Page 4 - 1957-08
P. 4
DRUMUL SOCIALISMUUW Nr. 819
Declaraţia comună a reprezentanţilor Sifuafia grea
partizanilor păcii din R. D. Vietnam a refu g iaţilo r unguri
în Australia
şi Japonia SIDNEY 31 (Agerpres). Co
HANOI 31 (Agerpres) — poporului vietnamez pentru a- respondentul agenţiei Ceteka
După cum anunţă agenţia viet- plioarea întocmai a acordurilor transmite că sute de cetăţeni
nameză de informaţii, la 30 iu- de la Geneva, pentru ţinerea de unguri care au emigrat în
He ziarele din Hanoi au publi- alegeri generale libere în Viet- Australia după contrarevoluţia
cat declaraţia comună semnată nam în scopul unificării ţării
COMUNICATUL COMUN O declaraţie la Hanoi la 9 iulie de repre- pe cale paşnică, din Ungaria locuiesc în două
a conducerii C.G .M . zentanţii Comitetului vietna- lagăre situate în Scheyville şi
mez pentru apărarea păcii şi a Poporul vietnamez, se spune Creta din sudul statului Walles
în continuare în declaraţie,
SOVIETO-AFGAN din Franfa Comitetului vietnamez de soli- sprijină lupta poporului japo- care amintesc vădit de rămăşi
daritate cu ţările Asiei, pe de nez împotriva armei atomice şi ţele unor lagăre de concentra
MOSCOVA 31 (Agerpres).— nitstaouilui a făcut precizări în pozitive ale politicii de priete- PARIS 31 (Agerpres) TASS o parte, şi delegaţia japoneză cu hidrogen, împotriva préga re foarte prost întreţinute.
TASS transm ite: La invitaţi® legătură cu politica de neutra nie şi bună vecinătate dusă în- a n u n ţă : Biroul confederal al la sesiunea Consiliului Mon- tirii unui război atomic, pentru Mulţi sînt flămînzi şi dezbră
excelenţei sale K. E. Voroşilov, litate a Afganistanului al cărei Confederaţiei Generale a Mun dial al Păcii de la Colombo lichidarea tratatelor care nu caţi. Este mai mult ca sigur
preşedintele Prezidiului Sovie izvor îl constituie dragostea de totdeauna de Uniunea Sovieti- cii din Franţa (C.G.T.) a dat compusă din H. Okada, To- sînt bazate pe egalitate în că ei nu vor căpăta niciodată
tului Suprem al U.R.S.S., la 17 că şi Afganistan, părţile şi-au publicităţii o declaraţie în care knmabu Sahumólo şi Kosiro drepturi şi a bazelor străine slujbe deoarece numărul şome
iulie 1957 (25 Sara liana 1336) pace şi dorinţa de a-şi dezvol reafirmat dorinţa de a conti îşi exprimă satisfacţia în legă rilor creşte rapid. In afară de
Majestatea sa Mutnammed Zia- tură cu succesele obţinute în Okakuar, pe de altă parte. de pe teritoriul Japoniei. aceasta, majoritatea emigran
hi-r Şiah, regele Afganistanului, ¦ta ţara. nua relaţiile de prietenie şi au ultimul timp de oamenii mun ţilor nu cunosc limba iar mulţi
a făcut o vizită de prietenie în Părţile au fost ou totul de declarat că doresc dezvoltarea In declaraţia comună se spu- Sperăm, au declarat parti dintre ei nu au nici o profesi
U.R.S.S. şi consolidarea continuă a aces cii din Franţa în cursul luptei ré că poporul japonez sajută zanii păcii din cele două ţări, une.
