Page 39 - 1957-08

Nr. 829 DRUMUL .SOCIALISMUL UI Pa<y T

-*SSm&

Pregătiri In vederea deschiderii Din fondul rotrepriiideriî mm

InăţâiMfulug de partid Trustul regional d© construc­ neşiti şi una lia Poiana Sibiului.
ţii locale Hunedoara, şira creat,
datorită creşteri producţiei, S-au cumpărat bilete de teatru
productivităţii muncii şi redu­
Răspîndirea învăţăturii mar- a avut ca urmare o slabă frec­ cerii preţului de oosit, fondul şi diferite obiecte, distribuindu- Perspective de viitor ale noului oraş al siderargiştilor
xist-leniniste, stă în centrul a- venţă. întreprinderii.’ Numai în primul se muncitorilor fruntaşi ca sti­
tenţiei comitetului orăşenesc semestru al .anului curent noi
Hunedoara. Pentru remedierea acestor lu­ am realizat un beneficiu de mulent. La capătul a 13 ani de via­ reurilor, termocentrala electrică, pentru boli contagioase cu 73
cruri s-a trecut la selecţionarea 1.052.000 lei.
Experienţa anilor trecuţi a a- cu grijă a 116 propagandişti Penitru a asigura o odihnă ţă liberă, centrul siderurgic Hu­ uzina cocsochimică şi altele. A- de locuri, primul de acest fel din
rătat că acolo unde a existat pentru cele 111 cercuri şi Ce am făcut şl vom face din
preocupare pentru buna desfă­ cursuri ale învăţămîntului de fondul întreprinderii ? S-a con­ plăcută .muncitorilor .trustului, nedoara are cu totul o altă în­ nul acesta, au intrat în funcţie ţară, şi a complexului restau­
şurare a învăţămîntului de par­ partid. Anul acesîa au fost re­ struit un bloc în oare s-iau şi a fost amenajat un bloc la băi­ făţişare decît înainie de 1944. la Hunedoara : noua oţelărie e- rant, cel mai modern din ţara
tid, frecvenţa Ia cercuri şi crutaţi un număr de 54 noi pro­ mutat salariaţii noştri. O suimă le Geoagiu, pentru ca muncito­ El este cunoscut acum de la un lectrică cu două cuptoare de noastră. Se apropie de sfîrşit lu­
cursuri a fost mulţumitoare, sim­ pagandişti, în majoritate mun­ însemnată a fost acordată mun­ rii să-şi poată petreoe oît mai capăt la altul al ţării ca unul crările de finisaj la clubul ci­
ţul de răspundere al cursanţilor citori, cu un nivel politic şi i- citorilor ca premii ou ocazia plăcut concediul de odihnă. dintre cele mai puternice centre mare capacitate, o baterie de nema, construit după cele mai
a crescut, devenind în majori­ deologic corespunzător. zilei de 1 Mai. Au fost procu­ ale industriei grele, din patria cocs, secţiile chimice de pre­ moderne proiecte arhitectonice.
tatea lor exemple demne de ur­ rate materiale pentru brigada Tot din 'fondul întreprinderii, noastră. Faima noilor construc­ lucrare a produselor de cocs In rîndul noilor construcţii se
mat în producţie. Pentru cercurile de economie artistică de agitaţie şi s-au fă­ vom amenaja în acest an, în ţii siderurgice de la Hunedoara, în oare se fabrică benzen, numără de asemenea o fabrică
concretă au fost de asemenea cut dotaţii pentru club. Canti­ oraşul Deva, o cantină unde ridicate în anii regimului de de­ modernă de pîine de mare ca­
