Page 41 - 1957-08

: ‘ El 5
il

Sondorii... cărbunelui PR OL E T A R I DTN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ I

Cînd se vorbeşte despre Valea — spusa şi inginerul cu mîndrle-n cauciuc atîrna cuminte de cîrligul
macaralei. Sondorii se pregăteau să
Jiului, îţi apar în minte imaginile glas. coboare şi sapa. Brigade.rul spusese
că vor începe forajul la ora 2. A-
devenite simbolice ale gurilor de cum era aproape de amiază...

mină şi scheletelor metalice ale pu­ Se montează o nouă GH. DUM1TRESCU

ţurilor. De cîţiva ani insă, la a- sondă MUNCITORI COMIIITUtUl REGIONALP.M.R. HUHfcQflARAŞl ALSFATUI.UIPOPULARRESIDUAL
cestea se poale adăuga, fără pic de
FRUNTAŞI
greşeală, şi turlele înalte şi svelte Văd că nu trebuie să te masori
de ia Filatura Lupeni
ale sondelor, care au împînzit de cu sondorii. Părăsim sonda 5.307
¦yş.v\.:vvT•• :L?&-.NvX7v'':-.'
la Cîmpul lui Neag pînă către Cirri- şi luăm din nou în piept coasta BOT— BBBmBgHBMM
1
pa, toată valea. muntelui. Mergem către o nouă Anul IX. Nr. 830
!s!
...Risipite pe văile Înecate în ver­ sondă — 5.301. Cînd am ajuns la Miercuri 14 august 1957 4 pagini 20 bani
r . y v y wOr / *W.
deaţă şi pe coastele pietroase ale ea, ne surplnde tăcerea.
MAR IA TEKEREŞ
munţilor, sondele şantierului de fo­ — Aveţi ceva defect aici ? întreb muncitoare Ia Filatura Lupeni. in
cinstea zilei de 23 August, în fie­
raj din Lupeni scormonesc fără În­ însoţitorul. care zi, depăşeşte norma cu 100 "n c i n s t e a z i l e i de 23 A U G U S T
la sulă.
cetare, zi şi noapte, adîncurile pă- — Nu, nimic, sonda asta abia a-
f e f ’ţ r ş
mîntului, descoperind noi bogăţii de cum se montează.
IUL IU SALAJAN
cărbune. Un om mic de statură se apro­ lăcătuş de întreţinere la secţia de
depănat de la Filatura Lupeni. El
La sonda 5307 pie de noi. Dă „raportul" ingineru­ întreţine maşinile în bune condi- Prin secţiile combinatului Spre realizări
lui. Este brigadierul Dumitru Piţigoi. ţuini, executînd reparaţii de ca­ tot mai mari
litate.
Raportează că sonda va putea în­ Apropierea zilei de 23 August
Zgomotul motoarelor şl scrîşnetul cepe forajul peste cîteva ore. In însufleţeşte tot mai mult colec­
înfundat al sapei care macină încet junii sondei, echipele de sondori, tivul Atelierelor C.F.R. Simeria,
dar stăruitor piatra, sţ aud foarte ale lui Gheorghe Bivolaru, ion Al- A preajma marelui eveniment in lupta pentru obţinerea de re­
bine, pînă jos în vale. După felul descu şi Gheorghe Necşoiu, lucrea­ zultate tot mai mari în înde­
m plinirea sarcinilor de plan.