acord că consolidarea priete tor relaţii, ceea ce contribuie la greviste. C.G.T. subliniază că cu căldură lupta neînfricată a că popoarele Vietnamului şi
In cursul acestei vizite de niei între toate popoarele şi na pace, securitate şi la dezvolta „aceste succese au constituit poporului vietnamez împotriva Japoniei vor întări şi în viitor Conform opiniei generale
prietenie Majestatea sa regele ţiunile lumii constituie baza pă rea colaborării internaţionale rezultatul unităţii de acţiune a agresorilor şi colonialiştilor prietenia dintre ele şi vor con- sute dintre emigranţi s-ar re
Afganistan ului a avut la Mos cii în întreaga lume. şi a ajutorului reciproc. oamenilor muncii şi a organi imperîâiişti şi sprijină activ tribuí la dezvoltarea legături- întoarce în patrie dacă ar avea
cova îmtîlniri şi convorbiri cu zaţiilor lor, afiliate la Confe acordurile de la Geneva care ]or culturale şi econoipice pe vreo posibilitate.
excelenţa sa K. E. Voroşilov şi Excelenţa sa preşedintele Majestatea sa regele Afga deraţia Generală a Muncii, au contribuit la restabilirea pă- baza egalităţii şi ajutorului re
cu alţi conducători ai guvernu Prezidiului Sovietului Suprem nistanului a invitat pe Exce cii în Indochina ne baza respec- ciproc în scopul creării unor
lui Uniunii Sovietice. al U.R.S.S. şi Majestatea sa lenţa sa preşedintele Prezidiu „Force Ouvriere“, „Confedera larii suveranităţii, independen- condiţii favorabile pentru sta-
regele Afganistanului au rea lui Sovietului Suprem al ţia franceză a muncitorilor creş ţei şi integrităţii teritoriale a bilirea de relaţii diplomatice
Convorbirile s-au desfăşura! firmat necesitatea colaborării U.R.S.S. să facă o vizită de tini“. „Aceste rezultate obţinu Vietnamului, Cambodgiei şi normale între R. D. Vietnam
internaţionale continue şi a a- prietenie în Afganistan. haosului. Poporul japonez pro şi Japonia.
jutorului reciproc între popoa te în întărirea unităţii de acţiu testează cu hotărîre împotriva
într-o atmosferă de prietenie şi rele şi naţiunile lumii. Această invitaţie prieteneas- ne, se spune în declaraţie, îm amestecului imperialiştilor a-
sinceritate oare esle un rezultat Ei iau reafirmat că principiul
al relaţiilor de prietenie şi de că a fost acceptată, bunătăţesc perspectivele luptei mericani în treburile Vietnamu
bună vecinătate existente între coexistenţei paşnice a popoare-
Uniunea Sovietică şi Afganis lor lumii corespunde principii- Excelenţa sa A. A. Gromîko, tuturor oamenilor muncii pen lui de sud, imperialişti care in Parlamentul italian a adoptat
tan. ministrul Afacerilor Externe al tru satisfacerea revendicărilor tenţionează să submineze pacea tra ta tu l p ie fii c o m u n e şi E u r a to m u lu i
lor şi spiritului Cartei Orga- U.R.S.S., a fost invitat de mi- lor — luptă care devine tot şi unitatea Vietnamului. Po
Excelenţa sa preşedintele nizaţiei Naţiunilor Unite. porul japonez sprijină lupta
Prezidiului Sovietului Suprem nistrul Afacerilor Externe al mai neoesară“.