Comitetul orăşenesc de partid selecţionaţi 11 propagandişti, na a fost înzestrată cu rMotoa­ vor putea lua masa peste 400 mocraţie populară, a trecut de sulfat de amoniu etic., precum pacitate, dotată în întregime cu
Hunedoara a dovedit o deose­ specialişti care vor dezbate îm­ re, mobilier şi instalaţie de în­ de muncitori. De asemenea vom mult hotarele ţării. Ele sînt vizi­ şi tasitialaţii'le de prelucrare a utilaje romîneşti, palatul poşte­
bită preocupare şi pentru elimi­ preună cu cursanţii temele ce şi călzire ou injectoare. înzestra dormitoarele cu mobi­ tate de numeroase delegaţii de lor, înzestrat cu o centrală te­
narea unor lipsuri ce s-au ma­ Ie vor propune. lier şi cu aparate de radio. specialişti şi conducă!ori din ţă­ apelor amoniacale. Pentru pri­ lefonică automată cu peste 2.000
nifestat în unele cercuri şi De asemenea, dormitoarele rile de democraţie populai ă şi ma dată în ţara noastră din de abonaţi, o piaţă nouă şi al­
cursuri în anul trecut, unde s-a De remarcat este faptul că a- muncitorilor au fost dotate au Cele arătate mai sus, dove­ din ţări capitaliste. gaz de cocs se produc la Hu­ tele. In oraşul Hunedoara, func­
mai practicat dogmatismul şl supra tuturor propagandiştilor paturi metalice, saltele de lînă desc în mod practic, că, pe mă­ ţionează în prezent 78 de maga­
bucherismul, iar selecţionarea s-au dus discuţii în organiza­ şi s-au instalat difuzoare în sură ce creşte producţia şi pro­ Alături de vechile agregate, nedoara, în aceste secţii, îngră­ zine alimentare şi industriale,
cursanţilor s-a făcut şi „din o- ţiile de bază, unde membrii de fiecare dormitor. Au fost orga­ ductivitatea muncii, iar preţul care au fost modernizate şi a- şăminte chimice pentru agri­ restaurante, bufete, cofetării şi
ficiu", neţinîndu-se seama de ni­ partid şi-au spus cuvîntul des­ nizate două excursii la Bucu- de cost scade, în aceeaşi măsu­ duse la o capacitate mult mai cultură. altele, care asigură locuitorilor
velul politic al cursanţilor şi de ră creşte şi fondul întreprinde­ mare de producţie, s-au const'U- o tot mai bună aprovizionare.
preferinţa lor pentru o formă pre ei. Acţiune obştească rii, şi, odată cu acesta, cresc it altele noi puternice, aşa cum Atît noile agregate construite,
sau alta de învăţămînt, ceea ce sînt de pildă, furnalele 5 şi 6, cit şi cele vechi, modernizate, au In locul străzilor distruse şi
N1COLAE NEGRU şi posibilităţile de a crea mun­ făcut ca producţia de metal să noroioase, oglindă a „grijii“
crească din an în an. Bunăoară, trecutelor regimuri, aproape în
corespondent voluntar citorilor noştri condiţii de mun­ întreg oraşul, au apărut străzi şi
în primele şapte luni ale
Cursul de pregătire a propagandiştilor O .TJ. că şi de trai tot mai bune. anului curent, în comparaţie cu
din aceeaşi perioadă a anului 1950,
Ml HAI MARTA s-a produs cu 196 la sută mai

