Page 43 - 1957-08

Ni: 830 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

»--— -----Bwrrgwâuc

La !ca „Vidra" din Orăşlie Pe adresa redacţiei Grandioasa manifestaţie
Corespondenţii voluntari ai vărăşirii a fost ales Bălu Iu­ de închidere a celui de al

¦acO l iri p e n tr u ziarului nostru, prin scrisori­ baş, iar secretar Leon Jianu. F 1-lea Festival Mondial
le trimise, informează zilnic
1w redacţia despre noi realizări PAVEL ROMANENCO

şi fapte ale ¦oamenilor mun­ Au terminat treierişul al lineretulm şi Studenţilor

salarizarea i cii. Cele trei gospodării agricole
Publicăm mai jos cîteva colective din raionul nostru:
Iiia, Bretea Mureşană şi Leş-
din scrisorile sosite recent la nic, datorită bunei organizări ( Urmare din pag. l-a) nul este cufundai în întuneric. Apoi
a muncii pe arii, au terminat lumina orbitoare a proiectoarelor s-a
La faBrica „Vidra“ din 0- muncă, unde ritmicitatea mun­ şi transportul la etaj. Ambele redacţie. complet treierişul şi în prezent tival. Studenţii au organizat 20 de concentrat pe steagul festivalului care,
se pregătesc pentru împărţirea seminarii şi intilniri. după ce timp de 15 zile a străjuit
răştie, pregătirile pentru expe­ cii va fi aceeaşi, condiţionată obiecţiuni au fost luate în con­ O nouă întovărăşire avansului de 40 la sută. Odată uriaşa manifestaţie a tinereţii, a a-
rimentarea salarizării îmbună­ fiind de utilaj. siderare şi rezolvate. agricolă cu avansul în natură, colecti­ Festivalul ne-a dai prilejul să în­ vîntului şi optimismului, a dorinţei
tăţite au început de multă vre­ viştii vor primi şi avans în ţelegem mai bine că există căi spre sale fierbinţi de pace şi prietenie, a-
me. întregul colectiv de aci Completarea planului In cadrul aceloraşi lucrări, Duminică, 11 august a. c., bani. înţelegere şi reglementarea probleme­ cum coboară încet Intr-o linişte solem­
şi-a pus pe prim plan organi­ s-a întocmit un plan tematic, în comuna Rîu de Mori, din ra­ lor nerezolvale, că se poale ajunge nă, întunericul ce s-a lăsat din nou
zarea în cele mai bune condu de acţiune cuprinzînd propunerile spe.c'fice ionul Haţeg, a fost o sărbătoa­ Şi în majoritatea întovărăşi­ la un acord şl înlătura astfel pri­ deasupra,, stadionului este spulberat de
ţiuni a lucrărilor. S-au făcut fabricii şi a fost trimis la di­ re deosebită. In această zi, mai rilor din raion, treierişul a fost mejdia unui nou război’ pentru ca o- salvele de artificii, de proiectoarele
şedinţele necesare, s-a întoc­ Ţinînd seama de rezultatele recţia generală. In planul tema­ multe familii de ţărani munci­ terminat. Printre întovărăşirile menirea să. meargă pe calea dezvol­ ce-şi îndreaptă razele uriaşe spre cer
mit planul de acţiune şi s-au obţinute şi de experienţa do- tic erau prevăzute: ierarhiza­ tori de aci au constituit o în­ care au terminat această mun­ tării paşnice. către Marele panou suspendat înfă-
verificat, pe teren, noile norme. bîndită, comisia centrală pen­ rea meseriilor de bază, specifi­ tovărăşire. agricolă, întovără­ că, se numără cele din satele: ţişind emblema festivalului şi porum­
tru pregătirea experimentării şire ce poartă numele de „Bu­ Zam, Filimon Sîrbu, Dobra, Succesul festivalului a f.ost succe­ belul păcii. In zeci de limbi mulţimea