al U.R.S.S. şi Majestatea sa re Ei şi-au exprimat dorinţa ca ROMA 31 (Agerpres) — tului au votat deputaţii comu
gele Afganistanului au mani omenirea să-şi consacre toate Afganistanului să însoţească pe JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOO©OOGOGOOGOGOO€> ocoooooooooooooooooooooooooooc După cum anunţă agenţia Fran nişti ; deputaţii socialişti s-au
festat reoiproc înţelegere faţă posibi 1ităţile sale materiale şi preşedintele Prezidiului Sovie- ce Presse, Camera deputaţilor abţinut de la vot. Deputaţii ce
de politica celor două ţări, au morale lichidării îngrijorării tului Suprem al U.R.S.S. în Autorităţile din Mnlaya iau masuri a adoptat cu 311 voturi contra lorlalte partide au votat pen
reafirmat năzuinţa guvernelor 144 tratatul pieţii comune şi
lor spre dezvoltarea şi înflori care există în lume din cauza vizita sa în Afganistan, împotriva organizaţiilor democratice Euratomului. împotriva trata tru ratificarea acestui tratat,
rea ţărilor lor şi au dat de a- încordării în relaţiile interna- Comunicatul este semnat de
ţionale şi a existenţei armelor
isemenea o înaltă apreciere do- de exterminare în masă. I\. E. Voroşilov şi de regele PEKIN 31 (Agerpres). China la Lumpur, în urma unui ordin
rinţoi reciproce a popoarelor
celor două ţări de^ :a contribui Ei au declarat că năzuiesc să Afganistanului, Muhammed Nouă anunţă : Potrivit unei dat de autorităţile malaieze,
la ^consolidarea păcii şi secu- folosească toate mijloacele
ri tăţii în întreaga lume. ştiinţifice şi tehnice în scopuri Zahir Şah. ştiri din capitala Maîayei, Kua- organizaţia tineretului socialist Noî incidente rasiste la Chicago
paşnice în vederea asigurării din Malaya, înfiinţată acum 2
unor condiţii de viaţă materia
le şi spirituale mai bune, feri „ALGERIA IN 1957“ ani, a fost dizolvată la 25 iu CHICAGO 31 (Agerpres)— poliţia a trebuit să împrăştie
cite pentru popoarele lumii. Luni seara s-au produs noi in-
lie. cidenle rasiale la Chicago unde ™00 de ialbi <rare , a,u
Această organizaţie a acti
— O carte despre condiţiile îngrozitoare de viaţă vat în vederea desfiinţării „le atacat cu pietre automobile
ale populaţiei musulmane din Algeria gilor excepţionale“, pentru re conduse de negri.
luarea tratativelor cu Partidul
PARIS 31 (Agerpres). Zici- Autoarea cărţii descrie con- Comunist din Malaya şi pentru
Majestatea &a regele Afga- Avînd î-n vedere rezultatele rul „Figaro" a publicat sub diţiile înspăimîntătoare de via-
semnătura lui Thierry Mauini- ţă din cartierele arabe denumi-
in icgâfnrâ cu relaţiile er o recenzie asupra cărţii „Al- te „bidonville" suprapopulate contopirea teritoriului Singapore O nouă victimă a bombardamentului
cu Federaţia statelor malaye- atomic din 1945
soviefo-afgane ze care va lua fiinţă la 1 au
geria in 1957“ de Germaine in care, lîncezeşte un tineret gust. In aceeaşi zi cele 12 or
Tillon in care înfăţişează situa- fără meserie şi fără posibilita- ganizaţii de tinerei au primit PEKIN 31 (Agerpres) China In luna ianuarie victima, în
MOSCOVA 31 (Agerpres) lor geologice pentru prospec ţia grea a populaţiei musulma- tea să-şi găsească de lucru, ordin ca în termen de 3 luni sa Nouă transm ite: Agenţia Kyo- vîrstă de 54 ani, a căpătat prt-
TASS transmite: In iulie 1957 tarea petrolului in regiunile ne din Algeria. Realitatea ai- O treime din populaţie — 2—3 prezinte declaraţii în care să do informează că la 30 iulie mele simptoine ale bolii dato-
a avut loc fa Moscova un geriană în 1957, se arată in lu- milioane de algerieni — îşi ba- arate care sînt obiectivele.
schimb de păreri între alteţa nordice ale Afganistanului. crarea sus amintită, constă în zează, existenţa lor mizeră, pe Autorităţile malaieze au in a încetat din viaţă la spitalul rită radiaţiilor atomice. Aceas-
Guvernul sovietic a acceptat aceea că peste 3 milioane de francii pe care-i primeşte din din Hiroşima o nouă viciimă a ta este a 15 a persoană dece-
sa Sardar Muhammed Naim. arabi trăiesc pe un pămint partea celor 400.000 de mun- terzis de asemenea difuzarea bombardamentului atomic efec- dată în acest an în urma bom-
vicepreşedinte al Consiliului de de asemenea să acorde Afga publicaţiei „World Student
nistanului ajutor în pregătirea
Miniştri şi ministru al Aface cadrelor tehnice naţionale ne care în stadiul actual al lucră- citori algerieni din metropolă". News“ editată de U.I.S. tuat asupra oraşului în 1945: bardamentului atomic.
