Page 37 - 1957-08
P. 37
': ?-í!i o y3»V i!.M !y i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
JUMĂTATE DE DECENIU
Pe drumul Viilor, cum îi fie ă t mai ridicată. Ar fi re în colectivă. Sînt la o mină
spun oamenii de prin partea compensa cea mai potrivită cinci degete şi nu seamănă in
locului, aproape de marginea pentru colectiviştii noştri, care tre ele. Dar cînd e vorba de
oraşului, îşi are sediul gospo in această campanie, mai cu oameni! Chiar după ce au in
Anul IX. Nr. 829 Marţi 13 august 1957 4 pagini 20 bani dăria agricolă colectivă „Dru seamă, s-au întrecut pe ei în trat în gospodărie, unii mai e-
mul lui Lenin" din Sebeş. şişi. rau încă neîncrezători.
Peste puţin timp, gospodăria Cu cîţiva ani în urmă Aşa se face că unii colecti
îşi va sărbători o jumătate de vişti, cu toate că aduseseră ln
C u . a n g a j a m e n t e le în d le p lin it e , c u e n t u z ia s m ş i v e s e llie , deceniu de la înfiinţare. Era prin '52, spre sfîrşit de gospodărie pămiint şi vite de
Pregătirile au ' început încă an, cînd a luat fiinţă gospodă muncă, nu voiau să vină la
minerii şi-an sărbătorit ziua ria colectivă din Sebeş. Se strîn- treabă. Se mai ocupau cu ne
de pe acum. Cînd am fost în gustoria, alţii care aveau căru
gospodărie, acum cîteva zile, seseră atunci vreo 45 de fami ţă mai făceau cărăuşie, aşa in
preşedintele, tovarăşul Nicolae cit. in perioadele de virf, mai
Fârcaşu, împreună cu contabi lii şi au hotărît să-şi adune la trebuiau angajate braţe de
un loc pământurile şi să por
Amiază la Pefrila La un pahar cu lul şi brigadierii erau a- nească intr-o nouă viaţă. Şi au muncă din afară, pentru a: face
dunaţi la o masă, iar lingă ei, făcut primul p a s : au şters ha faţă tuturor lucrărilor. Şi ţoale
Ca In toartă Valea Jiului, şl la Pe- singur portarul îşi făcea obişnuitul A intrai in obişnuinţa oamenilor o asemenea masă tovărăşească, — un maldăr de carnete. Erau car turile dintre ogoare. Aceasta a acestea aveau urmări directe
trila, sărbătoarea dragă tuturor mi schimb şi regreta că nu se află la . muncii din Valea Jiului, să intim- mi-a spus in cele din urmă Ion A- netele cu evidenţa zilelor-mun fost poate cotitura cea mai ma
nerilor, a început cu cîntece şi ve petrecere. După ce am fost întîmpinat pine „Ziua minerului“ cu rezultatele postol, De la mina noastră am fost că ale colectiviştilor. re din viaţa actualilor m.embri 1. GAVRILESCU
selie. In ziua aceea, minerii n-au mai de acel „Noroc bun“ mineresc, tăiat ai gospodăriei. Să nu mai spui:
coborît în adîncurile abatajelor. Ei în tablă şi pus deasupra porţii, mi-a cele mai bune in producţie, cu de- aleşi, eu şi tovarăşul Marcu. Anul — Preocuparea noastră de ,,acesta-i pămîntul meu", ci (Continuare ln pag. 2-a)
şi-au îndreptat paşii spre club, spre ieşit în cale portarul. păşiri de norme, cu afirmarea a noi trecui, au fost alţii care au avut re- bază, acum cînd se apropie „acesta-i pămîntul nostru", nu o1
parc şi spre pădurile din apropiere, fruntaşi in producţie. Dar sârbă- zultate mai bune, Acum insă, noi ziua împărţirii avansurilor — era un lucru tocmai uşor pen-
să danseze, să cînte şi să se vese — După cum văd, nu te simţi prea toarea lor aduce şi- momente de des- ne-am situai in frunte, spunea, preşedintele — este a- tru unii dintre cei ce intrau 2.400 kg grin
lească... bine. tindere, cînd se întilnesb la un pa- Către miezul nopţii, Grigore A- ceea ca valoarea zilei-muncă să la hectar
har c u . vin, unde se cintă, se dan- postol dădea semne de nerăbdare,
Cîteva ore prin parcul — Asta-i drept, mi-a răspuns el. sează, se ciocnesc pahare.. Aşa s-a Voia să plece, li aduse aminte şi FRUNTAŞ! LA CONTRACTĂRI întovărăşirii« agricole îşi afirmă s
petrilenilor Dar ce să-i fac, slujba-i slujbă... intimplat şi simbătă, 10 august, la lui Marcu că a doua zi trebuiau >
masa tovărăşească organizată in să se întâlnească cu oamenii din Majoritatea ţăranilor munci care a contractat. 450 kg grîu.