Un plan de acţiune sistemului de salarizare îm­ cul locurilor de muncă cu con­ cura“. Gothatea, Bacca şi altele. sul activităţii noastre comune. de pe stadion intonează imnul tine­
bunătăţit ia hotărît ca pianul reţii democrate, zeci de mii de tineri
Ca orice lucru important, de acţiune, făcut în martie, să diţii de lucru în .acord şi: regie, Munca de atragere a ţărani­ Şi-an cumpărat camion Dorim ca fiecare din acei care au scandează „Mir i drujba".
care trebuie bine gîndit de fie completat şi îmbunătăţit. lor muncitori pe drumul agricul­ văzut acesi festival să difuzeze în
mai mulţi, şi sistemul de sala­ Astfel, în luna iulie, în vede­ sistemul premial şi sporuri. turii socialiste, n-a fost uşoară. Colectiviştii din Bretea Mu- întreaga lume vestea despre succesul Participanţii la festivitatea închi­
rizare îmbunătăţit, a fost mult rea acoperirii diferenţei dintre Dar nu există greutăţi pe care reşană şj-au cumpărat de cu- lui, să năzuim pretutindeni ca ideile derii festivalului asistă apoi la splen­
frămîntat. plata manoperei actuale şi cea Apoi, au fost primite indi­ munca unită a oamenilor să nu rînd un camion. De-acujn îna­ măreţe ale festivalului — ideile păcii dida demonstraţie a gimnaştilor so­
îmbunătăţită, s-a propus să se catoarele tarifare, instrucţiu­ le poată învinge. Aşa a fost şi inte, ei vor transporta legumele şi prieteniei între popoare — să tră­ vietici. Ca o adevărată revărsare a
Mai întîi, conducerea între­ facă economii la preţul de cost. aci. La început s-a.u. înscris Bătu şi zarzavaturile la piaţă, cu iască în veci în inimile milioanelor tinereţii şi bucuriei, pe cele 4 porţi
prinderii a studiat instrucţiu­ Pentru aceasta, s-a.u luat mă­ nile cu privire la locurile de Iubaş, Leon Jianu, Aurel Ursu. camionul lor propriu. de tineri şi tinere. ale stadionului cufundat în întuneric
nile şi H.C.M. 347, ţinînd sea­ suri de creştere a randamente­ pătrund,. într-un iureş sute de tineri
ma de specificul fabricii. Apoi, lor la piei cu 2,5—5 la sută, muncă în regie şi acord şi cu Cumpărarea autocamionului Dorinţa noastră de pace este mai pilter- cu torţe de artificii. Exerciţiile exe­
pentru ca toţi muncitorii să faţă de realizările medii ale va contribui foarte mult la u- rică decîi bomba atomică. Năzuinţa cutate, cu măestrie şi graţie şe îmbi­
cunoască principiile salarizării anului 1956 ; de decontare ra- privire lă sistemul premial. şurarea muncii colectiviştilor, noastră spre fericire nu poale fi opri­ nă cu jocul de lumini a torţelor.
în ceea ce priveşte transportul tă. Noi înşine am înţeles acesi lucru
Avînd toate acestea, în cursul produselor gospodăriei colec­ mai bine ca oricine / Cînd aplauzele s-au potolit, atenţia
lunii iulie s-au început lucră­ tive. spectatorilor s-a concentrat asupra
Părăsind Moscova, despărţindu-ne tribunei de răsărit a stadionului. Aici
rile de normare. Au fost stabi­ ION ZAHAR1E de prieteni, mulţumim cordial tinere­ peste 20.000 de tineri sovietici au
tului sovietic ospitalier, locuitorilor alcătuit cu ajutorul unui parapet lu-
lite toate normele de lucru, iar Pompierii voluntari şi-au Moscovei, care ne-au oferii o primire miniscenţele unui' uriaş covor în conti­
făcut datoria atît de admirabilă, de neuitat. nuă transformare, pe care au apărut
