Page 46 - 1957-08

Pag. 2
<La fim iitul atei
Un vin reuşit este, într-un fel, o operă de artă. Dar pentru aceasta, juiorul maşinilor, colectiviştii pot
nici munca nu-i uşoară. Se cere o pri cepere deosebită. La G.A.S. Cricău,
lucrările de întreţinere a viilor sînt în toi.
In clişeu, echipa tov. Nistor Zid, execută a treia praşilă la vie.
SUB GORUNUL LUI HORIA
( Urmare din pag l-a)
nă — un film, iar curninica,
filmul este rulat la căminul
cultural.
Folclorul local
Piavel Mariş a înţeles de la
început că una din sarcinile
formaţiilor artistice aic cămine­
lor culturale este aceea de a
pune accentul pe tot ce satul 14 persoane, care a prezentat în cretarul organizaţiei de bază
are mai frumos in manifestă­ acest an piesele: „Piatra din P.M.R., şi ceilalţi membri ai
rile sale sufleteşti. De ai.eea,
pentru echipa de dansuri, a a-
les un repertoriu alcătuit din
jocuri specifice moţilor şi, tmai
ales, din acelea care se joacă gust — un bogat program ar­
pe Valea Crişului Alb. Inmă-
nunchiate într-o suită, cu pri­
cepere stilizate, jocurile : ,.P.ă-
tuta de pe Criş“, „Sub stejar“,
„Hora ielelor’’, „Mărunta“,
„Tropotită“, „Ţarina Abrudu­
lui“, sînt cu uşurinţă şi multă
vigoare interpreiate.
— Care din dansatorii echipei
sînt cei mâi buni ? La această
întrebare, pusă directorulai de cî-ntăm la unison. Este şi acea­
cămin, n-am primit răspuns. sta ceva. Cînd vom avea în sat
M-a rugat în schimb să arăt un dirijor priceput, ne vom pre­
aci că toţi cei 12 dansatori sînt
la fel de buni, de conştiincioşi
şi disciplinaţi, ca atare să se
facă evidenţierea întregului co­
lectiv. Am respectat această ao
rinţă şi mărturisesc că în ade­
văr este greu să deosebeşti ca­
lităţile artistice şi morale indi­
viduale în echipa moţilor din
Ţebea. De altfel, echipa de dan­
suri este „punctul forte“ ai că­
minului şi cu ea se mîndreşte
întregul sat.
Repetiţiile sînt conduse perso­
nal de directorul căminului. Cu
sprijinul întreprinderii miniere
Ţebea, echipa a fost înzestrată
Ţ n cuvântarea rostită la Con-
greşul învăţătorilor, tova­
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a a-
minti.t printre îndatoririle de
onoare ce revin educatorilor ti­
nerei generaţii, pe aceea de a
cultiva mîndria naţională, pen­
tru tradiţiile revoluţionare pro­
gresiste ale poporului nostru,
dezvoltînd astfel interesul şi
dragostea pentru opera celor
ce, au slujii idealurilor înalte,
de eliberare, ale maselor.de sub.
jugul exploatării. Din rîndui a-
celor înaintaşi, demni de toată
preţuirea, tovarăşul Gh.-Gheor
ghiu-Dej a citat, în primul rînd,
pe Ni colac Bălcescu.
Timp -de zeci de iani, moşieri-
mea şi burghezia s-iau străduit să
ascundă şi să întunece merite­
le' însemnate ce revin acestu;
credincios fiu al poporului. Re-,
prezentanţii acestor clase, nu
i-au putut jerta .rolul de frun­
taş pe care Bălcescu l-a înde
plinit în desfăşurarea evenimen­
telor revoluţionare de ,1a 1.848,
nici îndrăzneala cu care a dez
văluit infamia orînduirii. . feu­
dale, bazată pe asuprire şi jaf,
chemînd la luptă pentru cuce­
rirea libertăţii, pentru indepen­
denţa patriei şi unitatea naţio­
nală. Nemăsurat este meritul
lui Bălcescu de a nu se ii lă­
sat intimidai de duşmănia fos
telor clase dominante, îndrepta­
tă asupra sa. Curajosul apără­
tor al drepturilor poporului ’ a
cunoscut în amarnice împreju­
rări prigoana domniei şi boie­
rimii reacţionare. Mare pari? a
vieţii, el a fost nevoit ,sâ şi-o
petreacă în străinătate, iar
moartea timpurie, departe de
cu costume frumoase, specifice
regiunii.
