Page 47 - 1957-08

Nr. 831
Mult timp după venirea lui
Ştefan Popa la O.S.M., nume­
le lui s-a rostit cu respect. Tî­
nărul topi tor oţeLar se înca­
drase ou hotărire în muncă. II
interesa tot ce ţinea de dome­
niul meseriei sale. Cînd nu ştia
oeva, nu se sfia să întrebe. 0 -
ţelarii cu mai multă experienţă
îi împărtăşeau ou plăcere din
cunoştinţele lor. Ii urmăreau
mişcările cu grijă şi răbdare.
Voiau să-l deprindă cu discipli­
na.' Să scoată din el un munci­
tor destoinic.
In ce-1 privea, nici Popa nu
se lăsa mai prejos. Bun ute-
mist, se străduia să fie la înăl­
ţimea cerinţelor. N-ar fi ieşit
niciodată din cuvîntul celor mai
în vîrstă, cu vechime în cîm-
pul muncii. De la ei avea încă
multe de învăţat. întreaga sec­
ţie îl cunoştea ca pe un tova­
răş disciplinat, ordonat, sîrgu-
incios. Aprecierile ajungeau cî-
teodată şi la . urechile lui. Ii
creştea inima de bucurie şi
mîndrie justificată.
Prin secţie a început să cir­
cule de la un timp şi altfel de
păreri. Nu tocmai bune, care
nu-i făceau de loc cinste.
— E adevărat ce se aude des­
pre Popia ? Cică nu mai vrea
sa-şi vadă de treabă...
— Adevărat.
— Ce l-o fi apucat cu nemo-
tivaţele ?
Membrii de partid, utemiştii,
nu s-au putut mulţumi cu acest
fel greşit tal lui Popia Ştefan de candidat a recunoscut că ele
a privi .lucrurile. Au stat cu el
de vorbă, i-au arătat că proce­
dează greşit, sfătuindu-1 să se
îndrepte.
— La ce rezultat vrei să.a-
jungi, te-ăi gîndit?
— L-o fi bolunzît careva de
cap — îşi dădeau unii cu pă­
rerea. Că doară înainte era alt­
fel de om. Dar noi nu l-om lă­
sa să se prăpădească. L-om a-
juta să se îndrepte...
A mai făcut cîteva boacăne
Printre altele şi-a pierdut car
netul U.T.M. In loc să se
schimbe, dădea ca racul înapoi
Apucase pe un d. .:m grdşit
Curînd a fost chemat ’a orga
nizaţie. L-au dăscălit, dar par
că tot nu voia să rupă cu lip
şurile
— Cînd ai de gînd să te în­
drepţi ?
La această întrebare n-a dat
nici un răspuns.
PROSPECT
p e n t r u anul universitar 1957-1958
Institutul de Mine „Gh.
Gbeorghiu-Dej“ din Petroşani,
creat prin reforma învăţămân­
tului din 1948, în scopul pre­
gătirii cadrelor tehnice necesa­
re industriei miniere, este situat admitere în Universităţi şi In­
în cel mai important bazin car­
bonifer ai ţării noastre, bazinul
Văii Jiului.
Institutul are următoarele fa-
oultăţi :
— FACULTATEA DE MINE
cu secţia Exploatări Miniere,
— FACULTATEA DE E-
LECTROMECANICA MINIE­
RA cu secţia Maşini şi Utilaj
Minier.
ba ambele facultăţi funcţio­
nează şi Cursuri fără frecvenţă.
Durata studiilor este de 5V2
ani.
Institutul funcţionează in­
tr-un local nou, înzestrai cu
săli, laboratoare şi bibliotecă
bine dotate. Institutul dispune
de cămin, cantină şi sală de
sporturi, clădiri noi situate în
imediata vecinătate a Institutu­
lui.
Studenţii merituoşi primesc
bursă de stat în conformitate
cu H.C.M. nr. 1868/1954. Stu­
denţii bursieri sînt cazaţi în
cămin. In limita locurilor dis­
ponibile, pot fi oazaţi în cămin
şi studenţi nebursieri. Toţi stu-
m m .Mir « »
( A8AVlTsGCRM!SAN, AGRQNÂl)
şjftfurnaiastfelferiţiplantele
( grîu,orz, ovăz) aiemdlurdi
3î înlăturaţi pierderile^
care se ridica, uneori
fa 20 -3 0 % din recolta i
!^SUBSTANŢE AWTImI lÜRICE rAV..