îmbunătăţite, în luna martie, ţională a lînei rezultată din acolo unde normele au fost ne­ După alte zile de muncă s-a rînd pe rînd culorile festivalului, cu-
In satul Breazova, comuna In momentul solemn al închiderii vîniul „pace" în mai multe limbi şi
s-'au adunat fruntaşii în pro­ procesul de producţie; realiza­ corespunzătoare s-au refăcut. înscris şi Trandafir Micloşoni, Sarmizegetusa, raionul Haţeg, Festivalului nostru, saJutărp toţi tinerii deviza festivalului „pace şi prietenie". So
ducţie şi, împreună cu condu­ rea de economii la materiale, Pentru ca muncitorii să cu­ Traian Boceat, Ioan Tăureanu, ia izbucnit în ziua de 8 şt tinerele, întregul tineret din lume lemnitatea a luat sfîrşit, dar stadio­
cerea întreprinderii, au discu­ chimicale şi combustibil. noască noile norme, în aceeaşi Semen Ariton, Costică Fura, august un incendiu. Seziisiaţi şi le spunem: nul continuă să răsune minute în şir,
tat despre toate problemele le­ lună, ele au fost afişate. Bine­ Leon Iubaş, Aurel Dănilescu şi la timp, pompierii voluntari din de ovaţii şi scandări: „Mir i drujba",
gate de salariul nou. Pe sectorul blănărie, expe­ înţeles, acolo unde au mai fost Aron Ştefoni. sat, în sprijinul cărora au ve­ Pacea şi viitorul fericii pot fi con­ Intr-o atmosferă caldă de prietenie şi
rimentarea sistemului de sala­ nit şi cei din Sarmizegetusa, struite dacă popoarele şi tineretul vor voioşie, delegaţii străini şi tinerii
In şedinţă s-ia prezentat un rizare îmbunătăţit se face la după o muncă încordată au reu­ trăi întotdeauna în prietenie, aşa cum sovietici au inundat parcul marelui
şit să localizeze incendiul. S-au s-a întimplat la festivalul nostru. In stadion. Timp de cîteva ore, parcul
plan de acţiune, în care erau fabrica „1 Mai“ din Oradea. cazuri, chiar după afişare s-au Prima adunare generală a prietenia popoarelor şi tineretului re­ a răsunat de cîntecele şi veselia jo­
incluse cele mai importante făcut rectificări. De asemenea, zidă chezăşia păcii. Vom întări întot­ curilor. Către miezul nopţii printr.-un
lucrări, care trebuiau făcute. Pentru a cunoaşte mai bine au fost afişate listele cu cîşti- întovărăşiţilor — ceia de con­ deauna şi pretutindeni prietenia noas­ uriaş foc de artificii şi jocuri’de pro­
S-a trecut în plan, să ia fiinţă practica salarizării îmbunătăţi­ gurile comparative (vechi şi stituire — a ales pe cei mai tră pentru ca prin eforturi comune iectoare de pe colinele Lui Lenin, care
o comisie de consultare pe în­ te, s-a format o delegaţie, com­ noi). buni gospodari în comitetul de să clădim pe pămînt o lume a feri- durează aproape o oră, Moscova îşi
treprindere. S-a stabilit ca în pusă din muncitori şi tehni­ conducere. Preşedinte al înto- ¦cirii şi bucuriei!
cieni, care a fost trimisă în
Intr-un ceas bun, dragi prieteni!
următoarea lună să se facă schimb de experienţă. Vă urăm mari succese, o viaţă şi un
viitor fericit /“.
prelucrarea instrucţiunilor pe Cînd delegaţia a revenit, s-a
întreaga instituţie, iar în apri­ organizat o consultare cu co­ Cuvintele declaraţiei au fost subli­
lie să se ţină o şedinţă de a- lectivul fabricii „Vidra“. In a-
naliză a activităţii depuse pen­ ceastă şedinţă au fost date lă­
tru aplicarea prevederilor ho- muriri cu privire la norme, la
tărîrii. felul de lucru şi efectul sala­