Alte preocupări
Activitatea căminului cultu­
ral din Ţeb.ea nu se rezumă nu­ mat din cetăţeni harnici şi bine
mai l-a echipia de dansuri şi la văzuţi. Ţăranul muncitor Mir-
cinematograful sătesc.
Sub îndrumarea directorului
de cămin, a luat fiinţă aici o
echipă de teatru, formată din
casă“, „Am inte şi Pepelea“,
„Bărbatul fără opinci“ etc.
Căminul pregăteşte în pre­
zent — pentru ziua de 23 Au­
tistic, alcătuit din dansuri, re­
citări şi o piesă teatrală.
Nu sînt uitate la Ţebea con­
ferinţele, audiţiile ta radio, şi
munca în bibliotecă.
Tare este necăjit Pavel Ma-
riş că nu se prea pricepe la
coruri: Cu toate acestea, n-a
stat pasiv şi -a format un cor
de 45 persoane. „Deocamdată
zenta cu un cor, să meargă ves­
tea“, — mărturiseşte învăţă­
torul.
Cu formaţiile artistice exis­
tente la căminul din Ţebea, Pa­
vel Mariş a organizat turnee
prin satele şi comunele din jur.
în 1956, echipele au făcut
schimb de experienţă la Mes­
teacăn, Rişca, Cărăstău şi "Ri-
biţă7~iar~în acest an, la Baia
de Criş şi Brad.
Activitatea culturală —
rod al muncii colective
De unul singuir, directorul fost înzestrate cu mese şi cin- pentru construiri şi amenajări
ţară şi de poporul pe care l-a
iubit nespus de mult, s-a da­
torat bolii de piept primită în­
tre zidurile închisorii de la
Mărgineni, unde fusese zvîriit
pentru îndrăzneala de a se fi
ridicat împotriva regimului ex­
ploatator.
N ăscut- în Bucureşti în anul
1819, Nicolae Bălcescu a
urmat cursurile şcolii de la
„Stt. Sava“ unde, printre alţi
profesori cu dragoste de patrie,
l-:a -avut şi pe dascălul arde­
lean Aron Florian. Pasiunea lui
Bălcescu pentru istoria, poporu­
lui nostru s-a manifestat încă
de timpuriu. Deşi în şcoala nu
se preda un curs de .istorie na­
ţională, Bălcescu ,studia singur
manuscrise de vechi cronici ro-
mîneşti, precum -şi istoricii şi
filozofii .clasici. Singur • îşi în-
.suşeşte cea mai mare parte din
cunoştinţele sale istorice, pre­
cum şi lim bile: franceză, iati-
nă, engleză. Convins fiind că
eliberarea poporului nu putea
fi înfăptuită decit pe calea ar­
melor, Bălcescu, la vîrsta de
19 ani, îmbrăţişează, cariera
ostăşească, intrînd în şcoala de
ofiţeri a armatei naţionale,
creată prin Regulamentul orga­
nic. In orele libere, înflăcăra-
tul patriot le vorbea ofiţerilor
şi soldaţilor despre luptele pen­
tru libertate ale poporului ro-
mîn, ocupîndu-se în ¦acelaşi
timp du multă dragoste de o s ­
taşi, învăţîndu-i să scrie, să so­
cotească, să citească. Alexan­
dru Vodă Ghica nu privea cu
ochi buni lecţiile de ’storie ale
tînărului ofiţer şi, de aceea,
porunci închiderea cursurilor’.
FAPTELE AU CUVINTUL
Dovezi de superioritate
Treierişul în gospodăria colectivă
din Geoagiu s-a terminat încă din
ziua de 8 august. Colectiviştii se mân­ vegetaţiei, asigură o rotaţie ştiinţi­ mijlocie, a semănat un hectar şl nic nu a fost otita veselie. încă de dolf Dănllă, sau Ioan Işfan.
dresc pe bună dreptate cu producţia
pe care au obţinut-o 2.100 kg la
hectar. A reuşit vreun ţăran indivi­
dual din Geoagiu să realizeze anul
acesta, şi chiar în alţi ani, o ase­
menea producţie?