!d e 'VUiŞcOixi Lcc
COOPERfíTNEWR ataCONSUM d i r t ßECr. H U N ED O fl& A
— Spune-ne şi nouă, ce ai
de gînd să faci ?
A privit undeva afară, la o
ţintă nedeterminată. Apoi a slo­
bozit două vorbe.
— Plec acasă...
Totuşi... Ajutat de organiza­
ţia U.T.M., cît şi de comuniştii
Anastasiu Vanghelis, Constan­
tin Oprinca şi alţii, Popa a
reuşit să-şi schimbe complet
atitudinea faţă de muncă.
k familie a comuniştilor, luptă­
...Şi acum mai vorbesc cei
de la O.S.M. despre tînărul
Ştefan Popa. Ii pronunţă -însă
numele cu dragoste. In urma
ajutorului primit, el s-a înca­
drat temeinic în disciplină, nu-
mărîndu-se in prezent printre
fruntaşii secţiei. Insuşindu-şi
0 calificare corespunzătoare,
poate acum înlocui la caz de
nevoie chiar şi pe primul topi-
tor. Ajutorul comuniştilor şi u-
femiştilar venit la timp, s-a do­
vedit eficace.
Apreciindu-i-se meritele de
luptător dîrz pentru sporirea
producţiei de oţel, membrii or­
ganizaţiei de bază de la O.S.M.
l-au primit în rîndurile candi­
daţilor de partid. Hotărîrea lor
a fost recent confirmată de că­
tre Comitetul orăşenesc de par­
tid Hunedoara.
— Cum priveşti dumneata
criticile ce ţi-au fost aduse ?. —
a fost una dintre întrebările ce
1 s-au pus.
Cu multă sinceritate, tînărul
l-au ajutat să se îndrepte şi să
se numere printre viitorii mem­
bri de partid.
...Confirmarea noilor candi­
daţi şi membri de partid are
loc la sediul Comitetului de
partid al Combinatului siderur­
gic. La intrare, aşteaptă cîteva
zeci de muncitori. Unii nici
n-au apucat să se schimbe.
Timpul nu le-a permis aceasta.
Chiar şi aici stau ca pe spini.
Ii aşteaptă doar atîta lucru. Pe
feţele lor citeşti cu uşurinţă e-
moţia de care sînt cuprinşi.
Se gîndesc poate la întrebă­
rile ce le vor fi puse. Dacă le
încurcă cumva, ce vor spune
membrii biroului ?
Cei mai mulţi dintue candi­
daţi sînt bine pregătiţi în ve­
derea confirmării. Ziua aceasta,
care a fost aşteptată cu atîta
nerăbdare, constituie pentru ei
cea mai frumoasă zi din via-
denţii Institutului primesc uni­
formă.
înscrierea în anul I se face
în conformitate cu condiţiile de
stitute de învăţământ Superior,
publicate în „Scânteia tineretu­
lui“- din 31 iulie 1957 şi în bro­
şura „Admiterea în Invăţămîn-
tul Superior“ editată de Minis­
terul învăţământului şi Cultu­
rii, broşură ce se găseşte la
şcolile medii, secţiile de învă-
ţărnînt ale sfaturilor populare
şi la librării.
Concursul de admitere pentru
oandidaţi, va consta din urmă­
toarele probe :
ALGEBRA ŞI TRIGONO­
METRIE scris şi oral
GEOMETRIA PLANĂ ŞI IN
SPAŢIU scris şi oral.
FIZICA soris şi oral.
In vederea acestor con­
cursuri, la Institut funcţionea­
ză un curs de pregătire cu pro­
gram zilnic între orele 16—20,
începînd cu ziua de 6 august
1957.
Lămuriri suplimentare se dau
la Secretariatul Institutului,
zilnic între orele 8— 14. (Tele­
fon interurban nr. 16 şi telefon
automat nr. 210).