rilor Externe al Afganistanu cesare dezvoltării economice a rilor (adică în condiţiile do- Recenzorul cărţii încearcă să T + -» e~ o -e -o -* i-* o
lui, şi A. A. Gromîko,....:minis.- Afganistanului. mtnafiei c'otomăfe) nu 'poate să folosească situaţia falnică a
trul Afacerilor Externe al asigure existenţa normală de- populaţiei arabe drept'un ar- Extrase din presa occidentala'
In cursul tratativelor s-a că
, U.R.S.S., în probleme oare in zut în principiu de acord să cît pentru 2—3 milioane de gument pentru a dovedi nece- Creşterea criminalităţii în rîndul minorilor
teresează cele două părţi. In se încheie un tratat între gu oameni. Populaţia musulmană sitatea ca francezii „să rămi-
cursul schimbului de păreri au vernele U.R.S.S. şi Afganista se dublează la fiecare 20 de nă“ mai departe în Algeria. Cu.
nului privitor la regimul fron- ani aşa incit la sfîrşiiul seco- greu acest tablou trist ar pu
fost relevate rezultatele poziti- [!ere! !je sfat sovieto-afgane.In lului ea va fi de 40 milioane tea constitui un argument in din Anglia, Japonia şi S.U.A.
ve ale colaborării şi s-a hotă- acest scop vor fi desemnaţi re de oameni, în timp ce pămîn- apărarea dominaţiei franceze,
rît să se dezvolte mai departe prezentanţi competenţi ai păr tul exploatat nemilos de colo- care pînâ acum nu a întreprins
această colaborare în intere ţilor însărcinaţi să ducă cît de nialişti, despădurit, devine lot nimic serios pentru a remedia LONDRA. — Ziarul „Daily nabile in 1956 a fost de special condiţiilor de viaţă ale
sul popoarelor celor două ţări. curind tratative concrete în a- mai puţin productiv. această situaţie. Mirror" publică articolul inti- 105.582 în comparaţie cu Japoniei în anii ocupaţiei mi-
Mergînd în întîmpinarea do ceastă problemă. tu la t: „Pericolul pe care îl 95.262 în 1955. litare americane de după răz-
rinţei guvernului afgan, gu Tratativele , în problemele D e ce a fost închisă reprezinlâ gangsterii minori" y ? boi.
vernul sovietic a acceptat să mai sus menţionate au decurs
pe care îl reproducem mai TOKIO 31 (Agerpres). — ?
acorde Afganistanului, ajutor într-o. atmosferă de prietenie biblioteca publică din B rooklyn jos. Criminalitatea în rîndul mi- WASHINGTON. — In ra-
material şi tehnic dezinteresat şi deplină înţelegere şi s-au Din cinci crime comise la norilor a atins proporţii atît portul oficial a lui Edgar
şi nelegat de nici un fel de încheiat prin semnarea unor NEW YORK 31 (Agerpres). astfel începe o relatare a agen- de îngrijorătoare în Japonia Hoower, directorul F.B.I., se
condiţii politice sau de altă acorduri într-o serie de pro ,.0 bibliotecă din Brooklyn se ţiei United Press în care se Londra anul trecut, două au Incit un ziar japonez scria că arată că în anul fiscal înche-
natură în efectuarea cercetări- bleme. înclină în faţa huliganilor“, arată că Francis John, biblio fost comise de tineri sub 21 aceasta constituie o .,groazni- ^ ţa iilnie, criminalitatea
de ani, arată un raport al ca problemă socială pentru în S U A a aUns un n ivd re_
W /V V W . *X/Wn tecar şef al bibliotecii publice Scoţiană Yard-ului.