ln micul parc din mijlocul Petri- După o clipă de tăcere a reluat. incinta clubului din Petroşani. Aici brigăzi, pentru a ciocni şi cu ei tori din comunele Foit şi Băcă- Din satul Cigmău, s*au evi cu prisosinţă superioritatea faţă de j
lei, am intrat pe la amiază. Căldura, — Dar să nu crezi că-s singur au fost invitaţi cei mai destoinici un pahar. inţi, ca şi cei din alte comune, denţiat losif Crişan, care a
care la vremea aceea era în putere, aici. Hai cu mine să te convigi. mineri, pentru a petrece o seară — Să veniţi miine, să vedeţi or- au înţeles că este o datorie şi contractat 600 kg grîu, şi Cor I sectorul individual. Lucrind in co- L
nu i-a împiedicat însă pe mineri să Curios să aflu despre ce-i vorba, plâcuiă. Intîmplarea a făcui să mă iacii mei — îmi spuse Apostol. Sin- totodată o cinste să contribuie nel Susan care a contractat mun, întovărăşiţii reuşesc sâ fie
vină la petrecere. In grupuri mai mari m-am lăsat condus. Şi într-adevăr, aşez lingă Ion Apostol şi Grigore tem 15 in brigadă. La noi se ştie : fiecare, după posibilităţile ce 500 kg.
după vreo 20 de paşi, m-am trezit în Marcu, şefi de brigăzi la mina Pe- cînd e vorba de distracţie, ne dis- le are, la mărirea fondului cen fruntaşi la muncile agricole din L
sau mai mici, cu soţiile şi copiii, mi tralizat de cereale al statului. ln comuna Băcăinţi, printre
nerii din Petrila ciocneau halbe cu bere faţa unui grup numeros de mineri. Ítrila. Mai tîrziu am aflat că aceşti trăm, iar cind e vorba de muncă, fruntaşii la contractări $e nu toate campaniile. Acest lucru are o j
în cinstea sărbătorii lor. Mi s-a părut Din Foit, printre cei care se mără Teodor Drăgan, losii
Erau acolo Moise Peter, Anton Le- tineri lucrează in sectorul UI şi că atunci totul se schimbă. Fiecare se evidenţiază în această acţiune Vlaicu, Gheorghe Şerban, losif mare însemnătate fiindcă, atunci l>
curios faptul că fiecare grup îşi avea acest sector dă 60 la sută din pro- străduieşte să dea cit mai mult căr- este tovarăşa Splomia Lazăr, Hurduban şi alţii.
butoiul său cu bere. De aceea, am şi grand, Traian lonuţ, Carol Szabo, ducţia. globală de cărbune. La în- bune. cînd toate muncile sînt făcute la L
ceput, Marcu şi Apostol stăteau li- Aş fi vrui să discut mai mult cu
Alexandru Nagy, Vasile Petruş, ves timpul lor se obţin şi producţii L
T
tiţii [uliu Haidu şi Mihai Ştefan şi
mari.