Zilele trecute, Comitetul exe­ director T.R.C.L.H. fabrica de aglomerare a mine- multă fontă, cu 61 Ia sută mai şosele noi asfaltate sau pavate.

cutiv al Sfatului popular din mult oţel Martin, cu 119,8 la Suprafaţa străzilor şi trotuarelor

comuna C’ut, raionul Sebeş, prin sută mai mult oţel electric şi cu asfaltate în ultimii ani în ora­

Comitetul regional U.T.M. a tat un deosebit interes în însu­ deputaţii şi agitatorii circum­ 100 ia sută mai multe laminate. şul Hunedoara întrece cifra de
luat măsuri pentru pregătirea şirea materialului predat, venind
cadrelor de propagandişti, ce-şi cu întrebări asupra diferitelor scripţiilor, a făcut mobilizarea i WvM |i | 'L'î- Fonta produsă la furnalele din 72.400 m. p.
vor desfăşura activitatea în rîn- probleme neclare.
dul maselor de tineret. In felul cetăţenilor la acţiunea de strîn- ooococ-ooc» ¦ Hunedoara este folosită acum la Lucrările de înfrumuseţare a
acesta a fost deschis cursul de In urma discuţiilor purtate la 450 întreprinderi prelucrătoare oraşului, buna aprovizionare cu
pregătire a propagandiştilor din orele de seminar, s-au eviden­ gere a finului de pe loturile lili şi constructoare din ţară. Aproa­ lumină electrică şi toate cele
Geoagiu, ce vor conduce formele ţiat, prin modul de a discuta
de învăţămînt politic pe anul problemele, tovarăşii: Ion Mi- zootehnice. Ca de obicei, acţiu­
1957— 1958, în organizaţiile de hălţeanu, Eugenia Halga, Istra-
bază săteşti, la care participă te Elisabeta şi alţi tovarăşi. nea a fost încununată de suc­ pe 1.000 de întreprinderi şi u- necesare unei vieţi civilizate stau
tineri din rîndul 'organizaţiilor
de Bază U.T.M. săteşti, de pe In afara programului de stu­ ces. Zeci de cetăţeni au răspuns L nităţi socialiste primesc produse ca prim obiectiv în activitatea
cuprinsul regiunii noastre. diu, s-au organizat şi o serie ale Combinatului siderurgic Hu­ organelor de partid şi de stat.
de activităţi cultural-sportive, la chemarea Comitetului exe­
Pentru buna desfăşurare a a-
cestui curs, au fost create condi­ ca : meciuri de volei între se­ cutiv şi, în scurt timp, finul de nedoara, ca fontă, oţel, laminate, Miile de siderurgişti şi cons­
ţii corespunzătoare de cazare şi
minare, vizionări de filme şi reu­ pe cele 21 hectare, a fost cosit, îngrăşăminte chimice .şi altele. tructori veniţi aci din diferite
stucfiu.
încă de la primele lecţii, ti­ niuni tovărăşeşti. apoi transportat şi însilozat în In cinstea marii sărbători a regiuni ale ţării s-au stabilit de­

nerii propagandişti au manifes- VASILE URSU şi şurele de lîngă grajdul comu­ eliberării patriei noastre, între­ finitiv în noul oraş al Hunedoa­
1SAIA CRISTIAN
corespondenţi voluntari nal. B cerea socialistă se desfăşoară cu rei. Unii dintre cei veniţi aci
avînt şi pe şantierele 'de cons­ ca lucrători temporali necalifi­
Cei mai activi participanţi la

această acţiune obştească au L trucţii ale noilor agregate side­ caţi, au îndrăgit meseria de con­
rurgice prevăzute pentru a fi structori, furnalişti, oţelari, la-
fost cetăţenii Ioan Galaţă, Au-

gustin Bitea, Petru Benea şi U date în exploatare în anii celui minatori etc., legîndu-şi astfel
de-al doilea cincinal. La oţelă- viaţa de oraşul lor drag, de
alţii.

ECATER1NA BLAGA ria Martin se desfăşoară intens furnale şi oţelării, care produc
construcţia primului cuptor. Pe ziua şi noaptea, de proiectele în­
corespondentă M

I şantierul laminorului bluming, drăzneţe pe care le va împlini
lucrările de montaj a utilajului viitorul, fără a se mai gîndi la
INI se află intr-un stadiu avansat, reîntoarcerea în localităţile de
MAISTRUL PRINCIPAL iar la laminorul de profile s-au unde au venit. Acest lucru îl
G •început lucrările de construcţie dovedeşte însăşi faptul că popu­
a halei principale. laţia Hunedoarei a crescut de 8