cum duduie motorul, sondorul sau ză de zor. Se montează furtunul de . 1c- • •0» »-©*•<?•'i> »4 .o ..«..»»«.. 9—e. . Harnicii luminători Muncitorii de la secţia il-a,
cazangerie, vor să realizeze
cel care cunoaşte lucrul la sondă, cauciuc pentru noroi, lntr-altă par­ T Cîteva zile doar mai despart pe harnicii siderurgişti hunedoreni 4 Maistrul şef de schimb. Petru programul de lucru lunar pînă
Constantin, urmărea graficul
poate spune ce anume se petrece la te, sondorul Vasile Spătarii, lucrea­ ţ de măreaţa s_ă_r_b_ă_t_o_a_r_e _a e—libe, -r-ă-r-i-i .patr.iei noastre. Cu lun..i în- u..rm—ă, ei ^* de producţie din hală. Coloana la 23 August şi astfel să cîşti-
roşie trecea cu aproape 7 linia­ ge drapelul de secţie fruntaşă.
sondă. ză cu aparatul la cîrligul macaralei. ţ şi-au luat o serie de angajamente în cinstea zilei de 23 August, anga- $ te de cifra 100. Zîmbii. Schim­
bul lui o luase din nou înain­ In fruntea întrecerii se situea­
Sonda 5.307 nu se vedea, fiind Sondorii Marin Gagiu şi Gheorghe í jámente care în parte au fost înde plinite (e vorba de secţia laminoare 4 tea celorlalte. De fapt, întrea­
ga secţie mergea bine. In 11 ză pînă în prezent partizile lui
ascunsă după un dîmb. Cu toate Manda îl ajută să fixeze o pană de i şi fabrica de aglomerare). | zile. au laminat peste plan, lin­
gouri de oţel, ale căror greuta­ Constantin Nlţă şi Petre Bozan,
acestea, tov. inginer Sever Suciu, siguranţă. Peste tot e agitaţie mare. f In luna curentă, cocsarii, oţela rii, laminatorii, întreg colectivul ţ te atinge 341.000 kg.
care sînt urmate îndeaproape
însoţitorul nostru, ascultînd numai II întrebăm pe brigadier: t combinatului, au depus eforturi deo sebite în vederea obţinerii unor suc- 4 ?
de ceie ale lui Traian Irimie şi
răbufnirile sacadate ale motorului . — Cînd porniţi forajul ? * cese, cît mai substanţiale, în lupta cu cifrele de plan. La Laminorul trio, întrecerea
socialistă se desfăşoară cu 0- Constantin Suciu. Nici cele­
sondei, ne spuse că acum extrag — Dacă staţi pînă la ora două, 4 ... .9. .9. .«..*.....«..«. .9. .o.. o. .9. .#. ^..«..«..4. .¦.*¦¦*..«. î oeeaşi intensitate, in perioa­
lalte partizi din această secţie
coloana. Cînd am ajuns la sondă, o să aveţi ocazia să' auziţi coman­ FRUNTAŞil COMBIINAT.ULUÍ da I— 10 august, schimburile
conduse de laminatorii Petre nu au rămas mai prejos. Cu
într-adevăr, ultimele coloane ieşeau da : „motor în plin“. Atunci vom toţii doresc şi luptă ca ziua de
Lădaru, Auguştin Birău şi Cri-
încet pe gura puţului, trase cu gra- începe forajul. De altfel, azi vrem îndeplinirea angajamentului Datorită acestora, precum şi 23 August, să-i găsească în po­
înainte de termen, n-a consti­ întreţinerii agregatelor conform gore Gavrilesou, şi-au depăşit
nlcul. Sondorul Gheorghe Stanciu, să dăm gata cîţiva metri, iar pînă tuit pentru colectivul fabricii graficului — factor important planul cu 12,4, 5 şi respectiv sesia drapelului de producţie, de
de aglomerare un motiv de a in bunul mers al producţiei — 4,1 La sută.
cu un inel în mină, le ştergea de la sfîrşitul lunii să realizăm şi slăbi avîntul întrecerii socia­ aglomeratoriştii au reuşit ca în fruntaşi pe ateliere.
liste. Dimpotrivă, hotărîţi să decurs de 11 zile din luna cu­
noroiul vîscos. Cînd prăjinele au planul. dea furnal iştilor cît mai mult rentă, să dea peste plan 919
tone aglomerat. Prin aceasta,
ajuns deasupra gurei de sondă, ce­ Mă îndoiesc de spusele brigadie­ aglomerat peste plan şi peste
ei se situiază fruntaşi pe .com­
lălalt sondor — Ion Mîneciu — cu rului. Inginerul Suciu insă intervine angajament, ei au luat o serie binat.

furca în mînă, le oprea imediat „la şi arată că la sonda asta vor lu­ de măsuri tehnico-organizato-

puţ“. In fine, nu după multă vre­ cra echipe de calitate şi deci este rice în acest scop.