alţii. întovărăşiţii din saîul Bobllna de
pildă, au fost fruntaşi la însămîn-
J ţări, la întreţinerea culturilor şi la
î seceriş. Nu au tărăgănat nici treie-,
întrebat pe un tînăr, care tocmai îşi — Ei, nu ţi-am spus că nu sînt niştiţi la masă, ascultind în dreap- aceşti bravi mineri, insă n-am pli 0 producţie medie de peste 2000 kg. grîu la hectar | rişul — aşa cum au obiceiul să
căuta ortacii: singur ? Cei mai buni mineri îmi ta şi în stingă glumele spuse de cei tut. Se antrenaseră in discuţii cu 4 facă mulţi ţărani individuali. Au
ţin tovărăşie. mai virsinici. Am observat apoi că ceilalţi şi acum nu mai era chip Colectiviştii din satul Spini să împartă avansuri băneşti în ! început să treiere imediat după ce
— Cum, zic, fiecare cu butoiul î> aceşti tineri mineri sînt cunoscuţi, să-i. opresc, in cadrul discuţiilor, de realizează anul acesta o pro fiecare trimestru. In afară de
— Asta-i drept — am răspuns rî dar că probabil din timiditate sau multe ori._ aduceau vorba de mină, ducţie medie de peste 2.000 kg aceasta, şi-au construit o ma au terminat cu secera, iar în ziua *
— Da, îmi răspundă el rîzînd. Aşa zînd. Gluma portarului a fost bună. din respect pentru cei virsinici, nu de succese, de oamenii din brigă- grîu la ha. Ei au contractat gazie cu o capacitate de IO va de 2 august au terminat. Ei se mîn- jj
sîntem noi, minerii. Brigada şi bu Mă dusese în faţa panoului de onoa se avinlau în discuţii. zile lor. pentru a vinde statului un va goane, patule pentru porumb şi drese că sînt fruntaşi la toate. Mîn- i
toiul. Muncim pe brigăzi în abataje, re al minei. gon de grîu pe care vor primi dria lor este cu atit mai îndreptă- î
şi cînd ne veselim o facem tot pe — Particip pentru prima dată la V. A. în jur la 15.000 lei. Venituri au adunat materialele necesare ţită, cu cîî au realizat o producţie »
brigăzi. GH. PAVEL băneşti însemnate mai reali pe care nimeni din comună n-a reu-
zează de la grădina de legume pentru a-şi construi un grajd şit să o realizeze — 2.400 kg grîu ^
Petrecerea din micul parc s-a în Printre minerii din Gheiar şi,.. şi de la alte ramuri. Venitu la ha. E o producţie mare, o pro- a
tins repede, aşa că, peste o oră, a- pentru 25 capete de vite mari.
proape că nu mai aveai loc să te
strecori dintr-o parte în alta. Din Furaje au împărţit pînă acum
toate părţile răsunau cîntece, peste tot „Ziua minerului“ a fost sărbătorită Cu această ocazie, au fost decer rile ce le realizează le permit 14 kg la zi muncă: ducţie care poate fi realizată numai L
s» rîdea, în toate grupurile se la Gheiar într-un cadru deosebit. nate ordine şi medalii unor mineri
spuneau glume. Dar cu toată fruntaşi. Cu Ordinul Muncii olasa s-a terminat cu rezultatul de 3- -1, în în unităţile agricole socialiste, ţ
aglomeraţia, n-a scăpat atenţiei In centrul comunei, pe două pa 111-a, a fost distins minerul Dumitru favoarea hunedorenilor.