DIRECŢIUNEA
m ii
ţă. Intr-adevăr, ce năzuinţă
poate fi m ai' arzătoare pentru
un tînăr, pentru un muncitor
cinstit decît aceea de a face
parte din avangarda clasei
muncitoare.
La întrebarea: „ce te-a fă-
out să ceri intnaraa în partid?“
— cei în cauză dau aproximativ
acelaşi răspuns : „Văzînd mari­
le realizări, înfăptuite de parti­
dul nostru, am Socotit că locul
meu trebuie să fie în marea
tori'-activi, pentru o viaţă nouă
şi fericită“. Da, aceasta-i do­
rinţa lor comună.
Iată-1 şi pe Leonuţ Pop, fo­
chist la secţia laminoare, pe
Tiberiu Borzaş, strungar la a-
ceeaşi secţie, pe lăcătuşul Ion
Drăgan de la aer-gaz, pe cazan­
giul Nicoliae Covaci de la de­
pou, pe mecanicul de locomo­
tivă l-uliu Sîncrăianu şi pe a-
tîţia alţii.
Aceeaşi năzuinţă, acelaşi i-
deal îi uneşte într-o luptă co­
mună, preseverentă, nobilă —
lupta pentru construirea socia­
lismului în patria noastră.
E. FRAGARU
. ¦¦ ¦n ¦ i '
La secţia cizmărie a cooperativei
„ Solidaritatea“ din Deva-
»Pantofii sînt de bună calitate“ — spune maistrul Leine Ernest către
pantofarul Ioan Venţan, de la cooperativa „Solidaritatea“ din Deva. To­
varăşul loan Venţan a avut o depă şire de plan pe luna iulie de 10 la
sută.
cda- zm zyc& U n eéie
GOOP. DE CO N SU M
cUpp
RECr. HUNEDO/WA
I '/ '/—</—*/—« /—>/—>/—•/—¦ /—. i—. r
COOPERATIVA
DE INVALIZI
U oraş ce se ridica în aceste tocuri,
55
din D eva
t execută lucrări de croitorie fe- /
[ mei, iinjerie, precum şi orice fel i
C de reparaţiuni în acest dome- i
l tiiu, pentru populaţie.
t De asemenea execută pentru
întreprinderi reparaţiuni Ia hai-
lne de protecţie, Iinjerie etc.
C ' *1
Preţurile sînt convenabile şi
se pot achita în numerar sau prin
virament.
Comenzile se pot face direct j
la atelierul de croitorie din stra- 1
da Cuza Vodă nr. 39.
' ' 1 w J y—J \ 1 < -_ / >— J • / 1 < I • r< Ir ly t u -
d r u m u l socialismului
Industria
in plină dezvoltare
Tabloul ' dezvoltării industriei
chimice, româneşti înfăţişează o
gamă foarte variată de produ­
se : medicamente, îngrăşămin­
te chimice, coloranţi, pietre de
polizor, electrozi siderurgici şi
chimici, ţamanţi de extracţie. A
apărut şi se dezvoltă un sector
minier pentru extracţia materii­
lor prime pentru producerea
maselor pLastioe. Pe.,bazia ^cerce­
tărilor făcute se dezvoltă :în ţa­
ra noastră o -'nouă ramură a
industriei chimice —' petrochi­
mia' — dare permite valorifi­
carea complexă a gazului me­
tan şi a produselor petrolifere.
Astăzi, în numai 80 de zd-le.
industria chimică românească
dă o producţie egală cu cea ia
anului 1948. Producţia din iacei
an ia îngrăşăminte fostatice se.
realizează astăzi în numai 4
zile, la amoniac în 24 de zile,
1-a clor lichid în 85 de zile, la.
coloranţi organici în 40 de zile,
la acid sulfuric în 64 de zile.
Cantitatea de negru de fum şi
fenol ce ;se producea în anul
1950, se fabrică astăzi în mai
puţin de 50 de zile.