N-a reuşit nici unul, cu toate că o producţie de 2.400 kg la hectar, tot cu patru braţe de muncă, a primii buia să prezinte darea de seamă, oa­ malui mulţumit. Mai apoi, Aurel. Cri­
majoritatea dintre ei să străduiesc să în timp ce de pe o altă tarla, unde
lucreze pământul cit mai bine. Ni­
meni nu poate spune că ţăranii cu
gospodărie mijlociel Simion Sojronie
şi Aurel Curuţ, nu sînt oameni har­
nici şi nu caută să lucreze cum pol
mai bine pămlntul lor. Cu toate a-
cesiea, Simion Sojronie a realizaI
doar 1.200 kg grîu la hectar, iar Au­
rel Curuţ, in jur de 1.000 kg.
Cum de reuşesc colectiviştii să ob­
ţină producţii care întrec sistematic
pe cele ale ţăranilor individuali? In
primul rină terenul lor e comasat tn
tarlale mari şi este lucrat cu trac­
toarele şl maşinile S.M.T.-ului. Cu a-
face lucrările de bază la timp şi tn
condifiuni agrotehnice bune. Ei fac
arăturile de vară şi arăturile adinei
căminului n-ar fi fost în măsură
să organizeze prea multe în ac­
tivitatea culturală -a satului. De
aceea el se bazează pe munoa
unui comitet de conducere, for­
oea Floraa — deputat în sfatul
popular comunal — minerul Ba­
zar Gorcea, ţăranul muncitor
Petru Oprişa, Ioan Stana — se­
comitetului, sînt factorii care
contribuie 1a desfăşurarea unei
rodnice activităţi culturale în
Ţebea.
Pavel Mariş, fiu al satului
Ţebea, n-a uitat nici o clipă că
în calitatea sa de învăţător şi
intelectual al satului, este che­
mat să depună tot efortul pen­
tru ridicarea culturală a consă­
tenilor s ă i; şi o face aceasta cu
tragere de inimă,' cu pricepere
şi devotament.
D in realizările adrriinistraţiei
regiorţale a pieţelor
Cu cîţiva ani în urmă, pieţele
de alimente din regiunea noa­
stră, erau prost amplasate pe
străzi pline cu noroi, neigieni­
ce. In ultimul timp, însă, s-au
construit hale cum sînt cele de
la Petroşani, iar la Hunedoara,
Brad, Haţeg, Simeria etc., s-au
construit pieţe noi, unde produ­
cătorii pot desface marfa pe ori
ce timp.
De asemenea, multe pieţe au
N ic o la e Di i c€ scn o mare figură
a r e v OI u i e i di n 1 8 4 #
Acest fapt nu-1 descurajă pe
Bălcescu în lupta peniru ridi­
carea poporului şi, în 1840, in­
tră împreună cu alţi tineri în
conspiraţia împotriva domnito­
rului, pusă la cale de Dimitrie
Ulipescu. întregul complot fu
descoperit de guvernul reacţio­
nar al boierimii, iar căpeteniile
fură arestate. D’mitrie FiIipescu
moare în scurt timp după aceea,
iar Bălcescu, care Fusese con­
damnat la 3 ani de temniţă,
este eliberat din închisoarea de
la Mărgineni, după 2 ani şl
jumătate, cu prilejul amnistiei
pe care o dă Gheorghe Bibes-
cu, la venirea lui ca domn.
Anii de temniţă grea însă, îi
zdruncinară sănătatea, rînări’l
democrat revoluţionar, dmoriiă
concepţiei progresiste pe care
şi-o formase în străinătate, ve­
nind în ţară, fu preocupat de
problemele cele mai arzătoare
care frămîntau ţărănimea noa­
stră. Bălcescu vedea rezolvarea
contradicţiei dintre marii pro­
prietari de pămînturi şi masa
rmare de ţărani săraci, lipsiţi
de pămîwt, numai pe calea re­
voluţiei ţărăneşti. Călăuzit de
această idee, continuă neobosit
activitatea pregătitoare mişcării
revoluţionare, oare v.a culmina
şi la noi cu anul 1848.
