Page 35 - 1957-08

Mr. 8 2 8
SESÜS
O ferlgaâi harnică
dintr^ini sector
In fotografic: In abatajul în ca re lucrează brigada condusă de co­
munistul Fazekaş Bela.
Sectorul V Sud ăl minei Lu-
peni este cel mai tîtiâr sector,
aceasta în privinţa datei des­
chiderii primului abataj şi pu­
tem spune a elanului tineresc
cu care munceşte harnicul său
colectiv. In ceea ce priveşte
Pirsta majorităţii minerilor din
sector, ei nu sînt prea tineri.
In acest sector lucrează mulţi
mineri cu experienţă, care zeci
de ani au scormonii adîncurile
pămîntului pentru a scoate la
suprafaţă cărbunele — pîinea
uzinelor.
Sub stăpinirea capitaliştilor,
aceşti mineri munceau din greu,
împinşi de foamete şi mizerie,
forţaţi de multe ori de baione­
tele jandarmilor. Cu ură ne­
mărginită îţi vorbesc astăzi mi­
nerii mai vechi despre vremu­
rile întunecate ale domniei ca­
pitaliştilor şi moşierilor.
Aceste vremuri au aptis pen­
tru totdeauna.
In anii puterii populare mun­
ca minerilor a ajuns să fie pre­
ţuită, respectată, partidul şi
guvernul fac totul ca ea să de­
vină mai uşoară, mai frumoa­
să. Ca un simbol al cinstirii
muncii minerilor este şi faptul
Pentru muncitorii mineri din Valea
Jiului a devenit o tradiţie ca „ZIUA
MINERULUI", să fie întîmpinată ou
succese deosebite în muncă.
Hotărîrile Congresului al doilea al
partiduiui şj ale plenarei G.C. al
P.M.R. din decembrie anul trecut, ca­
re au ca ţel ridicarea pe o treaptă
mai înaltă a nivelului de trai al po­
porului, au dat anul acesta un puter­
nic avînt luptei minerilor din Valea
Jiului pentru mai mult cărbune. 'In
întrecerea însufleţită, şi plină de avînt
care .a cuprins Valea, Jiului.de la,u n
câpăţ la; altul în cinstea, „Zilei mine­
rului", zilei d e . 23 August, şi a celei
de-a 40-a aniversări a Marii Revo­
luţii Socialiste din Octombrie, mun­
citorii, inginerii -şi ¦tehnicienii din ex­
ploatările noastre miniere, au reuşit
să dea .pînă la 1 august a. c., o can­
titate de 42.000 tone cărbune , peste
plan. ,
In fruntea întrecerii se situează har­
nicul colectiv al exploatării , miniere
Uricani care a primit recent drape­
lul de colectiv fruntaş între exploată­
rile miniere din Valea Jiului, pentru
realizările frumoase obţinute în înde-
pliftireă angajamentelor privind creş­
terea producţiei, productivităţii muncii
$i reducerea preţului d e : cost. Acest
colectiv a dat cu 14 la sută'm ai mult
cărbune decît s-a angajat în; întrece­
re, a depăşit productivitatea planifi­
cată în lunile aprilie, mai, iunie şi
a redus preţul de 'cost- al cărbunelui
cu 7,24 lâ sută. Succese deosebite în
întrecerea socialistă a obţinut ex-
că în fiecare an se sărbătoreşte
,,Ziua minerului".
Despre tot ceea ce a făcut
partidul pentru ei, iţi vorbesc
cu adîncă recunoştinţă minerii
din sectorul V Sud al minei Lu-
peni. E greu de a cuprinde în
âîteva rînduri tot ce s-a reali­
zat în acest sector şi munca
plină de avînt prin care colec­
tivul dovedeşte ataşamentul său
faţă de partid, faţă de cauza
socialismului.
Pe panoul de onoare al mi­
nei Lupeni printre alte nume de
şefi de brigadă, care şi-au în­
deplinit angajamentele luate în
cinstea „Zilei minerului". se gă­
sesc şi ale tov. Doţiu Avram,
Letean Petru, Rotam Dumitru
(din sectorul V Sud). De la
începutul anului pînă in pre­
zent sectorul a dat peste plan
multe tone de cărbune: numai
în cinstea „Zilei minerului" şi
23 August a dat peste 1.200 to­
ne cărbune în plus.