Pentru punerea în valoare a
____________ _ ¦ >;? to
«am
* <7* <^*-<i5y"<3XL><®><L> <î>
Mineri fruntaşi sînt mulţi în Valea
Jiului. Cu sutele se pot număra. Pen­
tru mina Uricani, însă, numele iui
Vasile Hriţcan este legat de cele mai
frumoase realizări. Brigada pe care
o conduce şi cu care lucrează la a-
batajul nr. 11 din Balomir, este una
dintre brigăzile fruntaşe ale minei... lămureşte că primele goale, după cii-
Povestea lui Hriţcan este simplă,
la fel de simplă ca a multor mineri
fruntaşi. Prin ‘47—‘48, recolta slabă
şi mizeria lăsată drept moştenire de
trecerea războiului cu vreo 3 ani în
urniă prin satele Moldovei, l-au silit care s-ar fi luat la trîniă cu mun­
pe Vasile să ia drumul ţării. A ple­
cat să-şi încerce norocul prin mai
multe oraşe. Nicăieri nu l-a găsit.
Tocmai prin toamna lui ‘948 a po­
posit pe Valea Aninoasei. Deşi nu
mai lucrase nici cînd în mină, a in­
trat aici ca vagonetar; lucrul l-a
atras, i-a plăcut şi, fiind un om ho-
tărît, tot aici s-a calificat Aşa se
poate vedea pe foaia de serviciu cum
a trecut de la vagonetar la ajutor de
miner şi apoi a ajuns miner. A lu­
crat Ia Aninoasa pînă prin 1950 cînd,
auzind că la mina Uricani se lucrea­
ză bine şi se poate cîştiga „mpi fain“ în semn de aprobare îi acoperire cu­
— cum zice el — şi atras şi de nou!
a plecat să lucreze aci...
,..In abatajul 11 se lucră de zor.
Despicat din strat, cărbunele oade
în valuri., Lopeţile, mînuite de Marin te un carnet. Cifre, cifre multe, adu­
Gras şi iancu Dragomir, abia pridi­
desc să zvîrle pe crater bogăţia de
cărbune. Deodată, craterul se opreşte. şi gata pianul pe decadă... angaja­
— Ce s-a întîmplat măi ortace ?
•] strigă Hriţcan, craţeristului.
Văzînd că nu vine răspuns, minerul
lăsă din mînă ciocanul de abataj şi
se îndreptă spre rol. Grămada de căr­
bune din gura rolului îl lămureşte.
— Măi Petrene, se adresează ei
unui ortac negru de cărbune. Vezi
ce-i jos cu goalele i ?
Nerăbdarea • nu-i dă astîmpăr. Co­
1 Materiale .din presă ; 9,00 Muzică , u-
., -v
bogatelor resurse' naturale, a
fast mult lărgită baza tehnico-. (
materială a industriei chimice.
Au fost 'construite întreprinderi
noi, modeme,, aşa cum sînt
„Carbochim“ din Cluj,.' Combi­
natul chimic „I. V. Stalin“, fa­
brica de hârtie onetată de la
Ghimbav, fabriaa de feroaliaje,
fabrica de ceramică industrială
şi fabriaa de bicarbonat de la
Tîmăvenj.
îndeplinind una din sarcinile
principale — sprijinirea creşte­
rii producţiei -agricole ţa hec­
tar — industria chimică a lăr­
git sortimentele de îngrăşămin­
te. Pe lingă îngraşămintele chi­
mice fostatice şi azotoase, se
produc îngrăşăminte complexe
pe bază de bor, magneziu, cu­
pru şi maugan. De asemenea,
a început fabricarea îngrăşă­
mintelor mixte —- amofosul, a
stimulatorilor de creştere, pre-
cum şi a diferitelor substanţe
chimice pentru'combaterea dău­
nătorilor. In industria de medi­
camente se realizează peste 600
de produse. Se fabrică adrena­
lină, foliculină, insulină, ruti-
filin, precum şi un mare număr
de tincturi, extracte vegetale,
etc. Industria de coloranţi ob­
ţine acum 70 de coloranţi în
diferite nuanţe şi mai mult de
20 de produse intermediare.