Aşa cum fusese fixat, în a- rizării îmbunătăţite de la fabri­ Despre necazurile
prilie, s-a ţinut şedinţa cu în­ ca „1 Mai“. Cei care au fost

tregul colectiv al fabricii. Mun­ în delegaţie, după cele văzute unor reproducători
citorii au făcut propuneri de la Oradea, au propus ca mun­

ordin tehnic şi organizatoric. citorii să fie serviţi la locurile evidenţiat în această acţiune niate prin aplauze şi urale, care au salută oaspeţii. Cei 34.000 tineri din

De pildă, Ioan Crişan, de la de muncă cu produsele ce le Se vede treaba că lui adăposturi spaţioase, cu- alimentar la care sînt pompierii voluntari P. Păscuţ, durat minute în şir, de zeci de mii 131 de ţări vor pleca spre patria lor,

sectorul de înnobilare, ia propus prelucrează. Aplicînd această Moş Drumeţu îi este rate, luminoase şi de o supuşi bieţii tăuraşi. De A. Zeiconi, V. Zeiconi, D. Co- de tineri. ducînd cu ei amintirea minunatelor
ca muncitorii să nu mai fie propunere, se măreşte produc- dat să găsească numai hrană bună. La Vălişoa- la fîn se culcă şi tot la rui, P. Drăgănescu, C. Dămi- zile petrecute în capitala Uniunii So­
şchimbaţi dintr-un loc într-al- tivitatea muncii şi randamen­ lucruri rele. După un ra, dragii moşului; nud fîn se scoală. Ovăz sau nucu şi alţii. La ora 21,45 din însărcinarea Comi­ vietice, hotărîrea tinerei generaţii de
tul, pentru că astfel se îngreu- tul utilajului. De asemenea, drum lung şi greu, po- nici una nici alta. Crraj- alte concentrate, n-au tetului Internaţional al Festivalului, a lupta pentru ca îri lume să domneas­
nează procesul de producţie. s-a propus ca părţile inutile posesc în comuna Vă- dul în care sînt condam- luat în gura lor, de a- AUREL MURG’ Serghei Romanovski declară încheie­
Alţii, nefiind lămuriţi cu une- ale pielii.( capete, picioare, lişoara, raionul ¦Brad. naţi să-şi petreacă zilele proape un an de zile. rea festivalului. Pentru o clipă stadio­ că pacea şi prietenia intre popoare.
Ie prevederi din instrucţiuni, eozi). să fie tăiate în stare
O OÓ OO OO 00 00-00 00 OO 00 00 OO 00 00 OO 00 00 OO OO OO 00 O OO 00 00 OO OO 00 00 00 00 OO OO OO 00 00 00 OO OO OO OO 00 00-00 00 OOOO 00"00 00 OO