Dintre brigăzi, cele mai fru­
moase realizări le-a. obţinut bri­
gada condusă de comunistul
Fazekaş Bela, care lucrează în-
tr-un abataj-cameră. Despre
munca acestei brigăzi se pot
spune multe lucruri bune, a­
Ing. PETRU ROMAN
membru în Biroul Comitetului
raional de partid Petroşani,
director tehnic al C.C.V.J.
ploatarea minieră Petrila care pînă
la 1 august, şi-a îndeplinit în pro­
porţie de 95 Ia sută angajamentul de
a da pînă la 7 Noiembrie, 18.000 tone
cărbune, peste plan. Rezultate bune au
obţinut şi colectivele minelor Vulcan
şi Lonea în îndeplinirea angajamen-
. tului de a da pînă la aceeaşi dată
cîte 10.000, tone cărbune.,
Sînt merituoase- eforturile depuse
în întrecere de -muncitorii, mineri de
.Ia ' exploatările Lupeni şi Aninoasa,
care eu . toate, greutăţile întîmpinate
şi-au ' depăşit sarcinile de-plan pe se­ de la exploatarea minieră Lonea a
mestrul 1/1957. .
Aceste succese în muncă dovedesc
hotărîrea neclintită a minerilor, de a
traduce în fapte politica Partidului
Muncitoresc, Rotnîn,. în centrul căreia
stă. preocuparea pentru continua îm­
bunătăţire a condiţiilor dp muncă şi
trai. ale ceţor ce muncesc din patria
noastră.
Avîntul creat în producţie ca ur­
mare a măsurilor luate de Plenara
.'C.G. al P.M.R. din decembrie 1956,
pe linia traducerii în viaţă a hotă-
rîrilor celui de-al Il-lea Congres al
Partidului, a fost susţinut de condu­
cerea Combinatului carbonifer, prin­
tr-o serie de’ măsuri tehnico-organiza-
'torice1' meuite să asigure condiţii op­
time la locurile de muncă.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
mimer
• mu*'-*%'*•>%•«9*»4t»-•«*»»• -T.. -C4-
? Am auzit, incă acum află — spirt nu alta intr-un loc care urau ^
ţ 5 ani, de tehnicianul — că acum e la un aba­ om neinvăţat cu mina »
Vreau să îmbătrmesc îm meseria î Teodor Butea dar de taj, acum la altul; a- nu i-ar surîde pers- A?
de miner f cunoscut tot nu am reu- cuin dă o mînă de aju­ pectiva de a-l cerceta j
ţ şti să-l cunosc declt tor celor de la trans­ a doua Oară. «
ţ acuţii cîteva zile şi a- porturi, acum s-a şi AjuPs la gura ros- *
J ceasta in urma unui a- pierdut pe galerie, a- togolului ce 'deservea ?
Lucrez în brigada de intervenţie, învăţa at’ît metodele de lucru la îna­ l devărat tur de forţă. fiind că la cutare aba­ acest abataj, vagoheta- «
condusă de minerul Tudoran Mihai. intări în piatră, cît şi cele de abataj.
Munca noastră cere o deosebita pri­ Poate tocmai pentru acest motiv, a- j Treburile mă pu'rta- taj „e hibă". Aprecie­ rut de serviciu, Ion ţ
cepere şi îndemânare, pentru că exe­ cum sînt în brigada de intervenţie
cutăm lucrări de întreţinere care pre­ a Sectorului I. ». , . .. O
zintă o oarecare periculozitate. Deşi * seră ia Aninoasa intr-o re care s-a arătat pe Popa, ne informă că j
această muncă éste grea şi de mare Faţă de cum trăiam acasă, în Siă-
cestea bineînţeles de con­ răspundere, membrii brigăzii, printre riicui Moldovei, viaţa mea de acum | problemă pe care mai loc că nu-i exagerare;.. tovarăşul Teodor Bulea i
ducerea sectorului şi a mi­ care mă număr şi eu, sîntem mulţu­ e mult schimbată. Salariul bun pe
nei, înirucît tov. Fazekaş miţi a'tît de felul cum ne îndrumă şi care-l primesc mi-a dat posibilitatea 1 pe Urmă am 'aflat că Cit ce am cobori! din e sus, că dă o mina de ţ
nu are obiceiul să vor­ ne conduce şeful brigăzii, cît şi de să fiu bine îmbrăcat, iar părinţii mei
bească prea multe despre cîştiguriie pe care le obţinem. La să aibă, prin mine, un ajutor de nă­ | doar acest fost miner colivia care ne-a dus ajutor minerilor; care :
sine şi brigadă. Discutind dejde.