Dacă în urmă cu 13 -ani, ţara
noastră era tributară străină­
tăţii importând cea mai -mare
parte din produsele chimice, -as­
tăzi, aceste produse sînt expor­
tate în peste 20 de ţări. Multe
dintre ele sînt considerate de
organizaţiile comerciale de pes­
te hotare ca avînd aceleaşi ca­
lităţi cu ale produselor similare
a le . altor întreprinderi ou ve­
che tradiţie.
Rezervele naturale de sare,
petrol, gaz metan, cărbune -şi
alte minereuri permit dezvolta­
rea în ritm rapid a industriei
chimice din ţara noastră. Direc­
tivele celui de al II-laa Con­
gres al- Partidului iau stabilit oa
pînă în' '?nul 1960, produ-cţia
globală a industriei chimice să
crească de aproximativ ,3 ori.
Pentru înfăptuirea acestor,
sarcini, în Industria chimică a
început un vast program de
construcţii. La Năvodari se con­
struieşte o, mare -uzină de acid
sulfuric şi-4hgrăş&minite fosfa­
ţice, la Roz-nov o uzină de în­ ţămînt superior din Tokio. In zentanţilor cercurilor religioase.
grăşăminte azotoase, la Govo­ * > Vi
ra o fabrică de sodă, în apro­
piere de Piatra Neamţ o fa­ PE U R M E L E M A T E R I A L E L O R P U B L I C A T E
brică de relon, la Borzeşti un
mare combinat petrochim etc.
In colaborare ou R. Cehoslova­
că, R.D. Germană şi R. P. Po­ 55
lonă în apropiere de Brăila se
construieşte un mare combinat
pentru valorificarea complexă
a stufului din Delta Dunării.
(Ager-pres)
boară el înaintea celui chemat. Jos,
sub rol, şirul de vagonete pline, îl
supară mult. O ia către puţ. In ram­
pa puţului, dă cu ochii de maistrul
Florian Lelea, oareajuta cuplătorilor
să pună podurile pentru cuplare la
orizont. Maistrul ştie că nu-i bine să
contrazici pe nea Vasile Hriţoan. 11
plare, le va da la abatajul lui. Hriţ­
can, îmbunat oarecum, se întoarce
spre abataj. „D'apăi cum, doar' n-o
să ne facem de rîs tocmai âcum“,
se aude cum bombăneşte pe galerie.
In urma lui, lampa îi proiectează
umbra mare, mare. cît a unul uriaş,
tele de cărbune...
? GH .DUMITRESCU
...S^a înserat. La sfatul popular are
loc consfătuirea cetăţenilor cu depu­
taţii lor. Printre aceştia din urmă,
îl vedem şi pe Vasile Hriţcan. Cînd
am intrat înăuntru, tocmai îşi termi­
nase raportul său.
— Tovarăşi... cetăţeni... Vedeţi, şo­
seaua asta a noastră ce stricată-i î
Eu vă propun să o dregem prin mun­
că voluntară. Nu dealta, dar că
oraş nou avem, apoi să fie şi şoseaua
la înălţime. N-o, ce spuneţi Ro­
potul de aplauze şi mîinile ridicate
vintele.
...O uşă din blocul U a scîrţîit u-
şor. Raza de lumină din apartament
a lăsat să se furişeze un om. Ai ca­
sei dorm cu toţii. E aproape de mie­
zul nopţii. Se aşează la masă şi scoa­
nă la un loc, apoi vorbeşte aşa, de
unul singur: încă vre-o 20 de rîzne
mentul cela de 600 tone, pînă la ziua
noastră, a minerilor.
Gîndurile îi vin în minte cu duiu­
mul. Parcă se vede cum a venit aici
la Jiu cu o trăistuţă pe umăr. Ii a-
pare apoi imaginea aceea de neuitat
Conferinţei internationale pentru
armei
MOSCOVA (Agerpreş). TASS
transmite mesajul adresat de N. A.
Bulgenin, preşedintele Consiliului de
Miniştri a! U.R.S.S., celei de a III-a
conferinţe internaţionale pentru inter­
zicerea armei atomice şi cu hidrogen
de la Tokio.