nouri de onoare sînt expuse chipu Preda, iar cu Medalia Muncii au fost CĂRBUNE PESTE PLAN De ce numai în acestea ? Fiind- •+
mele, strălucirea cîtorva medalii pur rile minerilor ce s-au evidenţiat în decoraţi un număr de 10 miner'i, prin din Teliuc
tate cu mîndr'le. l-am văzut acolo pe producţie. Staţia de radioficare trans tre care tovarăşii Ion Jianu, Nicolae In perioada de la 1 ianuarie şi a zilei de 23 August s-a că aici munca e mai bine or- L
Victor Cordea, Ştefan Hebedean, mitea mereu ştiri din viaţa şi lupta Cazacu, Lăscuţ Atoţoc, Aron Gotea şi Cu ocazia sărbătorii „Zilei mineru la 8 august, minerii din cadrul încheiat cu o creştere a produc
Radu Drăhuţ, loan Matyaş şi alţii, bravilor mineri care trimit furnale alţii. lui“, şi la mina Teliuc a avut loc Trustului minier Teliuc, au ex tivităţii muncii planificată de ganizată, aici se pot aplica *
răsplătiţi cu Atedalia Muncii. lor din Hunedoara tot mai mult mi o adunare festivă, în cadrul căreia, tras în plus peste prevederile 7,5 la sută, iiar ta preţul de cost
nereu. Duminică, pe locul numit „Prislop“ după ce tov. Nicolae Ouatu a vorbit planului 8.532 tone de minereu s-au realizat economii în via1oa mai bine regulile agrotehnice, nu- °
Desigur n-aş putea enumera pe a fost organizată o serbare cimpe despre însemnătatea acestei zile, în de fier. Perioada ultimelor trei re de 69.000 lei, mai mult cu
toţi cei care !-am văzut, la petrecere. In seara zilei de 10 august, a avut nească unde minerii, împreună cu fa cadrul festiv, un număr de 5 mineri luni de cînd a pornit întrece 21.000 lei decît .era prevăzut în mai aici, unde pămîntul esţe co- j>
Pot să spun însă, fără să greşesc, că loc, la clubul „Nicolae Bălcescu“ din miliile lor, au petrecut o zi plăcută fruntaşi au fost decoraţi cu (Medalia rea în cinstea „Zilei minerului“ angajament.
pînă seara tîrziu, cînd ultimii mi localitate, şedinţa festivă închinată Muncii. masat, se pot folosi tractoarele şi *
„Zilei minerului“. In după-amiaza aceleaşi zile, echi
neri au plecat spre casele lor, au tre pa de fotbal a minerilor din localita Le serbarea cîmpenească ce a avtîi maşinile. 6
cut prin micul parc toţi petrilenii. Au Despre importanţa acestei zile, te, a întîlnit formaţia Energiei din loc în parcul minei, corul şi orches *
trecut toţi acei care, în dimineaţa despre faptele eroice ale minerilor de Hunedoara, în cadrul unui meci care tra uzinei „Victoria“ din Călan a
zilei următoare, au coborît din nou aici, a vorbit tov. Nicolae Bogdan, prezentat un frumos program artistic. Întovărăşiţii din Bobîlna au în-
în mină să continue lupta lor, pentru directorul Trustului minier Hunedoa
a da ţării alte mii de tone din pre | săminţat griul după trifoi şi bor- L
ţiosul »diamant" negru. ra, după ca>:e, tov. Petru Crainic, se
Primii pe ţară Iceag, aşa cum l-au sfătuit agro
O surpriză cretar al Comitetului raional de par fnomii. Terenul l-au arat cu tractoa
rele S.M.T. şi au însămînţat cu ma-
Cel mai liniştit loc din ziua aceea tid Hunedoara, a felicitat călduros
a fost desigur curtea minei. Doar Mineri fruntaşi de !a Ţebea In tabăra brigadierilor din U- s-au evidenţiat în mod deosebit Işina. In primăvară au împrăştiat jj
minerii din Gheiar, pentru succesele ricani, duminică a fost o zi neo brigăzile conduse de N. Marin, cîte 120 kg azotat de amoniu pe j»
bişnuită. Atunci li s-a decernat P. Fieraru. E. Pană şi R. Ilinca.
obţinute în producţie. decoraţi şi premiaţi steagul de şantier naţional al ti j, fiecare hectar cultivat cu grîu. După L
neretului fruntaş pe (ară, ca ur La festivitatea înrămării stea \ cum se vede, munca lor a fost mult
mare a bunelor rezultate obţinu gului de şantier naţional frun
te pe cel de-al II-lea trimestru al taş pe ţară. aju participat re tuşurată de maşini iar roadele au L
prezentanţi ai C C. al U.T.M.-
Sîmbătă la orele 15, înH-un mi din bazinul aurifer, a avut loc la fost mari. E lucru cert că au ieşit ^
ting, la care a participat întreg co clubul muncitoresc din Gurabarza.