cu Bela-baci despre meto­ noi în brigadă, vagonetarii primesc j comunist, ajuns azi şe- spre adine, la orizon­ au cam avut de furcă •
dele folosite în obţinerea cité 2.000 lei, iar minerii între, 3.000— Anul trecut, cu banii strînşi, am
succeselor, iţi va răspunde putut să ridic la Slanic o casa pro­ y ful unuia dintre cela tul 8 de unde începea pînă atunci cu erate- y
scurt: 3.50Ó lei. Eu, personal, am luat în prie, iar acum, cînd voi pleca îri con­
luna iulie în mînă 2.527 lei. t mai bune sectoare rele, incit abia se
— Organizarea bună a cediu, o voi termina complet. Nu am
muncii şi disciplina orta­ Am venit la mina Uricani din 1953, de gîrid însă să părăsesc Valea Jiu­ | de la această mină. putuse da in acea y
cilor din brigadă fac să lui. După ce mă voi căsători, şi a-
avem realizări frumoase. unde ani lucrat vreme de un an, timp 0 mi-o putea rezolva zi cîteva „tancuri“ "
după care am plecat militar. După ceasta o voi face în toamnă, am
Amintindu-şi parcă deo­ * in toate amănunie- ¦> de cărbune. Acum ¦
dată de ceva, tovarăşul această, m-am reîntors la aceeaşi să-mi aduc familia lâ Uricani. Mă
Fazekaş continuă: mină. Meseria dé miner am învăţa- voi Stabili aici, pentru că ara îndră­ î le. Intîi l-am cău- treaba începuse să ;
— Sînt comunist şi co­ t-o de la tovarăşul loan Receăk, în git mină şi vad, că, la muncă rodnică, y iat acasă. Am aflat mişte şi toţi sini ?
muniştii trebuie să-şi în­ pot scoate un cîştig frumos.
deplinească angajamentele brigada căruia am lucrat ?nai bine ţ că era la şut. Crc- porniţi să recupe- |
luate. Brigada care o con­ dé 2 ani. Apoi am trecut să lucrez G.HEORGHE BOGATOIU
duc e in întrecere cu a în abatajul condus dé Ion Bria. Dé miner la sectorul 1 mina Uricani ? deam că o să dau reze ce-au pierdut, ?
lui h'agy Bela. Fiecare la aceşti 2 şefi de brigăzi am putut
căutăm ca în cinstea „Zi­ y de el la biroul de fiind Siguri ch pi- ?
lei minerului" şi a zilei de
23 August să dăm cit mai } sector. . Lucrurile nă ta sfir'şittil şu- Ş
mult Cărbune peste plan ;
eu mi-am reînnoit anga­ j au stat insă all- tutui toi vor da i
jamentul, mărindu-l cu în­
că 200 de tone... aşa că 1 fel. De parcă ar fi două norme.
trebuie să muncim cit mai
bine. ţ bătut vintul, aşa se cînd asta o spune *
încrederea tovarăşului T goliseră in acea zi un vagonetar din ţ
Fazekaş în puterea de
i birourile. De la ul- brigada vestitului ^
muncă a brigăzii e pe deplin
justificată, atunci cînd îi cu­ y /imul lelmician, pi- miner comunist Tu- i
noşti îndeaproape pe toţi mem­
| nă la director şi caduc Mihai, de ţ
brii brigăzii şi îi vezi cu cită
dragoste muncesc. i la secrelaru! corni- la Aninoasa, n-ai î
Prin munca politică dusă, s-a '•> telului de partid — sectorul pe care-l con­ cum să crezi că poate ţ
reuşit ca din brigadă nimeni să
î toţi erau in mină. Am ducea, i-am simţit pre­ fi altfel. Cuvintul lui i
nu facă nemotivate, munca este
i înţeles atunci că nu-i zenţa. „Cicero“ meu e cuvînl! Mărturie in ?