I n 1813, împreună cu Ghica
şi Teii, fondează organiza­
ţia secretă „Frăţia“, care are1
D R U M U L SOCIALISMULUI Nr. 831
Instantanee de la îm părfirea avansului
de toamnă tn flecare an, la momen­ CINE RlDE LA URMA...
tul potrivit. însămânţează cu maşina,
aplică îngrăşăminte chimice In timpul Miron Fărău, ţăran cu gospodărie gricolă colectivă „Înfrăţirea" din Leş- Dumitra Muntean, Andrei Boanca, Ru-
fică a culturilor. Rotaţia culturilor jumătate cu grîu. Şi-a muncit pămân­ dimineaţă se strânseseră colectiviştii Bănuiesc că ar mat fi avut multe
are un mare rol în sporirea produc­ tul cu patru braţe şi după ireierlş, nu în curtea gospodăriei, gătiţi toţi ca de discutat colectiviştii dacă nu ar fi
ţiei. Iată un exemplu. De pe o tarla l-au revenit decit 1.200 kg boabe. de sărbătoare. Pînă să înceapă adu­ fost chemaţi în sală pentru începe­
unde a fost însămînţat grîu după tri­ narea generală, în care preşedintele rea adunării.
foi şi cartofi, colectiviştii au realizat Concetăţeanul său, Constantin Ştef, gospodăriei, tov. Gheorghe Tarcu, tre­
colectivistj care a intrat în gospodărie Preşedintele gospodăriei a prezen­
tai darea de seamă, cu siguranţa o-
numai ca avans de 40 la sută can­ menii s-au aşezat la taifas. şan, an om mai in virstă, îşi juca
au însămînţat griul după porumb, titatea de 1527 kg grîu. L — Ce spui Ioane, s-a adresat Şte­
producţia a fost de numai 1.800 kg nepoţica pe braţe şi vorbea: v
la hectar. Acestea sînt doar citeva — . Acesla-i avantajul nostru, al co­ fan Partenie lui Ioan Stoica. 1.236 kg
fapte care dovedesc că gospodăria co­ lectiviştilor, îi spunea Ştef lui Fărău. grîu pe care le-ai primit avans, ca — Să tot fie vreo 15—20 de am de
lectivă este mult superioară secto­ Nu-i tot una dacă lucrezi pe supra­ răsplată a zilelor-muncă, e bogăţie cînd moşierul lonaş Hology, care era
rului individual. feţe mari de pămint şi ca mijloace nu glumă.1 proprietarul vilei în care astăzi noi
mecanizate, sau dacă lucrezi pe par­
I' cele cit un petec. Arăturile' adinei fă­ In preajma împărţirii avansurilor, impărţlm avansul, m-a dai afară. Ve­
cute cu ¦tractoarele, şi-au dai acum individualii, care în acest an au scos
2,500 kg. orz ia hectar roadele. Cine rîde la urmă, ride mai o recoltă de grîu la hectar mult in­ nisem să caut ceva de lucru. ,,Pleacă.
bine Miroane. ferioară colectiviştilor, au început să
Colectiviştii din Şibot au obţinut în vorbească că mr se poate ca numai Eşti murdar de noroi“ — mi-a zis. Şi
acest an o producţie medie de 2.5CH) Se împarte avansul ta avansul de 40 la sută, un colecti­
kg orz la hectar. Şi producţia de grîu vist să primească mai mult de 1.500 am plecat. Dar a venit timpul cînd
se arată a fi mare. Pe unele tarlale De multă' vreme, in gospodăria a- kg grîu. Şi de aici răuvoitorii au lan­
ajunge la 2.000 kg la hectar. l-am dat noi afară. Era el murdar
de noroi pînă în gît.
— Mie îmi ajunge griul pe care
l-am primit numai ca avans, pentru
un an şi jumătate, spunea Constantin
Ştef. N-a mai putut adăuga nimic. E-
sat zvonul că colectiviştii merg cu moţia îl copleşise. A completai fiul
C ritica la loc de fr u n te carele încărcate de grîu acasă, mimai său Ion Ştef, că niciodată casa nu le-a
aşa, „de ochii lumii", apoi cel puţin fost atît de îndestulată.