A devenit o tradiţie ca în Japo­
nia să fie convocată în zilele în care
au fost aruncate primele bombe ato­
mice asupra populaţiei lipsite de a-
părare din oraşele Hiroşima şi Na-
gasakl, Conferinţa internaţională pen­
tru interzicerea armei atomice.
Popoarele lumii cer cu insistenţă ca
guvernele statelor care posedă arme
atomice să-şi asume obligaţia solem­
nă de a renunţa ia folosirea acestui
tip de armă şi la continuarea ex­
perienţelor cu această armă.
Interzicerea folosirii armei atomice
şi încetarea experienţelor cu această
arm ar crea fără îndoială condiţii
favorabile pentru rezolvarea tuturor
problemelor dezarmării şi aceasta ar
contribui ia înlăturarea primejdiei iz­
bucnirii unui război atomic nimicitor.
Uniunea Sovietică, ducînd o poli­
tică consecventă de pace, a fost în­
totdeauna şi este pentru interzicerea
totală a producţiei şi folosirii armei
atomice. Uniunea Sovietică a prezen­
tat în repetate rînduri propunerile
N. A. BULGANIN
preşedintele Consiliului
de Miniştri al U.R.S.S.
TOKIO (Agerpres). — TASS
anunţă : la 13 august Confe­
rinţa internaţională pentru in­
terzicerea armei atomice şi cu
hidrogen şi-a continua! lucră­
rile Au avut loc şedinţe ale co­
misii“lor. v- ‘ • i !¦ .; \N
O parte a delegaţilor s-au
întîlnit cu reprezentanţii popu­
laţiei din Tokio. I. A. Rairov
•conducătorul delegaţiei ¦' sovie­
tice, împreună* • cu delegaţii
Australiei, Austriei, Iranului şi
,ai altor ţări,-a vizitat, pe ..stu­
denţii de la instituţiile de tnvă-
La articolul publicat în „Dru­
mul socialismului“ nr. 812 din
24 iulie !a. c., cu titlul de mai
sus, conducerea cooperativei ra-
' ' •dii• de la filiala din Gurasada a
cînd anul trecut a fost ales deputat
în' Sfatul popular Uricani, apoi... pră­ tat de organele în drept.
dalnica ceea de ceartă de azi cu
ştaigerul pentru goale., apoi...
Se scutură. Deschide aparatul de
radio „Zvezda“, pe care l-a cumpă­
rat acum vreo trei luni. Crîmpee de
comunicat ti săgetează: „...printre
fruntaşii cărbunelui, se numără, în
Valea Jiului, Gfieorghe ivăşcan, A-
vram Doţiu, Vasile Hriţcan şi alţii,
care în cinstea, „Ziiei minerului“ şi a
lui 23 August, au dat patriei multe
sute de tone de cărbunş peste plan“...
VINERI 16 AUGUST 1957
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
DE,VA : Odată în viaţă • Cinema
„Grădina de vară“ : Vocaţie; ALBA
IULIA : Rîpa dracului; APOLDU DE
S U S : Fiica mea trăieşte la Viena
BARU MARE: Moara cu noroc
BRAD: Dansez cu tin e , HAŢEG
Citadela sfărîm ată; ILIA : Misterul
celor 2 oceanş; LONEA: Dragoste
de m arnă; ORAŞTIE ; Rîsek în pa­
radis ; PETROŞANI: Dragoste de
m am ă; SE B E Ş: Romeo şi Julieta
SIMERIA : Garnizoana nemuritoare
TEIUŞ : Thereze Raquin; ZLATNA
Bigam ul; PETRILA : Dansez cu tine
SELECŢI UNI DIN
PROGRAMUL RADIO
Programul 1: 5,20, Sfaturi pentru
ţărani; 6,15 Muzică, u şp ară; 8,15
şoară romînească;. 10,00—12,35 Ope­
ra ; „Kneazul Igor" de* Borodin;
12,35 Muzică uşoară; 13,05 Cîntece
şi jocuri populare romîneşti; 14,00
Muzică din operete; 15,45 Cîntă Emil
Pag. 3
sale în această problemă la Organi­
zaţia Naţiunilor Unite. Pentru a pune
stavilă dezvoltării tra> departe a ar­
mei atomice guvernul sovietic a pro­
pus sa se interzică în primul rînd
experienţele cu arma atomică.