organizată în aşa fel înă't
I \ rost să-l aflu pe cel cel cu caschetă şi echi­ această privinţă stau i
fiecare îşi cunoaşte sarcinile,
? de care aveam nevoie pament mineresc, in- doar tonele peste plan l
şeful brigăzii se bucură de
In urmă cu vreo 4 ani arii venit exemplu, cîştig pe lună între 3000— y decît cobor.vxl in mină trebînd minerii intii- date in cinstea „Zilei J
prestigiu şi simpatie, datorită dintr-o comună situată pe valea Ol­ •3500 lei. Cu banii cîştigaţi mi-arn
tului la exploatarea carbonifera Pe- cumpărat multe lucruri folositoare u- î Dar cum s-o fac ? niţi in drum, a aflat minerului 7“. ş
felului cum se preocupă de în­ trila să îmbrăţişez frumoasa meserie nui tînăr căsătorit. Mi-am luat mo­
de miner. Citisem prin ziare că a fi bilă, aparat de radio, îmbrăcăminte * Normele T.S tiu îngă- că „şeful“ căutat a Aici, tnsfîrdit l-am |
drumarea muncii, de găsirea miner este o mare cinste, că munca pentru mine şi sofia mea. De cîtva
sa este răsplătită aşa cum se cuvine timp m-am mutat într-un apartament y duie unui neiniţiat in trecut acu' citeva mi- aflat pe cel căutat, j
celor mai bune metode care să de către partid şi guvern. La mină din noile blocuri construite la Petri-
ăm fost repartizat să lucrez în bri­ la. Aîă uit la casa nouă în care lo­ ît problemele minereşti să rtUte pe acolo, după ce Tocmai terminase de ţ.
ducă la creşterea productivităţii. gada condusă de Iosif Maercsâk uri- cuiesc, lă cîte mi-am cumpărat şi mă ş intre in subteran fără pusese la punct unele îndrumat montarea ce- ?
de de fapt m-am şi calificat ca miner. gîndesc cît de greu am dus-o îna­
In luna iulie brigada a dat inte. Răniînînd orfan, am fost nevoit y însoţitor. Noroc că toc- nereguli din transport, lor două cratere din a- *
• '.• i i ' - J j «... e t tt> >• h i . . . i n După o perioadă de timp am fost ca de mic copil să muncesc pe la
numit responsabilul bilei brigăzi de bogătaşii din comună pentru o nimica ? mai atunci, ieşiseră din şi acum probabil că se bataj şi se pregătea să ?
peste plan 105 tone de cărbune; tineri minieri din cădriil sectorului toată. Am dus atunci o viaţă amară.
IV. Această brigadă pe care o conduc In prezent traiul meu este îmbelşugat ţ, mină inginera geolog află la orizontul 7, pe plece spre alte locuri j
în ¦august, pînă în "ziua de 9, şl îri preZent, şi-a cîşfigat stima şi aşa cuih de fapt am şi visat cînd am
încredereâ conducerii sectorului. Lună venit în Valea jiului. y şi o tehniciană, Ele lă abatajele din stratul de muncă. Abia l-am y
a dat în plus încă 35 tone. A- de lună, noi dăm cu 150—200 tone
de cărbune peste plan. Ca urmare, şl ŞTEFAN PANA | mi-ati fosi salvtireă. A- 5. Asta înseamnă că putut reţine un minut ?
ceasta dovedeşte că brigada îşi cîştigu! nostru este frumos. Eu, de brigadier ia mina Petrila
t fiind care-i necazul, că urcăm iar, pină la Ori­ pentru a-i zmulge două *
va îndeplini cu cinste angaja­ ? trebuie neapărat să-l zontul următor.
vorbe. Celelalte le-am f
mentul luat.
î. — Poate o fi la aflat pe drum: că-i ia- ?