. Pe şantierul tineretului de ministrativ (gospodar) Văta- jumătate îl aduc din nou in ham­
barele gospodăriei. Nu ştiu cit o fi durat ¦petrecerea
care a urmat după împărţirea avan­
la Uricani, oamenii cresc o- fu, un oarecare necruţător Dar zvonurile au fost spulberele, surilor. Ml-a fost dat însă să văd o
dată cu frumoasele construc- Il-ie Mistrie, ce vede şi s-orie Familia colectivistului Aurel Crişan, sirbă a „bătrînilor" Aurel Crişan,
fii înfăptuite de mîinile lor. Ve- (E vorba de terenul de sport a primit 1.254 kg grîu, iar cea a lui Constantin Ştef şi a altora, cărora nu
nij[ de prin toate unghiurile care nu-i împrejmuit şi din Ioan Stoica 1.236 kg. Ca ei mai sini le mai reţin numele. Şi cînd îi vedeam
şi alţii. Zvonurile au fost risipite şi jucînd, în minte îmi stăruiau versu-,
ţării, ei se transformă cu fie­ c|are.. cauză intră pe el boii şi de cei cîţiva ţărani cu gospodărie in­ rile lui Coşbuc.
care zi ce trece. Viaţa colecti- dividuală, care au fosl invitaţi de
conducerea gospodăriei să ia parte la „Sînt greu bătrînii de pornit
vă ii ajută să-şi însuşească tot vactlel •’ sărbătoarea împărţirii avansurilor: Dar de-au pornit sînt greu de-oprit“. •'
mai mult noile principii de ..Co-lo pe teren ta noi, I. GyENGE
conduită, gîndirea sănătoasă Piasc şi vaci, şi pasc şi boi,
şi dreaptă a muncitorului îna­ Iar pe bancă, spectator,
intat. Stă Vătafu, ca păstor.
In lupta pentru stîrpirea de­ Stai tu bine şi-ndesat,.
prinderilor vechi şi dăunătoa­ Căci de -boi vei fi mîncat...“. OOOC Ustură, dar prinde bine J-OOO
re, ce încă se mai manifestă Cu multă combativitate sînt
Ic unii, un loc de frunte îl o- criticaţi la gazeta de perete
cupă critica aspră, principia- acei brigadieri, ca Virgil Pi- <
încă o pilulă ...
lă. Şi, această critică este pro- cioroagă şi Mircea Milici, care i Ion Cibian este agent vele- ze pe la moară. Aici, ia o pi-
rinar în comuna Băcăinţi. El lulă şi încă una, pînă a'unge
movată sub toate formele, «« au grijă de avutul obştesc, ştie bine că dezinfecţia este me­ la un kilogram. Apoi, măsu-
tuînd în obiectivul ei pe toţi sau acei ca Badea Constantin, toda cea mai, eficace pentru rînd drumul, se îndreaptă în­
acei care nu merg pe linia in- care nu-şi respectă tovarăşii, prevenirea bolilor. De aceea a spre sfat. Dacă cineva il în­
hotărît să se dezinfecteze şi el treabă unde a fost, răspunsul
zilnic. Şi ca dezinfectant, şi-a este unul şi acelaşi : „Pe te­
ales ţuica. S-a dezinfectat o- ren 1“.
dicată, indiferent cine ar fi ei. In urma articolelor scrise des- mul zi şi noapte şi, pînă în
cele din urmă, s-a contaminat Organele competente de ce
O critică curajoasă e făcută pre ei, aceştia şi-au corectat de boala beţiei. nu-i administrează oare’ cîteva
pilule care să-l lecuiască de a-
prin postul U.T.M. de control purtarea, Are obiceiul să se dezinfeote- ceastă boală ?
şi prin gazeta de perete a ta- Bucurindu-se de multă pre-
berei. Bunăoară, îmbrăcînd în ţuire, critica îi ajută pe briga-
articolul său o fină ironie, ia- dieri în lupta şi in munca lor
tă ce spune la postul U.T.M. de fiecare zi.
de control, responsabilului ad- v- D-
S-a aranjat
Cînd Zinca Eleonora a ajuns începu ciupeala cu amîndoua
mîinile. In 40 de zile şi-a în­
gestionară la magazinul coo­ suşit mărfuri în valoare de pes­
perativei din Cioara, şi-a z i s : te 6.000 lei. Dar ghinion. De­
odată control inopinat. Acum
— Sînt cineva. Mare noroc. într-adevăr s-a aranjat.