me, prăjinile stăteau cu toate ali­ convins că vor reuşi să facă pla­

niate frumos pe podul sondei. Tu­ nul, cu tot timpul înaintat. Nu mai

bul carotier îşi făcu apariţia. In­ pun rămăşag, m-am învăţat de la

tr-un asemenea moment ,care se pe­ sonda 5.307. Cu sondorii să nu te

trece odată pe schimb, toţi sînt pui. Inginerul merge la gura puţu­ 480 TO N E C O C S PESTE P LA N

curioşi să vadă proba, rezultatul lui cu brigadierul. Are, se vede I

muncii lor de cîteva ore. Sondorii ceva de îndreptat, iar sfatul lui prin­ ¦Dacă cineva or varăşe compari coc­ 460.4 sînt trecute în ]S-au m ulat Io locuinţe noi X
spune tovarăşului sul cu aglomeratul? dreptul rubricii cocs
desfac tubul carotier. Maistrul son­ de bine şi unui sondor încercat, cum Szanto — normator metalurgic, iar 20,2
şef al cocseriei — Poate că are în dreptul rubricii
dor Gheorghe Bucur ridică apoi îi Piţigoi. Sonda asta va trebui să cum că fabrica de dreptate tovarăşul cocs mărunt. Tre­
earotiera. Proba lese lungă şi... cu­ meargă „ca ceasul“. aglomerare le-a lua­ Szanto. E mult mai. buie precizat că în blocurile 51 şl 44. După ce a J
t-o înainte, dînsul greu să dai o tonă aceeaşi. perioadă, Conducerea Combinatului side-
l-ar privi oarecum de cocs peste plan, rezistenţa cocsului
rată. Cîteva bucăţi de cărbqne şi Intru în vorbă cu Bivolaru: mirat şi replica, decît o tonă de a- la tobă a crescul. rurgic Hunedoara, duce a muncă deschis un 'aiet, tov. Voinea a In-
apoi de piatră îşi fac apariţia. Bri­ — Ce zici, nene, faceţi planul ? poate dinainte pre­ glomerat. Şi pînă Din cele trei schim­
gătită, n-ar Intîr- ta data de 12 a lu­ buri, fruntaş, după permanentă de îmbunătăţire o con- ceput să citească: Aron Goleşia,
z ia : nii curente, cocsarii numărul piloţilor pe.
gadierul Dumitru Mînzală vine şi — M-am ars. Maistru sondor se au dat nu mai puţin schimb, s-a situat diţiilor de locuit ale muncitorilor, muncitor la turnătoria de tuburi,
— Cum ? Ei ne- decit 480,6 ' tone cel condus de ing.
el. A auzit pe semne de la cealaltă uită încruntat, supărat de întreba­ au luat-o înainte ? cocs peste plan. Emeric. Kaba. Vrinei sâ aflăm cit mai multe Iu- s-a mutat împreună cu soţia şi fe-
Păi, dumneata to­
sondă că motorul a tăcut. E curios rea mea îndoielnică, şi-mi răspunde: Dintre acestea, crun In legătură cu aceasta, am tiţa, in blocul 51; Vasule Luca, for-

sS vadă proba. — Crezi că vom lăsa să ne sca­ făcut o , vizită la conducerea combi- mator la tuburi, .s-a mutat In blocul

— Aştia-s cîrnaţii noştri — glu­ pe trei miişoare la plată ? Pînă la natului Era greu să notăm numele 44, Imreună c-u sofia şl copilul...

meşte maistrul sondor. Frumoşi cîr- întîi mai sînt zile, aşa că vom tuturor acelora care s-au mulat in Cînd a intllnit numele tovarăşei. Du-

naţi, n-am ce zice. scoate planul, vom face şi ceva de­ locuinţe noi. De aceea, am fost in- mitra Caraca, a dai caietul la o

— Cîţi metri mai aveţi din pla­ păşire şi deci o să avem şi sala­ drumaţi de conducerea administra­ parte şi a început să vorbească:

nul lunar — îl întreb...? riu fain. Noi, în anul acesta, n-am tivă să mergem la una din secţii, — Tovarăşa Caraca nu orb soţ. ¦>
pentru a ne nota numai cîţiva oa­ Locuia împreună cu cele' două fetiţe
Acesta rîde. Rîd şi ceilalţi. luat sub trei mii de lei cu premii meni. Şi am pornit-o către secţia într-o căsuţă necorespunzătoare. Cină
a făcut cerere pentru locuinţă, toţi
Poate aţi vrut să spuneţi cîţi am cu tot în nicio lună. N-o să ne lă­ turnătorie. Aici, am intllnit pe tov. din secţie au fost de acord. O eu- ţ
făcui peste plan I Mulţi. Iacă din 19 săm tocmai acum. Alexandru Voinea, preşedintele co-
miletului de secţie, care ne-a dat a ş t e r n ca pe o muncitoare harnică j
iulie lucrăm pentru luna august. ...Cînd am plecat de la noua O A M EN II SAU CUPTORUL? modestă. Ca formatoare la turnă- .
multe amănunte In legătură cu pri­ torta de. otel, totdeauna a avut re- *
Nimerisem prost cu întrebarea. sondă, tocmai porniseră motorul. mirea şi repartizarea locuinţelor. In

— Cu sondorii noştri vă puneţi ? Capul hidraulic cu furtunul de La oţelăria Martin, de mult în proporţie de 112,2, 118,8 şi
timp au loc între oţelari dispu­ respectiv 125,8 la sută.
'.n, te asupra secretului unor reali­ ultimul timp s-au dat In folosinţă zllltate bune.
zări. Oamenii ? Cuptorul ? Unii In ce priveşte numărul de
Iniţiativa unei comisii de femei spun că toiul s-ar datora cup­ şarje rapide, întîietatea pe sec­ cîteva blocuri. Pentru asatisface Tov, Voinea n-a Uitat să ne spu-
torului (e vorba de cuptorul 4). ţie o deţine tot cuptorul 4. De
la începutul anului, oţelarii ca- cerinfel.e acelora care au neapărată nă că tovarăşa Caraca este şi di-
Alţii (cei care-1 deservesc) cu re-1 deservesc au elaborat 295
asemenea şarje. Această cifră, nevoie şi pentru a-i cunoaşte bine fuzor voluntar de presă,
multă modestie, spun că şi ei raportată la întregul număr de
- Cu cîteva zile în urmă, co­ rîrea de a mobiliza 1.500 gos­ şarje rapide elaborate de în­ pe aceşfia, locuinţele seîmpart la Aceştia sînt numai, cîţiva dinire
misia de temei de pe Ungă podine la curăţenia străzilor, a- ar contribui „cu ceva“... treaga secţie, reprezintă 39 la
Sfatul popular al oraşului menajarea zonelor verzi şi a sută. propunerea comitetelor de secţie Ele cei care au primit locuinţe în ul-
Hunedoara, într-o adunare, la unui solar pentru copii ; să Faptul în sine e discutabil.
care au participat şi 19 depu­ slnt in măsură să cunoască nevoile timul timp. După cum am fost m-
tate, a hotărit să întreprindă instruiască 30 echipe sanitare Certe însă, sînt realizările con­
unele acţiuni obşteşti cu care care să meargă pe străzi şi în stante şi de vîrf. Pînă la data fiecârui muncitor. In primul rind format ta serviciul administrativ, in
să întâmpine ziua de 23 Au­ cartiere pentru combaterea di­
gust. Acţiunile obşteşti, se re­ de 10 august, spre exemplu, 0- primesc locuinţe muncitorii. meri- fiecare tună tot mai mulţi munci-
feră la înfrumuseţarea şi cu­ feritelor boli şi să organizeze
răţenia oraşului. Iniţiativa co­ 40 grupe de citit. De asemenea, luoşi, acei care au rezultate bune lori, vin să ocupe noi camere şi el­
misiei de femei constă în hotă-
comisia de femei a fost iniţia- in producţie, lată cîteva nume ale parlamente. V. A.
4564 litri de lapte acelora, care s-au mutat de curind
« tr a c ta ţi într-o toarea a 2 cursuri: „Şcoala
-S^•ft-*-'«*-*-.
mamei“ şi „curs de croitorie“
XF.NIA MESZAROS ţelarii dela acest cuptor au ob­ li!.!.'.1.!. I:
cu o durată de 3 luni. depunătoare la Filatura Lupeni. ţinut cele mai bune rezultate
Ea întîmpină ziua de 23 August pe întreaga secţie. Echipele G randioasa m anifestaţie de închidere
M. GHEORGHE cu depăşiri de normă de 100 la conduse de prim-topitorii Aurel a celui de al V 1-lea F estiva l M ondial
corespondent sută. Stanciu, Traian Bîrlea şi Axen-
te Marian, au realizat normele al Tineretului şi Studenţilor