Guvernul sovietic este gata, dacă
puterile occidentale nu sînt dispuse
să sprijine în prezent propunerea pri­
vind interzicerea totală şi definitivă
a experienţelor, să încheie un acord
de a se renunţa !a experienţele eu
arma atomică cel puţin pentru un
timp de 2—3 ani. Dar propunerile
guvernului sovietic n-au găsit sprijin
din partea statelor occidentale.
Sperăm că cea de a iii-a Conferinţă
internaţională care s-a întrunit la To­
kio, exprimând năzuinţele tuturor po­
poarelor spre stabilirea unei păci trai­
nice, îşi va aduce contribuţia la re­
zolvarea pozitivă a acestei probleme
urgente.
In numele poporului sovietic şl al
guvernului sovietic, precum şi în nu­
mele meu personal salut cu căldură
pe toţi participanţii la cea de a lll-a
Conferinţă internaţională pentru inter­
zicerea armei atomice şi cu hidrogen
şi le urez activitate rodnică în a-
ceastă operă nobilă, pentru binele în­
tregii omeniri.
Moscova-Kremlin 8 august 1957.
sala Sinagava, unde a avut loc
întâlnirea, oaspeţii au fost salu­
taţi de aproximativ 400 repre­
zentanţi ai organelor de auto-
conducere studenţească de la
diferitele universităţi din To­
kio. I. A. Kairov a rostit o cu-
vîntare.
N. E. Batov, membru al dele­
gaţiei spvietice, a vizitat uni­
versitatea de stat, din Tokio.
M. E. Berhov, membru al dele­
gaţiei protoereilor. sovietici, a
. âsistiat la o şedinţă a repre­
rnp tp i« -
-v 1
ionale Ilia, ne face cunoscut
următoarele :
Pentru vinderea păturilor cu
suprapreţul de 57 lei la bucată,
nu este vinovat Zolta Sfiyke
cooperativei. „Mureşul“, ci ma­
gazionerul de ia cooperativa
de centru Ilia, Rermis Iştfan,
care a încărcat cooperativa din
Gurasada cu două pături. In
prezent Remus Iştfan, pentru
lipsă în gestiune a fost ares­
_________ i
Precizare
Cel de-al doilea clişeu publicat îrt
„Drumul socialismului“ nr! 830 din
14 august a. c., pe col. 3-a din
pag. I-a, reprezintă pe tov. Iuliu
Somogy, şeful unei echipe de mi­
neri din sectorul XI al minei Pe-
trila, care, luorînd la pregătiri, îşi
depăşeşte norma în medie cu 40
la sută.
Gavriş şi Florea Cioacă; 16,15 Vor­
beşte Moscova; 17,30 Iubiţi cartea;
18,00 Din cîntecele tineretului sovie­
tic; 18,15 Emisiune pentru studenţi:
19,.10 Goncert.de muzică populară ro­
mînească : 19,45 Răspundem ascultă­
torilor ; 19,55 Noapte bună copii;
20.15 Teatru la microfon : „Şcoala ne­
vestelor“ — adaptare radiofonică du­
pă comedia lui Moliere ;• 22,30 Muzi­
că populară romînească. Programul
II: 14,40 Muzică pşoară ; 16,20 So­
lişti de muzică populară romînească;
17.15 Sfaturi gospodăreşti: 17,25 Mu­
zică de estradă; 18,05 Răsună cîn-
tecul şi »jocul pe întinsul patriei ;
18,55 Sfatul medicului: „De ce îşi
sug copiii degetul şi cum îi putem
dezobişnui ; 19,10 Meridiane; 19,30
Muzică uşoară de Aurel Giroveanu şi
Radu Şerbr.n ; 21,05 Doine şi jocuri
populare romîneşti: 21,30 Părinţi şi
copii; 21,45 Concert de estradă.
BULETINE DE ŞTIRI:
5,00; 6,00: 7,00; 11.00; 13,00;
15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23.52
(programul 1), 14,001 16,00; 18,00;
20,00; 21,00; 23,00; (programul li),