Am să mă aranjez aşa cum îmi
tare, cum sînt cele din Lupeni, de noi pieţe se ridică la suma place. Zis şi făcut. Gestionara
Haţeg, Vulcan, Orăştie, Cugir, de două zeci şi două de mili­
Teiuş, Petrila, llia, Zam, Zlat- oane de lei. Ulte-1... nu e...
na, Sebeş etc. Pentru gospodă­
riile agricole colective s-au Cele realizate pînă acum sînt Ba este. Cine ? E inginerul că meige pe teren? Nu. Stă în
construit gherete speciale în Cu­ numai o parte, in viitor, se vor agronom Ioan Pantea de ia birou şi citeşte. Zice că se do­
gir, Deva, Hunedoara, Alba lu- construi şi alte pieţe. Astfel, în Sfatul popular a! comunei Vi­ cumentează. Cînd se plictiseşte
Zlatna şi Vulcan se construiesc nerea. In plină campanie de de citit, ia trenul şi... mai ia-1
lia şi Teiuş. în acest an, iar pentru pieţele treieriş nu-i poţi da de urmă. dacă ai de unde. Poate nu-i pla­
din Bupeni şi Alba lulia s-a Mai mult stă acasă la Cugir. ce omului meseria ? Atunci or­
In total (din 1952 cînd s-a făcut deja documentaţia nece­ La Vinerea, mai rar. Nimic de ganele competente să-l ajute
zis, vine cîteodată. Dar credeţi să-şi găsească alta.
înfiinţat administraţia pieţelor) sară.
valoarea lucrărilor efectuate MIMAI DODA
corespondent
tor la împroprietărirea imediată Bielinschi, a luptat în scurta şi
a ţăranilor, punct care nu-şi zbuciumata lui existenţă cu dir-
găseşte însă sprijin în rîndurile zenie şi consecvenţă pentru po­
majorităţii guvernului provizo­ porul său. El şi-a dăruit în­
BADAU VICTOR pre starea socială a muncito­ riu. Moşierimea şi burghezia, treaga lui putere şi însăşi via­
lector — Institutul de mine rilor plugari în principatele ro- adversari neîmpăcaţi ai refor­ ţa, patriei sale, a făcut din o-
mîne“, se încheie cu o chemare melor cu caracter revoluţionar, pena sa o armă puternică în
„Gh. Gheorghiu-Dej" Petroşani pentru ridicarea stării econo­ reuşesc să impună crearea unei lupta revoluţionară împotriva
mice şi sociale a ţăranilor şi comisii a „proprietăţii“, oare a- exploatării şi nedreptăţii. Mer-
drept scop continuarea activi­ cu profeticele cuvinte, „că vor mînă şi zădărniceşte rezolvarea gînd pe aceeaşi linie cu Tudor
tăţii revoluţionare. Tot în a- pieri acele naţii unde un mic nu­ acestor probleme, nesocotind şi Vladimirescu, care ştia că „pa­
ceastă per.oadă s-a formai o măr de cetăţeni îşi întemeiază c.ălcînd principiile de bază ale tria este norodul şi nu tagma
asociaţie literară, cu scopul de puterea şi fericirea lor, pe ro­ revoluţiei. jefuitorilor“, Bălcescu a văzut
a dezvolta literatura romînă şi birea gloatelor“. In acest stu­ în popor, în viaţa, suferinţele
a promova ideile democra<toe, diu se mai subliniază şi rolul Revoluţia, trădată de burghe­ şi luptele lui, forţa creatoare a
cu tendinţa realizării unităţii deosebit de important pe oare-1 zie, este învinsă în condiţiile noii societăţi. De aceea, el sub­
naţionale. Din această asocia­ va juca ţărănimea în revoluţia cunoscute, iar Bălcescu — vaj­ liniază rolul maselor şi pune
ţie mai făceau parte scriitorii din 1848. nicul susţinător al ţărănimii — .în centrul operei sale istorice
moldoveni ai epocii ca : Vasile împreună cu ceilalţi revoluţio­ lupta de clasă, al cărei sfîrşit
Alecsandri, M. Kogălniceanu, T n perioada în care Bălces- nari, iau drumul pribegiei. In
C. Negruzzi etc. Pe tărîm is­ * cu stă la Paris, leagă re­ lucrarea sa „Istoria Romînilor îl întrezăreşte foarte departe
toric, Bălcescu îşi continuă iaţii cu cercurile democratice sub Mihai Vodă Viteazul“, vor­ într-o societate fără clase an­
cercetările sale. In 1844, revis­ franceze şi cu cele ale revolu­ bind despre trădarea revoluţiei tagoniste, la făurirea căreia
ta „Propăşirea“ publică înf.îiul ţionarilor emigraţi. Astfel, re­ din 1848, scria : „Acestea s-au luptăm noi astăzi.