(Urmare din pag. l-a) — Din cîte mi s-or întîm- realiza în Romînla burghezo- Toate aceste importante rea­ ori faţă de anul 1940. Din rîn­
moşiereascâ numai pentru fap­
IV, sîtit brigăzi cu faimă re­ plat mie pînă am ajuns mais­ tul că eram maghiar. lizări sînt obţinute prin efortu­ dul populaţiei stabilite aci, fac
publicană, ca cele conduse de
tinerii Gh. Ivăşcan: T. Iovi sau tru, aş putea face un roman. Prin 1945, după ce am deve­ Pe şantierul U Slurnlng din Hunedoara, lucrările de rile comune ale muncitorilor, in­ parte sute de tineri care s-au
E. Bordea. Şi totuşi, aceste bri­ nit comunist, am primit o scri­ montaj se desjăşoară Intr-un ritm rapid. ginerilor, tehnicienilor siderur- căsătorit, înjghebînd familii
găzi au fost şi ele odată slă­ — Păi, spuneţi măcar mai pe soare de la Aninoasa, să mă-n- gişti şi constructori, sub condu­ trainice. Numai anul acesta, au
torc acasă, că lucrurile s-au In clişeu: şeful de echipă Gheorghe Golcea (stingă) cerea înţeleaptă a partidului. La avut loc la Hunedoara peste 260
buţe. Dar talentatul maistru scurt. » schimbat radical. Intr-adevăr, împreună cu montării Ioan Rima (in centru) şi Stroe baza tuturor acestora a stat şi de căsătorii.
principal, a ştiut să le •aducă ortacii m-au primit cu bucurie, Stoica, in timpul montării cuptoarelor adinei.
cu răbdare la faima de care se — Eu unul am trecut prin am primit o grupă din care am Perspectivele de viitor ale Hu­
bucură astăzi. format în curînd grupa de şoc
toate treptele mineritutui. Pînă sau spărgători de norme, —
Aşa-şi petrece Fedor-baci cum ni se spunea pe atunci.
timpul de lucru in adîncuri; în- în '31 cînd s-o închis mina Vul­ Prin 1948, am urmat o şcoală
vciţînd, ajutînd, organizînd cu de maiştri.
ingeniozitatea care-t caracteri­ can care a fost declarată cuib Moi success sic slicririiifiltr stă ajutorul neprecupeţit, mate­ nedoarei noi sînt mult mai mari,
zează, munca sectorului său Fedor-baci, a povestit apoi rial şi tehnic ai marei noastre planul de sistematizare a ora­
fruntaş în întrecere. Oricine vi­ de „roşii”, fusesem doi ani va­ că după ce-a fost un timp mai­
ne aici nu poate să nu ia în stru la Aninoasa, prin 1950,
seamă ritmicitatea muncii şi gonetar. După aceea am fost a fost transferat la Vulcan prietene, Uniunea Sovietică, eli- şului întocmit recent de insti­
mai ales curăţenia şi ordinea unde se redeschideau vechile beratoarea patriei noastre de sub tutul de proiectări prevede, prin­
ce domneşte peste tot. şomer pînă în '34 cînd m-o luat mine. N-.a fost prea uşoară re­ in fntîmpinarea zilei de 23 elabora? anul acesta 291 şarje robia capitalistă. tre !altele, construirea unui com­
dresarea minelor părăsite în August siderurgiştii hunedo- rapide dînci 2.342 tone oţel pes­ plex sportiv cu 15.000 de locuri
Cînd se calculă producţia la cătănie. Ca să trăiesc, sco­ urmă cu mai bine de 20 de ani. reni, desfăşoară larg întrecerea te plan. Prefacerile înfăptuite în acest
după schimbul lui Fedor-baci, Galeriile erau pline de apă, me­ socialistă pentru sporirea conti­ mare centru industrial în anii şi a unei săli universale de
nu mare fu mirarea acestuia team cărbuni din straturile de tan, abatajele erau surpate, în- nuă a producţiei de metal. O- In primele 7 luni din anul a- puterii populare, au schimbat şi
cînd constată că schimbul său tr-un cuvînt, paragina îşi puse­ biectivul principal este mărirea cesta, în comparaţie cu perioa­ înfăţişarea oraşului. La poalele sport, ale căror construcţii au
o luase iarăşi înaintea maistru­ la ziuă, în care săpam şi noi se amprenta peste tot. Fedor- indicilor de utilizare a volumu­ da corespunzătoare a anului dealului Chizid, s-a clădit un şi început. Sînt stabilite de ase­
lui Roman. Se ţinuseră „fe­ baci însă nu s-a lăsat bătut, şi, lui util al furnalelor. Această 1950, siderurgiştii de la Hune­
ciorii” de cuvînt. un fel de „vizuină”, de unde împreună cu alţi tehnicieni şi întrecere pornită la începutul a- doara au produs cu 196 ia sută menea în plan terenuri unde se
mineri, au pornit marea bătălie mai multă fontă şi cu 119,8 la
— Cum ai ajuns maistru scoteam cărbune pe timp de pentru trezirea vechilor mine la vor parcela aproape 300 locuri
principal, tovarăşe Fedor ? — o nouă viaţă. Şi au reuşit.
l-a întrebat într-o zi cineva, ca­ noapte şi-l vindeam la cine pu­
re a vizitat sectorul IV. Pe urmă, în 1953, a venit la
team. Cînd ne prindeau janda- sectorul. IV unde este şi astăzi
şef de schimb. Dacă sectorul
rii, ne confiscau cărbunele, ne IV este fruntaş de, trei ani. a-
ceasta se datoreşte desigur şi
dărîmau „vizuinele” şi ne mai maistrului principal, Fedor-baci. nului a dus la obţinerea celor sută mai mult oţel electric. Es­ oraş muncitoresc (cunoscut în pentru construcţii de locuinţe
mai înalţi indici de utilizare din te important faptul că la oţelă- prescurtare sub numele de O.M.) individuale şi altele pentru con­
şi închideau cîteva zile, După ANUNŢ istoria furnalelor hunedorene. in ria Martin şi Ia laminoare, cu demn de epoca nouă socialistă. strucţii de noi blocuri muncito­
perioada 1 ianuarie—6 august aceleaşi agregate, dar moderni­ Peste 2.000 apartamente şi gar­ reşti cu 2—3 şi 4 etaje. Tot în
cătănie, am lucrat pînă-n '40, La punicul de stomatolo­ furnaiiştii din secţia 5 au dat pa­ zate, s-a produs cu 61 la sută soniere iau fost diate în folosin­ planul de sistematizare al ora­
gie C.F.R. din Petroşani, se triei peste sarcina de pian, mai mult oţel Martin şi cu 100
ănd am plecat în Ungaria din