Privind munca acestui har­
; aflu pe tehnicianul T.
nic colectiv al brigăzii, îţi dai a Bulea, inginera mi-a Tucaciuc Mihai I ne su­ tă a urnii copil de 12 y
mai bine seama de felul cum j împrumutat echipajnen- geră un miner. ani, virstă la care el f
partidul, a ştiut să crească oa­ y tul de protecţie şi lam- — Ee... atunci nu e se pregătea ăc'U’ 30 de î
menii muncii, de dragostea lor î pa, dindu-mi şi un.;. aşa complicat, mă li­ ani să intre în. m ină; y
faţă de partid şi. voinţa lor ne­ f' „Cicero“ de toată lau- nişti cu un zimbet in- că-i tehnician abia de f
strămutată de a contribui la în­ | da, pe tehniciană Du- soţitOarea, şi in ăceă după 23 August 1944 ?
florirea patriei. ţ mitrescu Marieta — do- clipă i-tun şi ghicit, şi să conducă l-a in- •
P. UNGUR f veditâ ca o pricepută mai mult decît i-am văţat partidul, care l-a »
? şi harnică cunoscătoare zărit, flacăra unui gind numit in acest post, şt :
Ş a minei. poznaş ce-i încolţise în căruia ii este slujita
f De la ea ăm aflat minte. Vroia probabil credincios din 1945, in- »
^ că-i destul de cOmpli- să mă sperie, abatajul deplinindu-şi conştiin- *
i cat de a -i. da de urmă cameră in care lucra cios sarcina ce i-a in- J
| celui căutat, deoarece Tucaciuc fiind aşezat credinţat-o I ?
i e un om cum rar se chiar între orizonturi, 1RIMIE STRAUT :
9
-•L—-«*»Ü-»•*-• •»•>»¦>.&.»s»»-•©•¦ *©-•»0-» ’î"». • 9 • • -a* *>• • »fr- -o •
P E N T R U M IN E R II D IN Ţ E B E A
Spitalul T.B.C. din Petroşani dat în folosinţă în acest an. In ultimii patru ani, mineri­ s-a amenajat un club şi o bi­
lor clin Ţebea, li s-au mai dat bliotecă, precum şi o clădire
în folosinţă încă două cămine pentru un magazin de textile şi
cu o capacitate de 200 locuri, alimente.
le-au fost acordate 27 credite
pentru locuinţe individuale, din In primul semestru al anului
1957, au fost trimişi în conce­
care 14 locuinţe sînt construite dii de odihnă 50 de mineri, adi­
că cu 25 mai mulţi decît îh pe­
şi s-au construit un dispensar
rioada corespunzătoare a anu­
şi uri staţionar. De asemenea, lui trecut.
Aceste măsuri au fost îmbunătăţite mina Lupeni au propus introducerea Ga de la cer la păriiînt se deose­ damentelor planificate cu 1,5 la sută, tor sarcini, Combinatul carbonifer îşi
cu ocazia dezbaterii în colectivele de iluminatului electric fix în abatajele besc faţă de trecut condiţiile actuale şi a realizării unei economii de 2,55 va întări munca de îndrumare şi con­
muncitori a instrucţiunilor privitoare frontale. Prin aplicarea în viaţă a de muncă şi viaţă ale minerilor. Me­ lei pe tona de cărbune. trol, rnoBilizîrid cu ajutorhl organiza­
la aplicarea sistemului îmbunătăţit de acestei propuneri s-au îmbunătăţit canizarea în proporţie de 84 la sută ţiilor de partid, sindicale şi U.T.M.
salarizare şi normare, care a fost in­ mult condiţiile de muncă în abataje a muncilor în abataje şi 100 la sută Colaborarea dintre conducerile ad­ muncitorii, inginerii şi tehnicienii în
trodus la minele noastre, în faza de ceea ce a făcut ca productivitatea în transportul subteran face ca mun­ ministrative şi muncitori a dovedit realizarea deplină a planurilor de
experimentare, îricepînd cu data de 1 muncii să crească simţitor, s-au creat ca minerilor să fie mai uşoară, mai că există posibilităţi însemnate de măsuri. Aparatul Combinatului va fi
aprilie a. c. condiţii pentru alegerea şistului vi­ productivă, cîştiguriie tot mai mari. creştere a productivităţii şi reducerea mai mult legat de locurile de pro­
zibil, s-a îmbunătăţit productivitatea Numai în urma aplicării sistemului preţului de cost al cărbunelui. Nu­ ducţie îri vederea asigurării unei a-
In dorinţa de a crea o bază ma­ muncii. îmbunătăţit de salarizare, cîştiguriie mai la exploatarea minieră Petrila se sistenţe tehnice calificate.