Mí» ¦>tr «u

au pus întrebări.-Şi iată cîte- crudă, înainte de a intra în l Cum aci încă nti înce- cei patru tauri de rasă Inchipuiţi-vă şi durnnea- /% C /% 2 M
va exemple: muncitorul Nico- procesul tehnologic. Propune-
lae Popa de la secţia de ar- rea se aplică, şi s-a mărit pro- puse treierişul, am lăsat Pintzgau (le-am putea voastra in ce stare se uşoară; 17,15 Noutăţi culturale so­
găsit a pus întrebarea : „Dacă cluctivitatea muncii la opera- vietice; 17,3.5 Mari ansambluri rpjuî-
se vor stabili norme pe echipe, tiunea de cărnuiri. campania de o parte şi spune mai degrabă tău- găsesc dacă li se dă nu- J01 15 AUGUST 1957 neşti de cîntece; 18,03 Pentru ra-
cum se va înţelege salarizarea dio-amatori; 18,55 Sfatul medicului;
muncitorului după calificarea Lucrările de normare mi-am zis că n-ar fi rău raşi, deoarece nu au mai furaje fibroase — SPECTACOLE ferite tarafu ri; 11;05 Muzică de es­ Sfaturi pentru amatorii de turism şi
sa ?•“, iar muncitorul Emerik CINEMATOGRAFICE tradă ; 11,45 „Radio Prichindel“ Po­ ascensiuni; 19,00 Muzică din ope­
Beliadi de lia secţia înnobilate, Atunci, cînd se discutau pro­ să văd ce fao repro- mai mult de doi ani), şi acestea de proastă vestiri, cîntece şi versuri pentru cei rete rom îneşti; 19,45 Din cîntecele
a pus întrebarea: „Cum va fi blemele salarizării îmbunătăţi­ DEVA: Odată în v ia ţă ; Artistă mici“ ; 12,00 Muzică simfonică ; 12,45 poporului in d ian ; 20,00 Goneert de
stimulat un muncitor din ca- te, muncitorii îşi puneau între­ ducătorii de la staţiunea pe lîngă că este prea calitate (fînul recoltat în cu orice preţ (matineu) ; Cinema Cîntece sportive; 13,05 Muzică u- muzică populară romînească ; 22,13
drul unei echipe, care lucrea­ bări, care priveau normele. „Grădina de v a ră ": Vocaţie; ALBA şo a ră ; 14,00 Program de melodii Muzică uşoară; 23,15 Muzică corală
ză cu ritmicitate mai bună, pro- Dacă le vor putea îndeplini ? de montă din comună, mic, nu are nici lu- acest an, majoritatea IUL1A: Inima cîn tă ; APOLDU DE populare; 15,05 Muzică u şo ară; romînească.
ducînd aceeaşi calitate ?“. Dacă li se va putea asigura S U S : Fiica mea trăieşte la V iena; 17,19 Jocuri, populare romîneşti;
cîştiguf de pînă acum ? De Nu de alta, dar în Văii- mină suficientă. Şi asta este mucegăit), 17,30 „Colegi de şcoală“ ; 19,35 BULETINE DE ŞTIRI:
întrebărilor puse, li s-au dat fapt, sînt întrebări inerente BARU M ARE: Moara cu noroc; Jocuri populare romîneşti executate
răspunsurile cuvenite. Răspun- cînd este vorba de ceva nou. şoara, ocupaţia prind- n-ar fi nimic, taurii s-au Murdari şi slabi cum la fluier; 19,55 „Noapte bună co­ 5,00 : 6,00 : 7,00: 11,00: 13,00]
zînd primei întrebări, tov. Mi- Conducerea întreprinderii, cu- BRAD: Dansez cu tin e ; HAŢEG: pii“ ; „Albina zidar şi broasca" po­ 15,00: 17,00: 19,00 : 22,00 : 23,52
nosoîfi'd -această stare -d-e fapt, -a pală a locuitorilor este obişnuit deja să pri- sînt, cînd se apropie ci- vestire africană; 20,10 Concert de (programul 1), 14,00; 16,00: 18,001
hai Maier, şeful serviciului or­ Şcoala curajului; ILIA : Misterul estra d ă ; 23,30 Muzică uşoară. 20,00 j 21,00 : 23,00: (programul II),
luat măsurile necesare, S-a or­ creşterea^ animalelor, şi vească la zidul întune- neva de ei se uită aşa celor 2 oceane; LONEA: Dragoste
ganizarea muncii, a arătat, că, ganizat o consfătuire cu mun­ PROGRAMUL I I : 14,03 Muzică
citorii, în care ş-a discutat leproducatoi" au un ^ ochilor Dar de lung, vrînd parcă să de mamă ; ORAŞTIE: Rîsetc în pa­ uşoară rom înească; 15,00 Pagini
in cadrul unei echipe nu se va proiectul de norme. Aici, mun­ rol hotantor in mări­ radis ; PETROŞANI: Dragoste de orchestrale din opere; 15,30 Muzică
citorii au arătat că unele norme nu se Pot obi?nui cu spună: ”daeă' 1 _vedet‘
pune problema unui salariu di­ rea şeptelului de animale murdăria care există în cumva pe tov. Lăpuşan, m am ă; SEBEŞ : Romeo şi Julieta
şi a productivităţii lor. SIMBRIA: Garnizoana nemuritoare
ferenţiat, deoarece în caz că
Rog deci pe toţi acei grajd şi pe care nu vor inginerul zootehnist de TEIUŞ : Thereze Raquin ; ZLATNA
Bigam ul; PETRILA : Dansez cu tine.
care se vor obosi să ci- s-o vadă nici zootehniştii la secţia agricolă ra-