cauza terorii de la mina Ani-

noasa.

Şi-n Ungaria erau patroni, 7.889 tone fontă de bună cali­ la sută mai mult laminate. ţă siderurgicilor şi construc­ şului sînt prevăzute pentru a fi
tate. Realizări deosebite au obţinut torilor. Alte blocuri cu sute de construite un sanatoriu de noap­
jandarmi, condiţii rele de lucru ¦apartamente se află acum în te, cu 300 de locuri, la margi­
Şi în sectorul oţelărie s-au ob­ şi furnaiiştii de la uzinele „Vic­ construcţie. nea pădurii Chizid, 7 şcoli ele­
şi trai destul de prost. Numa' ţinut succese importante apli- toria", ei au dat în perioada 1 mentare, în diferite cartiere ale
cînd iniţiativa prim-maistrului ianuarie—6 august, peste sarci­ Noul oiraş muncitoresc caprin *
că nu eram persecutat din oţelar Gogu Josan, de elaborare na de plan, 4.204 tone fontă, au

punct de vedere al naţionali­

tăţii. De fapt, acolo am deve­

nit miner şi-apoi şef de briga­ a şarjelor rapide, oţelarii au to­ sporit productivitatea muncii de numeroase clădiri de interes oraşului, un spital raional cu

dă, visuri care nu le-am putut pit de Ia începutul anului şi pî­ simţitor şi au realizat econo­ social cultural: un centru şcolar 350 de paturi, înfiinţarea unei
nă acum 736 şarje rapide dînci mii în valoare de aproape siderurgic cu peste 1.200 locuri, facultăţi siderurgice şi altele.
CU PILA PE RUGINĂ peste plan 4.200 tone oţel Mar­ 1.000.000 lei. Cele mai de sea­ alte 45 de noi construcţii ca
tin şi 1936 tone oţel electric. mă realizări au fost obţinute la şcoli, cămine de zi, creşe, cine­ Toate acestea sînt oglindă fi­
S-a ju cat cu focii © o © Schimbul tineretului de la oţelă- furnalul tineretului deservit de matografe, magazine alimentare delă a grijii partidului şi .gu­
ria Martin, condus de prini- brigăzile maiştrilor furnavişti vernului nostru faţă de om şi
şi s-a a rs
maistrul Tiberiu Sircă, întrecînd Ion Ofişan, Muntean fonaşcu şi şi industriale etc. S-a terminat nevoile sale.

cu mult celelalte schimburi, a îoan Moraru. complet construcţia unui spital A. ZAHAR1E

lupă cum ştiţi, arsu- cută. A treia arsură a ars oină cirul s-a ales găseşte un post vacant de

sint de multe feluri, căpătat-o mai tirziu, cînd ciurul din şuber. medic stomatolog.