singură lună MOSCOVA 12 (de la trimişii spe­ neretului Democrat, va da citire decla­ vorbi despre succesele şi greutăţile
ciali Agerpres). — Duminică seara raţiei comitetului. noastre, pentru a prezenta cultura po­
Dîndu-şi seama de avanta­ pe stadionul central „V. I. Lenin" din poarelor noastre şi a ne măsura for­
Moscova s-a încheiat marea întilru- Bruno Bernini se apropie de mi­ ţele in întreceri sportive prieteneşti.
jele acordate contractanţilor de re a tineretului lumii — . al Vl-lea crofon şt dă pitire declaraţiei Comi­
lapte, tot mai mulţi ţărani mun­ Festival Mondial al Tineretului şi tetului Internaţional al celui de al Deviza Festivalului nostru este pa­
citori din Ostrov încheie noi Studenţilor pentru, pace şi. prietenie. Vl-lea Festival al Tineretului şi Stu­ cea şi prietenia. Iată de ce festiva­
denţilor pentru pace şi prietenie: lul n-a fost numai sărbătoarea ace­
contracte cu statul. Astfel, în Cînd pe stadion s-a lăsat însera­ lora care s-au Intllnit aici. El este
rea,aerostate au înălţat o mare em­ „Dragi prieteni din întreaga, lumeţ sărbătoarea întregului tineret de pe
cursul lunii iulie, la centrul de Toate batozele să treiere din plin! Se apropie de sflrşit• minunatul al glob, căruia numai pacea şi prietenia
blemă a festivalului şi un porumbei Vl-lea Festival Mondial al Tinerelului intre popoare ii vor asigura un viitor
colectare a laptelui condus de Organizaţiile de partid, sfa­ bile existente pentru desfăşura­ in zilele ce urmează să se ia alb care in lumina vie o proiectoa­ şi Studenţilor neutru pace şi prie­ fericit.
turile populare şi organele agri­ rea din plin a treierişului, în toate măsurile pentru ca bato­ relor părea că domină mulţimea. tenie. Au fost 15 zile minunate.
Nora Nistor din acest siat, a cole dintr-o serie de raioane din unele raioane, treierişul conti­ zele să treiere din plin. Membrii Comitetului Internaţional al In condiţiile unor discuţii libere şi
fost adusă cantitatea de 4.564 regiunea noastră, preocupîn nuă să se tărăgăneze în mod Noi, cei 34.000 d e . tineri şi tinere ale înţelegerii reciproce — a spus B.
du-se mai îndeaproape de orga­ nepermis. Astfel, în raioanele Organizaţiile de partid şi Festivalului iau loc in tribuna ce — soli ai milioanelor de tineri din Bernini — am organizat întîlniri de
litri. Această cantitate, deşi re­ nizarea campaniei de treieriş. Brad şi Haţeg, s-au treierat nu­ stalurile populare au datoria are forma emblemei festivalului a- 131 de ţări, ne-am intUnit la Fes­ neuitat printre care 24 de întîlniri pe
au reuşit în ultimele zile să-l mai 10,62 la sută şi respectiv să mobilizeze ţăranii muncitori, menajată pe cîmpul stadionului.. Cei tival pentru a discuta în mod priete­ profesii, 15 întîlniri pe probleme, sute
lativ mică, este totuşi mare în intensifice ritmul. 3,97 la sută din cerealele păioa- să asigure desfăşurarea treieri­ prezenţi întîmpină ca aplauze prelun­ nesc numeroase probleme vitale, care de întîlniri intre delegaţii şi nume­
se, deşi pentru buna desfăşu­ şului fără întrerupere, în aşa frămîntă pe tineri, oriunde s-ar afla, roase Întîlniri regionale, organizate
comparaţie cu luna iulie a anu­ Cele mai bune rezultate au rare a treierişului au existat fel, oa în cel mai scurt timp, gite pe tovarăşii A. D. Arisiov, E. A. ei, orice convingeri politice şi reli­ din iniţiativa, participanţilor ta Fes-