tească rîndurile de faţă, şi nici cei de la sfatul ională, sau pe tov. Ni­

să nu se supere dacă de popular comunal. Pereţii, colae Roth, preşedintele

această dată îi fac să le. toţi murdari, au pierdut sfatului popular comunal,

zboare gîndul la un lă- mare parte din tencuială, amintiţi-le să treacă şi

vor fi stabilite norme pe echi­ nu ar fi corespunzătoare. De caş mai puţin vizitat de şi n-au mai fost văruiţi pe la noi. Dacă se poa- SELECŢIUNI DIN fiecărei variante cîte 928 lei.
pe, componenţa echipei din pildă, fruntaşul în producţie PROGRAMUL DE RADIO
punct de vedere al calificării Grigore Paşolea, a ridicat pro­ rnulţi dintre noi (chiar de ani de zile. te> cît repede PREMIUL III - 2144,11 va­
va fi aceeaşi. La cea de a blema normei muncitorilor de PROGRAMUL I ; 6,15 Muzică riante cu 10 rezultate exacte
doua întrebare, a răspuns in­ zootehnişti de meserie). Să zicem că se vor cu ceva furaje mai bune populară rom îneasoă; 6,45 Muzică '© n o sp o rt revenind fiecărei variante cîte
ginerul şef Emilian Iasar, ca­ la cărnuit, arătînd că este prea 155 lei.
re a arătat că echipele se vor mare şi nu va putea fi înde­ Cînd am fost mai tî- obişnui cu timpul şi cu (concentrate trifoi sau uşoară; 7,15 „Clubul curioşilor“ ; In urma trierii şi omologă­
introduce numai la locurile de plinită. Tot el a propus să se 7,40 Melodii populare; 8,30 Muzică; rii celor 655.988 variante depu­ •k
facă norme diferenţiate între năr, citeam prin cărţi, murdăria. Nu cred însă lucernă). Altfel vor fi se la. concursul Nr. 32 din 11
transportul în secţii, magazii, 9,00 Muzică uşoară ; 10,40 Muzică AUGUST 1957, au fost stabi­ La fondul de premii a fost
că asemenea omului, şi că se vor mai împăca nevoiţi să ne vîndă prea populară romînească executată de di- lite următoarele premii: inclusă şi suma de lei 123.594
reportată de la concursul Nr.
animalele au nevoie de multă vreme cu regimul de timpuriu... PREMIUL I = 13,5 varian­ 30 şi 31.
te cu 12 rezultate exacte reve­
*-e t- i s s • ‘ ' ® ® * • * c 0 « - ¦ - » - «- o - o - i - e - c c. i f 1 t-8-v o e < nind fiecărei variante cîte A ÎNCEPUT TURUL CAM­
13.713 lei. PIONATULUI CATEGORIEI
; y n ă se face uneori risipă pe şantie- frînte pe jumătate sau chiar în mai A LA FOTBAL.
rele de construcţii, nu mai con- multe bucăţi. PREMIUL II = 239 variante
stiiuie peniru nimeni un secret. Sînt cu 11 rezultate exacte revenind Iată programul concursului
— Le întrebuinţăm ca umpluturi Nr. 33, etapa din 18 august
1957:
şantiere care excelează chiar în ri­ Etna. Poate că o să vă miraţi, dar pul romanilor, aţi reuşi să vă des­ pentru fundaţii, din prefabricate, sini — răspunde candid tovarăşul Dumi­
tragica poveste are cîiuşi de puţin curcaţi. aşezaţi frumos intr-o stivă. Nimic de
sipa materialelor. Cine are ocazie zis, aşa merge şi aşa trebuie. Numai irache.
sd treacă în zilele acestea pe la ceva contingenţe cu povestea unui Baia prefabricatelor că alaiuri de stiva bine aranjată, Da, câ/ămizile sănătoase, trimise 1. Dinamo Bucureşti Flamura Roşie Arad cat. A.
fost siloz de ciment de la Bluining. găseşti alia în care colţarii sînt a-
grupul de şantiere nr. 2 Bluining, fa uzi, să aibă prefabricatele baia de la fabrică, ajung. în ziduri de-a 2. Progresul Oradea Ştiinţa Timişoara cat. A.
fără îndoială că s-ar convinge de ri­ Acum un an, din nu şe ştie. ce ,iU L lo r propriei E ceva de necrezut runcaţi vraişte unii peste alţii, unii dreptul schilodite. Stivele, din faţa
motive, un siloz de ciment, destul dc sini deterioraţi, iar alţii sînt răzleţiţi halei laminorului 1.000, oferă cea 3. Energia Or. St.alin — Progresul Bucureşti cat. A.
sipa ce se găseşte aici, aproape la solid de altfel, s-a dărîmat. Plăcile şi totuşi aşa e. Mai multe planşeuri mai elocventă dovadă.
tot pasul. pe o suprafaţă destul de respecta­ 4. Energia Trg. Mureş — Dinamo Or. Stalin cat. A.
bilă. Şi asemenea cazuri găseşti su­ Pe alocuri, mai găseşti cărămizi
Am avut prilejul ca în cadrul unui de beton cu care era îngrădit, au 5. Lens — Toulouse campionatul francez
mic raid, să vizitez şantierul, înso­
căzut pe cele două vagoane de ci­ 6. Lyon — Nimes campionatul francez