mult mai cîştigaţi de cît individua
MUMA! VOIE BUNA lectivul minei Ţebea. au fost pre Sutele de mineri veniţi din împre anului. Brigăzile şi-au depăşit ului, ai C.C. al sindicatului din lii. Atimpi de ce oare ţăranii mun
miaţi 132 de tovarăşi, din care ce jurimi să sărbătorească împreună planul global cu 1 la sută, pro construcţii, reprezentanţi ai Mi citori individuali mai aşteaptă ? De
O dimineaţă cu cer senin, cu drepţindu-se spre grădina de vară, mai mulţi sînt din rîndu! minerilor, ziua lor, s-au deplasat cu un tren ductivitatea muncii a crescut cu nisterului Construcţiilor etc. A- ce nu se unesc cu încredere în în-
soare şi lumină multă, o dimineaţă unde mesele întinse, îşi aşteptau oas Printre aceştia se numără minerii special ia Brad, unde au asistat la tot pe aiît, iar preţul de cost al ceştia i-au felicitat pe brigadie • tovărăşiri agricole ?
din acelea ln care parcă toată firea peţii. Teodor Sim, Ion Şerban, Roman meciul de fotbal, disputat între e- producţiei a fost redus cu 4,86 la ri pentru succesele obţinute.
te îndeamnă să te bucuri de viaţă. Duşan, Petre Laza şi alţii. chipele Progresul Brad şi Dinamo sută, In întrecerea socialistă
Aşa era dimineaţa în care minerii din Cînd din chioşcul umbrit, taraful Baia Mare.
Aninoasa îşi sărbătoreau ziua. Clu schimbă melodia unei învîrtite, in ? *>• •»¦• «, ••»-¦*-• «o-*»• *1 y. '«w. *** »I
Duminică a fost organizată o ser După-amiază au asistat la fru
bul minier, gătit ca niciodată, îşi aş cunoscuta „Periniţă", puţini au mai bare la căminul cultural. Aci, mine moasele programe artistice prezen M A IS T R U L P R IN C IP A L
tepta oaspeţii, pe a căror piepturi stră rămas în jurul meselor. Rîsul şi vo rii au petrecut o zi frumoasă, asis- tate de ansamblul de cîntece şi
ia bună nu mai conteneau.
luceau distincţii şi medalii, dovadă tînd la programele prezentate de
a succeselor obţinute în muncă. ...Era tîrziu... In grădina asupra echipele- artistice din Ţebea şi Baia dansuri al clubului minier Gurabarza — Fedor-baci, ne lipsesc ci- bată. că in-aţi copleşit cu între — Şi sectorul cum. stă? in
căreia vălul siniliu al înserării cobo- de Criş. şi ansamblul de cîntece şi dan teva „goale". . bările, — zise Fedor-baci, un terveni minerul E. Bordea.
Tov. inginer Pompiliu Merfu, direc rîse de multă vreme, voioşia, cîntecul suri „Ciocîrlia“ al M. A. I., ve
torul întreprinderii, a făcut bilanţul şi jocul nu încetaseră încă. Minerii La Gura barza nit special pentru serbarea mineri — bedor-baci, cum stau bri om de statură atletică, cu tim — Aproape 9.000 de tone
realizării planului de producţie al petreceau. Era doar sărbătoarea lor. găzile din schimbul nostru ? pi? argintii şi eu faţa: brăzdată peste plan de la începutul a-
minei pe perioada 1 ianuarie — 10 Serbarea organizată in cinstea lor. După programul artistic, fanfara de cute adinei, maistru princi nului şi pînă la zi. Pe Valea
august a.c., scoţind în evidenţă co LUCIA LICIU — O ia cineva înaintea sec pal la sectorul IV al. tineretu Jiului, sîntem fruntea. Ei, dar
torului IV?
lectivul sectorului II, care a extras corespondentă „Zilei minerului" pentru muncitorii (Continuare în pag. 2-a)
— Ei. bată-vă norocul, să vă lui. de la mina Valean, să lăsăm vorba şi să intrăm
peste plan 3.939 tone şi colectivul
sectorului III, care a extras în plus, ? Fedor-baci, învălui cu priviri la şut, feciori, câ-i vremea!