terială puternică sistemului îmbunătă­ medii, pe Combinat, au crescut în pot reduce, de pildă, 47 de posturi
ţit de salarizare şi normare şi răs- îmbinarea muncii de conducere cu luna iunie, faţă de martie a. c. ch neproductive, printr-o mai bună orga­ Se ştie că numărul brigăzilor care
punzînd chemării partidului ca cîşti- activitatea creatoare a maselor a fă­ 38,1 la sută. nizare a transportului şi aprovizionă­ nu-şi îndeplinesc planul de producţie
gurilor sporite să le corespundă can­ cut ca planul dé producţie al Com­ rii cu materiale a locurilor de mun­ fixat prin foile de acord, este încă
tităţii sporite de cărbune de calitate binatului pe trimestrul 11/1957, să Făcînd, de „Ziua minerului“, bilanţul că. Reducerea consumului de mate­ destul de măre. Nu toate brigăzile îşi
şi mai ieftin, muncitorii mineri au fie depăşit cu 3,2 la sută, producti­ realizărilor obţinute în producţie, a rial lemnos, prin răpirea şi refolosirea realizează normele. Absenţele nemo­
venit cu o serie de propuneri în vitatea planificată să se depăşească tot ceea ce s-a înfăptuit prin grija lemnului din galeriile şi abatajele tivate nu sînt combătute cu destulă
Scopul asigurării creşterii productivi­ cu 1,7 la sută, iar preţul de cost să partidului şi guvernului, pentru bună­ vechi poate aduce o economie la perseverenţă. O deosebită importanţă
tăţii muncii şi reducerii preţului de fie redus cu 1,66 la sută faţă de plan. starea lor, muncitorii mineri privesc mina Uricani, spre exemplu, de 0,61 capătă în această perioadă preocu­
cost. Şeful de brigadă Ulrich Ştefan cu încredere spre viitor. lei/tona de cărbune. Utilizarea raţio­ parea pentru stabilizarea lucrătorilor
Sectoare cum sînt nr. 1 al minei nală a compresoarelor va duce la noi. Calificarea acestora şi crearea
propus să se pună în funcţie la mina Petrila, care în luna iulie a dat 1.663 Sub semnul acestei încrederi s-au Lupeni la o economie de 0,83 lei/tonă. condiţiilor de viaţă pentru muncitorii
III maşina de curăţit vagonete. mă­ tone cărbune peste plan, III Aninoa­ desfăşurat şedinţele de producţie în noi veniţi în Valea Jiului trebuie să
sură care a făcut să crească posibi­ sa cu un plus de 1.649 tone, IV Vul­ care s-a analizat felul cum s-a mun­ Exatninarea atentă a tuturor pos­ stea îri centrul ătetiţifei conducerilor
litatea de rulare a vagoneţilor cu 15 can au o depăşire de 1.808 tone şi cit în primul semestru al anului şi turilor din schemă şi desfiinţarea ace­ exploatărilor.
Ia sută. Minerul Circii Petru de la altele, dovedesc că acolo unde se ma­ s-au dezbătut sarcinile pe semestrul lora care nu-şi găsesc justificarea,
mina Petrila a propus să se monteze nifestă o grijă deosebită pentru pro­ 11/1957. duce la o economie de 900.000 lei pe Iată doar cîteva probleme â căror
Un troliu în galeria de bază la stra­ blemele producţiei şi buna organizare combinat în semestrul 11/1957. A- rezolvare cu succes va asigura în ma­
iul 7, orizontul XII, pentru introdu­ a muncii, planul se poate realiza şi Gu această ocazie s-a scos din nou ceastă preocupare are un caracter per­ re. parte succesele noastre de viitor,
depăşi. în evidenţă că exploatările noastre manent studiindii-se posibilitatea con­ va asigura producţia de cărbune coc-
cerea mecanizată a vagonetelor goale carbonifere dispun încă de însemnate topirii unor servicii, sectoare, desfiin­ sificabil şi energetic necesar econo­
Realizări deosebite au obţinut în rezerve interne, a căror descoperire ţarea de posturi cu o activitate pa­ miei noastre îri plină dezvoltare.