'e poţi arde cu jocul, intr-un moment de luci­ După ce şi-a vărsai Postul se poate oeupia de ZI $1 N O A P T E L A POST
poţi frige cu fierul ro- ditate, şi-a adus amin­ tot focul din... electrod, un medic stomatolog sau un
dentist cu drept de liberă
poţi să ai arsuri la te că-i muncitor şi că s-a ridicat de pe scău­

mac după ce consumi trebuie să meargă la Lu­ nelul pe care se clăti­ practică. — Ce era cu trenul ăla de pe d ă ? / Ţi-at găsit-o! Eu îl ştiu de era ocupat. Dar bine că a Ştiut im­ rează 214, ta ora 19 şi 48 minute".
Postul va fi plătit conform
ool. Desigur, suit şi cru. Atunci l-a „ars" nase pînă atunci, şi a ace ? — întrebă cam tăios impie- cînd era magaziner. El a trebuii piegatul, că de nu o păţeam. Se întoarse cu faţa la telefonul
H.C.M. 4320, după studii şi
¦el de arsuri, dar din memoria pentru că a a- privit satisfăcut la şube- vechime. gatul de mişcare, Lazăr Mihuţ. să lucreze mult pînă a ajuns să — Păi, cu tovarăşul Mihuţ eşti care face legătura cu cantoanele şi

tive de economie le juns la lucru abia in rul care era aşteptai la Cei interesaţi se vor adre­ Ceferistul de la cabina nr. 2, a aibă două stele pe umăr. Dar omul oricind îţi siguranţă. Eu nu-mi pot
sa pentru relaţii Centrului da seama, totuşi cum poate un sin­
n trece cu vederea. schimbul al doilea. Cea furnale, dar care, gra­ medical regional C.F.R. Ti­ staţiei Simeria. care fusese întrebat, bun nu cămine dc ruşine. Intr-o zi, gur om să ştie tot ce se intimplă începu să sune •
mişoara sau Sipitalului C.F.R. in gara asta mare ? Dar să ştii că
i voi opri insă la un de-a patra arsură, mai ţie lui, zăcea la pămînt Simeriia. era şi el nemulţumit pentru că o spunea şeful staţiei, că impiegatul Mihuţ ii şi ţine „Slrîns“ pe toţi Să — A lo i.. 579. Unde-i motorul de
fi văzut ce a făcut cu un mecanic, la Deva? .a plecat?.,.
: recent, care ni se gravă, i-a fost pricinuită plin dp răni, !ără nici o garnitură de vagoane fusese lăsată Mihuţ este unuI dintre cei mai buni, care nu l-a ascultat. Ştii, mecani­
cul se ţinea „deştept", dar l-a „lă­ Şt iarăşi sună:
¦e foarte interesant, lui Vasile Lupu la mi­ speranţă de a mai fi pe ace. De aceea, răspunse: că poate să lucreze in orice loc de
— Alo / cantoanele ...alo, unde-i
sile Lupu, sudor elec- nă. Cum ochii i se în­ însănătoşit. Şi în acest — Ce să fie?... Doar am spus muncă ar fi pus. motorul? ...Bine!

: la secţia construcţii chideau din cauza . arsu­ moment de adincă mul­ eu... Cei de la manevră... Dar acum — Te cred! Să-ţi spun ce m i s-a Din nou se întoarse spre masă şi

talice a Combinatului rii la stomac, a greşit, ţumire, Vasile Lupu a COOPERATIVA s-a pus ta punct. intimplai odată .cu tovarăşul impie­
DE INVALIZI
erurgie din Huiiedoa- şi a pus mina pe-o bu­ rostit solemn: După ce făcu controlul cabinelor gat. Eram in tura de noapte. In murii" impiegatul de nici pis nu a începu să mînuiaScă telefonul cu
yş PROGRESULL<
s-a ars într-o zi de cată de !ier proaspăt su­ — T... le-am ars! dm Deva şi al acelor, impiegatul Mihuţ s-a ziua aceea, am avut ceva de lucru mai zis. cabinele.

i multe ori. Cum s-a dat. Ei, dar de data asta, Rostise un mare ade­ Îndreptat, cu paşi rari spre biroul nu m-am odihnit destul. Cind am Cei doi se despărţiră, spunîndti-şi — Alo 2. S-a garai ta 50? Tren

ut întimpla ? Aceasta omul n-a mai putut răb­ văr. Numai că, de fapt, său. Intra in tura de noapte. venit la lucru, mi-era un somn... Pu- că ar mai fi multe lucruri bune de 216, garează de la linia a 5-a la

o poveste puţin mai da şi s-a in furiat: ' s-a ,,ars" tot pe el. S-a sesem puţin capul pe masă şi am vorbit despre impiegatul Mihuţ. depou".

