii secţii a fabri ratelor produse pînă in prezent. O inovaţie tehnică ..Freithal1' sînt folosite în special ta tarea de probi a unor haine de pro piese. Producătorii germani afirmă
cii de reactivi chimici sînt instalate în industria oţelului clădirea construcţiilor industriale. A- tecţie produse de societatea „Fyrepe! m. că noul material reprezintă o ade
Aparatele de televiziune coslă scump cest material a fost întrebuinţai cu Products“. Confecţionate din fibre de Nobeliul are un timp de înjumătă- vărată revoluţie în domeniul maselor
cuptoare de cristalizare, iar în veci din cauza tuburilor. Folosind diferi O noutate in industria oţelului din succes la construirea fabricilor, de- sliciă. acoperite de un strai de alu plastice.
nătate — pupitrul de comandă a pro te combinaţii în conexiuni Sandoi Polonia <> constituie introducerea ta pourilor de locomotive, laboratoare miniu. ele cîniăresc mai puţin deci! ţire foarte scu rt: se deziniegrează în
cesului tehnologic, dotai cu automati lor, stadioanelor şi atelierelor de tot cele do azbesi şi au o stabilitate ter cîteva sferturi de oră. Din el se for
că produsă în ţară. Aici, aparate auto- felul. Fabrica „Freithal" exportă as mică mai mare. Stratul de alumi mează elemente cu numărul de atomi
înregistratoare fixează întreg procesul tăzi elemente de construcţie din sti niu absoarbe 90 la sută din razele mai mic şi cu greutatea atomică mai
de formare a cristalelor. cla în 23 de ţări. calorice. Restul de 10 la sută este mică.
Monocristalele de la Harkov se fo iată unele avantaje aie acestui re
marcabil m aterial: el lasă să treacă
30 la sulă din lumină, se curăţă re
pede şi foarte uşor, este un bun izo