mm. In anul 1924 in faţa tri- CQr^ _ !!218 condamnări
din Brooklyn, .a anunţat că fi Raportul dă următoarele ci-
Agresiunea imperialistă engleză liala bibliotecii din Bushwick fre cu privire la delictele co- banalelor de «tnon- au corn- jaţ» ge !0.957 în anul fiscal
va fi închisă din cauza „van- mise în cursul anului 1956: Parui ^ total 9-897 Persoane. precedent
împotriva Omanului dalismelor şi a crimelor din Peste 50 la sută din actele In 1942 aceleaşi instanţe au De asemenea, Katherine
de violenţă din cuprinsul Lon- Brownell Gettinger, şefa bi
aceasta regiune, care constituie [“decât 33.187 de minori, iar roului federal pentru copii, a
drei au fost comise de minori. in anul 1947 — un număr de declarat că delicvenţa in rin-
o ameninţare atît pentru vizi 45.526 de cazuri. Opt ani mai durile minorilor de la 10— 17
Din fiecare trei crime corni- tîrziu — în 1955 tribunalele
Evenimentele sînt de acum şi-au găsit moartea sute de oa losindu-se de sultanul din Mas- tatori cît şi pentru personalul î se două au fost comise de ani a crescut numai din 1955 j
kat — aflat sub influenţă engle Kcni,c nă • bande de tineri. Jumătate din oentru ocrotirea familiei —
bine cunoscute. La 19 iulie tri meni — bătrîni, femei şi co ză — Anglia intră în stăipînirea bibliotecii b a" ' 1 aceste bande includeau copii create în 1949 — au judecat
î sub 15 ani. Minorii au comis
burile din Oman s-au ridicat pii, sute de patrioţi luptători. importantelor bogăţii subterane biblioteca, deschisă în anul 200.000 de cazuri dintre care pînă în 1956 cu 20 la sută. A-
împotriva sultanului din protec- In ciuda tuturor presiunilor şi ale Omenului, şi începe astfel
să exploateze nemilos populaţia 1901, este astăzi „un fort ase 107.347 au fost delicte grave, nul acesta este al optulea an
totratul Miaskat. In scurtă vre- metodelor de intimidare însă, băştinaşă. Această exploatare a
creat, cum e şi firesc numai diat într-o regiune de dezolare î următoarele delicte: Creşterea numărului ¦ infrac-- consecutiv în care se semna-
me, răscoala a luat aaraoteru! răsculaţii nu au încetat lupta, nemulţumiri în rîndul popu
laţiei care s-a ridicat în nenu care creşte mereu“. De două Spargeri în magazine şi de- !lunilor în rîn d u l tineretului şi lează o nouă creştere a pro- ţ
unei largi mişcări de eliberare Ei au respins ultimatumul en- ori în cursul ultimelor şase pozite de mărfuri peste
mărate rînduri pentru a-şi do- luni elemente huliganice au e- 5.600 din cifra totală de 8.838. minorilor este atribuită în centului de delicvenţi minori. î
naţiională împotriva dominaţiei glez şi cu armele luate de 1a bîndi adevărata independenţă. fectuat spargeri în clădirea bi I
bliotecii provoeînd mari pagu Furturi şi spargeri în locu
colonialiste engleze, triburile soldaţii englezi căzuţi prizo- Răscoala izbucnită recent în be. Huliganii au aruncat cu' inţe — circa 3.900 din cifra »»I O-*-* « r *-• * P*•T-»-t~*-e-iî"0-?-*-* » **•*-*-*¦ -*-*-»-;
Oman, e o mărturie în plus, la cărămizi şi pietre spărgînd 21 totală de 6.855.
dornice de libertate stăpînind nieri au continuat şi continuă cele multe ta care a fost mar mari ferestre ale bibliotecii.
toră în ultimul timp omenirea, John a adăugat că frecventa Furturi de automobile — cir
situaţia şi avînd sprijinul rna- să lupte. Ultimele ştiri care că dorinţa de libertate şi inde rea bibliotecii in orele de sea ca 6.500 din cifra totală de
pendenţă e vie în sînul -tuturor 11.543.