:gă. Mai intii, sudorul — La naiba, hic, cit- ars la salariu, pentru că execută lucrări de croilorie femei, aţipit. Deodată, sună telefonul. De In staţie se adunaseră multe tre­
dru s-a ars la stomac cu arsurile / piesa rebutată i-a fost la celălalt capăt al firului, cineva nuri. Impiegatul se ridică de la ma­
Ceferistul de la cabina nr. 2, fu mă întrebă: „Liber linia 5-a ?“. •A să şi ieşi in fugă, pentru puţin timp,
niru că in ziua\ cu imputată. Aceasta a fost lingerie, precum şi orice fel de re- chemat de un acar. Amîndoi ieşiseră Somnoros, cum eram, i-am răspuns: Se inserase. In biroul impiegatului în faţa staţiei, Privi in dreapta şi
din serviciu şi porniră către casă, „Liber". Nici nu am terminţd cu- de mişcare, din gara Simeria, cei ce în stingă gării şi se întoarse re­
cina, primise salariul Şi ca să-şi ia revanşa, ultima şi cea mai gravă paraţi.uni în aceşi domeniu, pentru di scutind. vhitui, cînd aceeaşi voce, cu tonul lucrau aci, erau cufundaţi în lucru. pede.
ceua ma‘ ridicat, mă ia in primire: La o masă, ce seamănă mai mult
în loc să meargă la a început să ardă şi el arsură din ziua aceea. populaţie. — • Vzi, măi toane I Ne-am gră- „Cum liber? Tu ce faci acolo? Dor­ cu o staţie de comandă, străjuit Şi iarăşi la lucru.
bit noi cu scoaterea trenului de pe m i?! Ieşi ini pic din cabină şi ui- la spate de telefonul care face legă­ — „Atol... Da. Trenul 2006, cere
ru s-a dus la restau- pe alţii. Mai intii şi-a Cind şi-a dat seama că De asemenea execută pentru în­ tura cu cantoanele, impiegatul Lazăr liber de la 4 la Turdaş...".
ace, dar tot ne-a văzut. tă-te. Atunci mi-ttm • dat ¦seama¦ că Mihuţ îşi făcea serviciul. Cu o mină Şi lucrul acesta continuă pînă di­
'it. Apoi s-a „ars" la pus în gind să-l ardă pe s-a „ars" din nou, s-a treprinderi reparaţiuni la haine de ţinea receptorul la ureche şi cu cea­ mineaţa...
Acarul, care pe semne cunoştea era tovarăşul Mihuţ. După ce-am ie­ laltă îşi nota:
ta de plată, pentru că maistru, pentru că el îi trezit complet din beţie protecţie, lingerie eţc. pe impiegat mai de mult timpt îşi — „...la 34 se dă o maşină... Ga- E U.
puse mina în şold şi spuse: şit din cabină, am văzui că la 5,
păţanii a avut grijă dăduse de lucru un şu- şi s-a dus să-i ardă un Preţurile sint convenabile şi se
— Asia, mă ?! Asta să nu ie va-
adune la costul con- ber pentru jurnale. Dar put de somn pentru că, pot achita în numerar sau prin

maţiei şi data. Şi cum cum să-l ardă, dacă a doua zi, trebuia să virament.

!tul s-a intimplai pe Ia maistrul nu era acolo? intre in şut şi ti-avea Comenzile se pot face direct la

rşitui lunii trecute, vă /lşa că n-a avut ce face de gind să se mai joa­ atelierul de croitorie din strada

feţi da seama că arsu­ decit să-şi verse focul ce cu focul. Cuza Vodă nr- 39. 1

n-a fost tocmai plă­ pe şuber. Şi l-a ars. L-a IONICĂ AJUSTORU