fost obţinute tot în raionul Al­ condiţii la fel de favorabile ca treierişul să se termine în toa­ Furţeva, M. A. Suslov, l. D. Kaln- gioase ar avea, oricărei naţionalităţi
lui trecut, cînd s-au adus la ba, care, realizînd 28,57 la su­ şi în raioanele fruntaşe. te satele. zerzin, .4. N. Kosighin. începe solem­ ar aparţine. (Coniinuare în pag, 3-a)
tă din planul de treieriş, se
acelaşi centru, numai 3.000 litri situiază în fruntea tuturor ce­ In multe comune din raioa­ Situaţia treierişului nitatea închiderii festivalului. In su­ Ne-am î.ntitntt pentru a ne cunoaşte
lorlalte raioane. nele codaşe, treierişul a fost pe rai0 3 ne Ia data netele fonfarelor, pe cîmp apar ste­ ¦şi a ne înţelege mai bine, pentru'a
de lapte. lăsat să se desfăşoare de la siţ- de 12 august 1957 garii. pariind drapelele ţărilor parti­
Rezultate bune s-au obţinui ne, batozele nelucrînd din plin cipante la cel de al Vl-lea festival.
Cele mai mari cantităţi pre­ din cauză că n-au fost transpor­ ALBA — 28,57°/0 Reftectoarele inundă cu lumină stea­
date ia centrul din Ostrov le-au şi in raioanele Orăştie şi Sebeş, tate la timp cantităţi suficiente gurile. Serghei Romanovschi, preşe­
adus colectiviştii din Ostrov de cereale. ORĂŞTIE - 27,39% dintele comitetului sovietic a! festi­
precum şi ţăranii muncitori care au realizat 27,39 la sută valului, deschide mitingul.
Teodor Fura, Ioan lacoboni.
Leonte Brăilă şi alţii. De re­ şi respectiv 23,27 la sută din Dragi prieteni şi tovarăşi, stima.fi
marcat este faptul că peste 70 oaspeţi ai festivalului, a spus S. K.
!a sută din familiile ce au vaci planul de treieriş. Romanovski. A sosit momentul despăr­
au contractat mari cantităţi de ţirii noastre. Pare că abia ieri ne-am
lapte, aducînd zilnic !a centru Cu toate condiţiile favora- întrunit pe acest stadion pentru a
între 150— 180 litri. Jeschi.de sărbătoarea noastră a păcii
şi. prieteniei. Timp de 15 zile deasu­
NICOLAE B E j& p
corespndgjy pra Moscovei au fluturat drapelele
tuturor ţărilor, ale căror fii¦ şi. fiice
Timpul este destul de înain­ SE B E Ş — 2 3 ,2 7 % au venit aici, pentru a demonstra nă­
zuinţa neabătută a tineretului spre
Au primii loturi pentru case tat şi, ştiut fiind că pe oame­ pace şi prietenie,
nii muncii de pe ogoare îi aş­
La Sfatul popular din Orăş­ HUNEDOARA__2 2 ,1 3 % Din împuternicirea Comitetului In­
tie, au sosit numeroase cereri ternaţional al Festivalului, a spus
prin care muncitorii solicită Printre primii care au pri­ teaptă o nouă campanie agri­ ILIA — 22,09% S. K. Romanovşki, Bruno B'rnlni,
locuri pentru a-şi construi lo­ mit terenuri de construcţie şl colă — campania însămînţări- preşedintele F_ederaţiei Mondiale a Ti­
cuinţe individuale Tovarăşii chiar şi-au ridicat oase, sînt
Mihai Gorolea şi A-ente Ste- lor de toamnă — care trebuie BRAD - 10,62%)
din Comitetul executiv le-au foni, de la fabrica de cherestea pregătită în bune condiţiuni,
studiat, au identificat apoi tere­
nurile bune pentru construcţii şi „11 Iunie“. Pînă acum, peste deoarece de reuşita acesteia de- HAŢEG 8,97% „PLUTAŞII“, — -v-ns din Maramureş, executat de echipa rotnînă
au început să le repartizeze. 40 de cetăţeni din oraşul Orăş­ de dansuri 'a te?.1 Zoloni, în timp-d Festivalului de la .Moscova.
j*
tie au primit loturi pentru case,
pinde în mare măsură recolte

anului viitor, este necesar ca $