selor largi, exploatate de ne-au sosit din Oman, n-e ve-s- popoarelor exploatate şi înfeu M A G A Z IN jggaasgS5HHBÜ
date. Această sete de libertate Furturi din automobile —
veacuri de către monopolurile lese că triburile răsculate con- a popoarelor sperie şi umple de peste 6.000 din 9.762.
furie pe colonialişti care-şi văd
engleze. tinuă lupta pentru cauza sfîn- cu ochii lor apropierea sfîrşitu- VINERI 2 AUGUST 1957
lui. Frica de acest sfîrşit —
Aoeastă dorinţă legitimă a tă pe care o apără liberta- tragic pentru colonialişti — îi ră s-a redus în mod „drastic“ Furturi din locuinţe — cir SPECTACOLE Cîntă Sofia Popa şi Nelu Orian >
¦tea. face să reprime sî-ngeros orice CINEMATOGRAFICE 16.15 Vorbeşte Moscova; 18,00 Din
popoarelor de a trăi libere şi tendinţă de libertate. Dar, colo din cauza fricii populaţiei de ca 3.500 din 8.555. cîntecele festivalurilor de tineret^
independente — atît de carac Această luptă pentru o viaţă nialiştii n-au învăţat nimic din D E V A D a n se z cu tin e ; Cinema 18.15 Emisiune pentru studenţi; 19,10
teristică timpurilor noastre — mai bună pe care o duc tribu experienţa istoriei. Ei n-au în a ieşi pe străzi la căderea nop Numărul delictelor condam- grădina de vară : Dalibor ; ALBA Program interpretat de solişti şi for
nu a fost însă pe placul şi în rile din Oman, este privită cu văţat că dorinţa de libertate a 1ULIA: Tata, mama, nevasta şi e u ; maţii oare ne-au vizitat ţ a r a ; 19,45
concordanţă ou soootelile stăpî- toată simpatia atît de către po popoarelor nu poale fi înăbu ţii. APOLDU DE SUS: Căsnicia dr. Răspundem ascultătorilor; 19,55 Noap
nilor de la Londra. Nesocotind poarele arabe, în general, oare şită nici cu proectile teleghida Danwitz: BARU MARE: Serenada te bună, copii: „O poveste căreia
faptul că triburile din Oman te şi nici prin bombardamente. străzii • BRAD: Cio-Cio-San j HA îi ştiţi sfîrşitu!" de N. Focşa : 20,00
sprijină material populaţia răs- Această oauză este invincibilă ŢEG : Thereze Raquin; ILIA: Taina Cîntă Maria S ereea; 20,15 Teatru
şi ca va triumfa. nopţii eterne : LONEA: Frumoasele la microfon: „Copacii mor în picioa
sînt lipsite de mijloace moderne ^ la ta , cit şi de către opinia pu- Lupta de eliberare a poporului din Om an nopţii; ORAŞT1E: Asasinatul din re" de Alejandro C assona; 22,30
O dovedeşte odată mai mult se bucură de sprijinul deplin al opiniei strada Dante: PETROŞANI: înco Melodii populare. Programul 11:14,20
de apărare - deoarece din blica mbltoa^ de Pace din Iu‘ lupta mereu crescîndă pe care tro ? i SEBEŞ : Dragoste de mamă ; Tineri solişti de muzică populară ro-
o duc popoarele coloniale şi de publice mondiale iubitoare de pace SIMERIA: Frumoasele nopţii; TE- mînească; 14,40 Muzică uşoară de
ciauza îndelungatelor asupriri mc.a linbreaga. pendente, făptui că ele luptă e- IU Ş : Moartea unui ciclist; ZLAT- Theodor Sibiceanu; 16,20 Muzică
ssxt,rrăaiinnee aacceeaasstt,aa2 regi.une est,e Omenirea se intreaba, pe roic, chiar în condiţii inegale, NA: Uraganul; HUNEDOARA: A populară bănăţeană'; 17,15 Sfaturi,
foarte înapoiata^ - guvernul 12-a noapte; PETRILA: Căsnicia dr. gospodăreşti; 17,25 Muzică de estra