sub roluri şi frînarea vagonetelor în­ întrecerea socialistă brigăzile conduse şi folosire poate şi trebuie să ducă ralela şi altele. în vederea realizării
de tovarăşii Poboreni Alexandru, de la sporirea succeselor obţinute în de noi economii. Avem convingerea că sub conduce­
cărcate. Aplicată, propunerea a făcut la mina Lupeni, Csiki Emerik de la creşterea productivităţii muncii şi a rea şi îndrumarea de zi cu zi a or­
mina Vulcan, Gristea Aurel şi Praţa reducerii preţului de cost. S-au îndrumat exploatările în di­ ganelor şi organizaţiilor de partid şi
ca încărcarea vagoanelor să se facă Gherasim de la mina Aninoasa, Ce- recţia îmbunătăţirii nivelului calitativ cu ajutorul Ministerului Minelor, vom
nuşe Cornel de la mina Petrila şi De un important ajutor ne esté în al măsurilor tehnico-organizatorice în face faţă, acliitîhdu-ne cu cinste de
cu numai 2 oameni în loc de 4; Tov. sute de alţii ca ei. această muncă recenta hotărîre a sensul legării acestora de efectul lor sarcinile pe care partidul şi guvernul
Biroului Comitetului regional de par­ economic, astfel ca cîştiguriie sporite le-au pus în faţa industriei cărbunelui
Cotroaza Ioâri de la mina Lupeni a Succese de felul acesta fac ca mi­ tid Hunedoara, cu privire la creşterea sa rezulte că o urmare directă a şi a minerilor din Valea Jiului.
nerii să fie plini de mîndrie pentru productivităţii şi reducerea preţului de creşterii productivităţii muncii şi re­
propus montarea unui transportor în tot ce s-a realizat, să întîmpine ma­ cost al cărbunelui la minele din Va­ ducerii preţului de cost. Garanţia îndeplinirii acestor sarcini
rea lor sărbătoare „Ziua minerului“ lea Jiului. Hotărîrea, precum şi pla­ este avîntul nestăvilit al muncitorilor
preabataj, măsură care a sporit pro­ cu hotărîrea fermă de a le consolida, nurile de măsuri pentru traducefa ei Alte măsuri ca acelea de introdu­ mineri, hotanrea lor de a urma cu
în viitor. în viaţă, au fost puse în discuţia or­ cere a1 maşinilor de încărcat cons­ fermitate politica partidului, conş­
ductivitatea muncii în abataj cu 45 ganizaţiilor de partid din exploatările truite pe plan Ideal, asigurarea uno*- tienţi că munca lor duce la înflorirea
Ataşamentul sincer al muncitorilor miniere, apoi planurile de măsuri au asemenea condiţii, printr-o mai bună patriei, contribuie la întărirea cauzei
la sută. mineri faţă de partid şi guvern, ho­ fost dezbătute de colectivele de mun­ organizare a muncii, care să ducă la păcii, la victoria socialismului.
tărîrea lor nestrămutată de a traduce citori, ingineri şi tehnicieni. mărirea vitezei de avansare a fron-
Mai mulţi muncitori mineri de la îh fapte Directivele celui de-al Il-lea tiirilor, introducerea locorfiotivéi de 4 Sărbătorind Ziua ior, minerii îşi
Congres al partidului şi măsurile lua­ Numeroasele propuneri vehlte din tone, întărirea’ disciplinei în muncă şi reînnoiesc angajamentul de a munci
te de plenara G.C. al P.M.R. din de­ rîndul maselor au ajutat conducerile altele, vor duce la o creştere simţi­ şi lupta pentru continuă întărire a
cembrie. 1956, izvorăsc din caldă re­ exploatărilor să-şi definitiveze plânu- toare a randamentelor pe exploatare unităţii partidului lor drag, pentru ri­
cunoştinţă faţă de tot ce s-a făcut rilé măsurilor ce trebuie luate în ve­ îri Valea Jiului. dicarea continuă a nivelului de trai,
pentru ei în anii de democraţie popu­ derea realizării în următoarele 5 luni material şi cultural al celor ce mun­
lară. a sarcinilor de plan, a depăşirii ran­ Pentru asigurarea îndeplinirii aces­ cesc din patria noastră.