ţit de tov. V, Dumiirache, care se ment existente in siloz. Ploaia că­ ficiente în cadrul grupului 2 de şan­ împliniaie In pămînt, aruncate, la 7. Nice — Metz campionatul francez

ocupă cu preţul de cost. De bună sea­ zută din abundenţă prin acoperişul tiere Bluining. De ce n-ar dispare a- întîmplare pe şantier, aşa cum poţi 8. Racing Paris — So chaux campionatul francez

mă că n-am găsit o situaţie prea dărîmat. a pietrificat cimentul in aşa ceastă „lege" a contrastelor? Atunci a fla . balastul, cimentul pietrificat, 9. Mers.eille — Lille campionatul francez

strălucitoare în ceea ce priveşte gos­ măsură, încît nici Iapa care a aco­ prefabricate stau comode-, fără să tovarăşe maistru Ionescu, n-aţi mai piatra de construcţie şi alte mate­ 10. Sedan — Monaco campionatul francez
podărirea materialelor, in achfpid te deranjeze nimeni, în apă de cîţi- avea aiîtea rebuturi. riale care costă mulţi bani. 11. Angers. — Reims campionatul francez
am găsii risipă cu duiumul, chiar perit Pompeiul n-ar fi fost mai greu va zeci de centimetri, lîngă o linie 12. Ales — Valencienne campionatul francez
de spart decit acest siloz pietrificat. ferată. Fireşte că sînt sătule de-acum Cărămizile-s de vină?
dacă tov. Dumiirache susţinea că Ce mat incoace-încoio, s-a făcut be­ de baie. Le udă şi de sus şi de jos, OLărămizile-s de proastă calitate MECIURI DE REZERVA
uneori risipa este inerentă. Să fie ton, nu glumă! Şi asta cu largul aşa că pe cînd vor irebui montate, e punem în mod firesc întreba­
oare inerentă? Nicidecum. In gene­ numai bine se vor crăpa în bucăţele, \
ral, totul depinde de om. Cîteva e- concurs al conducerii grupului de 'LL- — motiva locţiitorul tovară­ rea, dacă această risipă „uneori ine­
xemple edificatoare vor fi de natură şantiere care a crezut de cuviinţă să cum se înlîmplă cîteodată. Dacă Beziers — St. Etienne campionatul francez
să arate cit de mare este „grija" lase baltă acest depozit unde se planşeurile ar şti să vorbească, cu şului inginer Raşca, cînd a fost rentă", cum se exprimă tovarăşul Energia Petroşani — Locomotiva Buc. categoria A.
siguranţă că s-ar exprima în felul
conducerii grupului nr. 2, faţă de mai aflau cantităţi suficiente de ci­ acesta: „Sini unii care se scaldă în înirebat despre cărămizile, nenumă­ Dumiirache, nu afectează preţul de DOOO OOCCOO COOOO COOOPO OOOOOOGOOOOQOOGOOOCOC-OCGOOGGGGOGOOOGOOOOOCO'GOOOOOO.-^OOOGCOOG