drept cuvînt, de oe aviaţia en- s-acrificînd numeroase vieţi o- Danwitz. dă ; 18,05 Răsună cîntecul şi jocul
ă m de ^ meneşti pentru cauza lor pe întinsul patriei; 18,55 Sfatul me
dreaptă. SELECŢIUNI DIN dicului : „Cura de ape minerale în
englez a dat mina libera forţe- {lorinţia de Hberi,at.e a tdburi. CAIRO 31 (Agerpres). Co naţională. Poporul din Oman, PROGRAMUL DE RADIO bolile de rinichi“ ; 19,10 M eridiane;
CONSTANTIN MACOVEI mentînd situaţia din Oman, arată ziarul, ştie că, sprijinind 19,30 Muzică uşoară; 21,10 Festival;
lor sale armate de a reprima lor ^ 0m an ? Prezintă ,aces. ziarul „As Saab“ scrie că Sta pe sultanul din Maskat, Anglia Programul 1: 5,20 Sfaturi pentru 21,40 Părinţi şi copii; 21,55 Concert
cu forţa armelor dorinţa de tele Unite. încearcă să profite apără interesele imperialiste ţăran i; 6,15 Muzică uşoară; 6,45 Me de estradă.
viaţă şi libertate a unor oameni te triburi un atît de mare peri de mişcarea de eliberare na engleze în această ţară. Aşa lodii populare; 7,15 In zilele acestea
chinuiţi şi exploataţi nemilos. col pentru securitatea Angliei ? ţională din Oman pentru a dar, continuă ziarul, în Oman la Moscova ; 8,15 Materiale din pre BULETINE DE ŞTIRI :
La 23 iulie, aviaţia engleză a Prin această prizmă, răspunsul să ; 9,00 /Muzică uşoară romînească; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,001
început să bombardeze nemilos este categoric NU ! realiza planurile lor imperia se ciocnesc interesele Angliei 10,00—12,05 Opera „Rigoletto“ de 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23.52
liste. S.U.A., -scrie ziarul, cau şi Americii îndreptate împotri Verdi; 12,05 Concert de estradă ; 13,05 (programul I), 14,00; 16.00; 18,00)
regiunea Nezwa, eliberată de Interesele Angliei în aceas tă să subordoneze influienţei Muzică din diferite regiuni aie ţă rii; 20,00; 21,00; 23,00; (programul II).
triburile răsculate din Oman. tă parte a lumii sînt de altă lor protectoratele din golful va intereselor poporului din 14,45 Frumoasă eşti patria m ea; 15,45
Mai tîrziu, Anglia a trimis fon natură, mai concret, de natură... Persic şi să impună acesiei re Oman.
petroliferă. In ultimii ani, cînd giuni „doctrina Eisenhower“.
potriva răsculaţilor avioane cu s,ub întinsurile de nisip ale 0- Ziarul declară că lupta de
reacţie, arme rachetă, bombe nuanuiui, au fost descoperite Ziarul scrie că poporul din eliberare a poporului din 0-
incendiare, înlr-un cuvînt, ar- mari- rezerve de petrol, între moj Oman luptă -împotriva imperia man se bucură de sprijinul de
plin al ţărilor Africii şi Asiei
me din cele mai moderne şi nopolurile americane şi engle- lismului englez apărînd terito
şi a tuturor popoarelor iubi
mai distrugătoare. ze, a început o adevărată bă- riul său şi suveranitatea sa toare de pace. '
In această luptă inegală talie pentru acapararea lor. Fo-
Redacţia şi administraţia ziarului şir, 6 Martie nr. 9, telefon: 188-189. .Taxa plătită in numerar conform aprobării D irecţţm i Generale, P.i . î . ^ ; -„r. - m * « , ; am 1949 - t i p a r u l Inii ep rin d e m Poligrafici '„i M aţ' - VEVA~