calde pe tinerii mineri care-l Se despărţiră cu toţii, plecind
în aceeaşi perioadă, 7.400 tone căr
bune. A felicitat apoi întregul colec M INERI F R XJ N T Ä S I luară cu asalt cu întrebările, grupuri, grupuri, spre abataje.
pe galeria principală, înainte Fedor-baci se întîlni cu cîţiva
tiv al minei, pentru succesele obţinute
în producţie. ~~~ DIM CADRUL TRUSTULUI MI NI ER BRAD de începerea primului şut. Apoi. ştaigări şi artificieri, se sfătui
răspunse calm, cu vorba-i do- un timp cu ei despre felul cum
După puţin timp, pe scena împo moată, specifică minerilor: avea să se desfăşoare schimbul,
dobită cu drapele şi flori, trec, unul
— Numa să intrăm în şut, se duse apoi pe la transporturi
după altul minerii, tehnicienii şi in
c-apoi grija mea şi a ştaigări- unde aranjă cu „goalele" şi cu
ginerii, cărora Prezidiul Marii Adu
lor de „goale", fi musai să a- materialul lemnos ce mai lip
nări Raţionale al R.P.R. le-a conferit
vem „goale" de-ajuns. Voi da- sea.
Ordinul Muncii şi Medalia Muncii.
ţi-i fest in ort, umpleţi, rolurile Oînd fu încredinţat că schim
Pe feţele lui Mihai Tucaciuc, pe al
cărui piept a [ost prins Ordinul şi n-aveţi nici o teamă. îmi pa bul va avea la dispoziţie „goa
Munca clasa Il-a, lui Dumitru Bu- re rău că. Roman-baci îi cu le" şi material lemnos suficient,
nea şi ale tuturor celor 27 de deco schimbul de noapte, înaintea Fedor-baci îşi începu obişnuitul
raţi, in această zi, strălucea bucuria noastră. Da'tăt. nu-i bai, că-n său raid prin abatajele secto
pentru distincţiile cu care le-a fost oala noastră mere cărbunele rului. Deşi destul de mare sec
răsplătită munca. Cu îndelungate a- dat peste plan.
plauze au primit participanţii la fes torul, mai întotdeauna neobo
situl maistru reuşeşte să cu
tivitate, telegrama de felicitare a Mi — Intrecerea-i întrecere, răs prindă toate abatajele. De obi
nisterului Minelor, precum şi urările punseră cîţiva mineri. cei, merge mai. inUi, în abataje
de bine ale tovarăşului Ion Barna, — Nu ne lăsăm, noi, intră în le unde are brigăzi mai slă
prim secretar al Comitetului raional vorbă şeful de brigadă T. Iovi. buţe. şi unde se simte mai mult
de partid Petroşani şi membru al care. cu brigada sa stabilise nevoia ajutorului său. Fedor-
C.C. al P.M.R. pe luna trecută un adevărat re baci dă sfaturi, ba chiar arată
Aplauzele. nu au încetat nici mai cord la înaintare. Pînă la sfîrşi- practic cum să se lucreze mai
tîrziu, cind pe scena clubului şi-au tul schimbului, trebuie sâ fim bine. E drept că asemenea bri
făcui apariţia echipele de dansuri, re din nou în frunte. Doar ne des găzi sînt puţine in sectorul IV,
citatori şl brigada artistică de agi part numai cîteva tone.
dar tot le mai găseşti pe ici,
taţie a sindicatului minier din locali GHEORGHE GROZA IOAN ADAM PETRU POPA NICOLAE OPRIŞA — Nici mie nu mi-o picat pe colo. In general, în sectorul
tate Tinerele ialenle şi-au primit şeful unei brigăzi de tineret. Lucrind miner decorat cu Ordinul Muncii aşa bine, că ştiţi voi, nu ne-o GH. TAUTAN
răsplata binemeritată. în înaintări îşi depăşeşte în medie maistru minier, decorat cu Ordinul miner şef de echipă; în cinstea „Zilei mai luat-o cam de mult înain
Minerii au părăsiţ sala plabiilui în norma cu 40 la sută Muncii clasa IlI-a minerului“ a realizat planul ou 100% clasa UI-a te Roman-bdcl. (CohÎimiare în pag, 3-a)