său studiu : „Puterea armată voluţia din februarie 1848 îl petrecut intr-un club la Mitro­
şi arta militară de la înteme­ găseşte in capitala Franţei unde polie, cea dinţii şi din urmă Nicolae Bălcescu şi-a legat
ierea Principatului Valahiei, ia parte la luptele de stradă, oară cînd am stătut de faţă la activitatea sa ştiinţifică de
pînă acum“. încă din acest stu­ pătrunzînd cu mulţimea răscu seanţele acelui club. Trebuie a ştiinţa istorică, de problemele
diu, Bălcescu îşi arată preocu­ laţilor în palatul regal, smu) şti că puţini oameni din popor vieţii sociale, a militat pentru
parea sa de a scrie o istorie ca­ gînd ca un trofeu o bucată de se aflau la această adunare şi lichidarea radicală a privilegii­
re să oglindească şi să descrie catifea din tronul lui Ludovic părerea mea e că poporul cel lor feudale, pentru întemeierea
nu biografiile domnilor şi dom­ Filip. Convins că 1sunase ceasul de jos, mai cu seamă cel al unui stat naţional independent,
nitorilor, ci lupta de veacuri dezlănţuirii acelei „minunate bucureştenilor, şi-a împlinit da­ sub forma republicii democrati­
dusă de masele largi, populare, revoluţii care va schimba faţa toria revoluţionată şi naţională, ce, pentru dezrobirea şi împro­
pentru libertate, unitate şi in­ lumii“, Bălcescu se reîntoarce declafîndu-şi, deşi cam tirziu, prietărirea ţăranilor, pentru or­
dependenţă naţională. în patrie, luînd parte activă la voinţa de a apăra revoluţia cu ganizarea unei armate naţiona­
pregătirea şi organizarea m iş­ paloşul, iar clasele de sus, gu­ le, care să apere libertăţile cu­
Puternică este critica pe care cării. Rolul lui Nicolae feălces- vern, boieri , negustori, s-au cerite de popor, ducînd această
istoricul revoluţionar Bălcescu cu în revoluţia burghezo demo­ aflat mult mai prejos şi ne­ luptă cu consecvenţă, împotri­
o face orînduirii feudale, sco- cratică a fost covîrşitor. El a vrednice de misia lor şi de po­ va moşierimii şi burgheziei, care
ţînd în relief „prigonirea în ­ porul ce-1 conduceau“. au trădat revoluţia.
verşunată de mai multe veacuri dat programul revoluţionar for­
t T orbind despre locul lui Ni- Prin activitatea sa revolu­
a claselor de jos, de către cla­ mulat în punctele Proclamaţiei V colae Bălcescu în cultura ţionară. desfăşurată pentru rei
sele de sus“, Studiul său „Des-v noastră, trebuie să arătăm că asupriţi, prin viaţa sa, Bălces­
din 11 iunie de la Izlaz şi, mai cu este un înaintaş glorie- al
m.are!e revoluţionar democrat luptei democratice de azi, dusă
cu seamă, în articolul 13, privi­ de poporul muncitor lin ţara
de la IS48; asemenea democra noastră, sub conducerea tormă
ţilor revoluţionari ruşi Cernî- a Partidului Muncitoresc Ro-
şevschi, Dobroliubov, Hertzen, mîn. -