materiale, grup condus de tov. ing. ment pentru turnarea a mulţi metri baia nepăsării pe la grupul de şan­ rate, sparte, care se găsesc pe şan­ cost? Puteţi să ne răspundeţi, tova­
1. Raşca. cubi de beton. tiere nr. 2. De ce n-ar veni şi ei să tier. răşe Raşca, tovarăşe Ionescu, to­ 8 COOPERATIVA DE INVALIZI
facă cu noi baie, să vedem o să le varăşe Comănici, tovarăşe Boroş?
Tragedia lui Pompei Tragic, tovarăşe inginer Raşca, convină, au ba?". O fi avînd şi dumnealui un pic 1 „ P R O G R E S U L " din Deva |
şi silozul de la Blumîng tragic, tovarăşe maistru Comănicil dreptate, dar în cea mai mare mă­
Pompeiul a fost un mare oraş şi to­ „Legea“ contrastelor 8g Piaţa Unirii nr. 15, anunţă că pot cauză (de război, din accidente-
ă amintiţi desigur de tragica tuşi oamenii au reuşit să-l dezgroa­
' poveste a oraşului Pompei, a- pe, pe cînd dvs., cu oamenii în sub­ o ă nu credeţi că e vorba de o sură nu are. Cînd ultima dată au Numai bineînţeles, să fiţi principiali. g deveni membri cooperatori bărbaţii de muncă etc.), pensionari, văduve
ordine, n-aţi fost în stare să dez­ CJ" problemă de ordin filozofic, ci începînd cu vîrsta de 60 de ani şi care cunosc una din meseriile ară­
coperii de lava necruţăloare ce a gropaţi 2 vagoane de ciment de sub de_ una mai simplă. Nişte colţari venii, cărămizi normale pe şantiere, Cel mai sănătos lucru este să luaţi femeile de la 55 de ani. tate sau orice alte meserii care se
izbucnit din craterul vulcanului dărtmăiuri. Poate că dacă v-ar adu­ pot încadra în cadrul cooperativei.
ce cineva nişte „berbeci“ de pe tim- s-au descărcat la repezeală (chipu­ măsuri ca această, risipă să nu se Cooperativa are următoarele sec­
rile să nu se plătească locaţie), ori­ mai repete şi cînd e vorba de preţul ţii : zidari, zugravi, spălătorie,
de cost, să nu mai aruncaţi risipa
cum- şi oriunde, Nici mai iirziu mau în spatele bietului 2 la sută admis. g croitorie femei, tapiţerie şi dogărie. Informaţiuni amănunţite se pot
fost prea mull cruţate, alti de con­
structori, cit şi de conducere. Ce s-a 8 Pot deveni membri» cooperatori primii zilnic între orele 7—15 la

ales din ele ? Mii de bucăţi sînt GH. T. v şi persoanele invalide din orice biroul cooperativei.

• t I M i Iii i c «-«-o- n t n n î t î n i t » l/Q O O O C O O ^ ^OOeOOOGOOOOGOGOOCOOGOOOOOOOGGeoOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO