Page 48 - 1957-08
P. 48
Pag. 4 mrjmn ¦«¦¦¦HIWBw¦«-*m* fr. 831
SSBflB
Chemările Comitetului Centrul
al Partidului Muncitoresc loria
Xlll-a auiuersare a eliberării patrie
(Hlrmare din pag. l-a) spiritul dragostei de patrie, al preţuirii şi apă
rării cuceririlor revoluţionare ale poporului
43. Lucrători din organele justiţiei ! Apăraţi muncitor, în spiritul internaţionalismului pro R e c e p ţie © fe r ită ia B erii© Ce au adus Coreei de sud
cu hotărîre proprietatea socialistă, interesele letar, al păcii şi prieteniei între popoare. d e d e le g a ţia d e p a r tid cei 12 ani de ocupaţie americană
statului nostru muncitoresc-ţărănesc, ale po
porului muncitor ! Aplicaţi cu fermitate legile 50. Femei din Republica Populară Romînă! ş i g u v e r n a m e n ta lă a li. R . S .
statului nostru ! Participaţi tot mai activ la construirea socia
lismului ! Educaţi copiii în spiritul dragostei
44. Trăiască forţele armate ale scumpei noa pentru muncă, respectului faţă de părinţi, fa
stre patrii, strajă neclintită a păcii şi cuceri milie şi societate, în spiritul patriotismului în BERLIN 14 (Agerpres). — tanţi ai partidelor democratice I PHENIAN 14 (Agerpres). mericane producţia textilă s \
rilor revoluţionare ale poporului. flăcărat şi al prieteniei între popoare! TASS anunţă: In seara zilei şi ai organizaţiilor de masă,
de 13 august membrii delega precum şi şefii reprezentanţe TASS anunţă: Greaua pova- redus cu 30 la sută
Ostaşi şi ofiţeri ! Luptaţi pentru ridicarea con 51. Membri ai Uniunii Tineretului Munci ţiei de partid şi guvernamen lor diplomatice acreditaţi pe
tinuă a nivelului de pregătire militară şi politică! tor ! Tineri şi tinere ! Dăruiţi întreaga putere tale a Uniunii Sovietice au o- lingă guvernul R.D.G., zia ră a impozitelor legate de pre- In urma reducerii produc- t
de muncă, devotamentul şi entuziasmul vostru ferit la ambasada U.R.S.S. din rişti germani şi străini.
45. Sfaturi populare ! Luptaţi neobosit pen tineresc măreţei opere de construcţie socialistă Berlin o recepţie la care au $ gătirile de război, declinul in- ţiLeJ /iv ! industriale1 în* . ţai răv» creştei ^^
tru dezvoltarea iniţiativei şi spiritului gospodă a patriei! Munciţi cu însufleţire în întreprin luat parte conducători ai In timpul recepţiei, Anastas
resc, pentru noi realizări economice, culturale deri, pe şantiere şi pe ogoare! Ridicaţi-vă con Mikoian şi Otto Grotewohl au I dustriei şi agriculturii, pau- neîntrerupt şomajul. In pre- ¦
şi edilitare, pentru mai buna folosire a rezer tinuu nivelul cunoştinţelor politice şi profesio P.S.U.G. şi ai Republicii De rostit cuvtntări. perizarea maselor de oameni zent în oraşele Coreei de sud *
velor locale. Mobilizaţi mase tot mai largi de nale ! ai muncii, şomajul — iată există trei milioane şase sute J
oameni ai muncii la conducerea economiei şi a mocrate Germane, reprezen l care sînt rezultatele celor 12 mii de şomeri parţiali. ¦
treburile- obşteşti ! 52. Studenţi şi elev i! Pionieri ! Luptaţi pentru
succese tot mai mari la învăţătură şi însuşi- Coreei de sud. seştte adnei adseemoecnuepaaţşiei aagmriecruicl-an\ă a
46. Organizaţii sindicale ! Asiguraţi partici ţi-vă cu sîrguinţă cît mai multe cunoştinţe '
parea tot mai activă a muncitorilor, ingineri Pregătiţi-vă temeinic pentru a deveni harnici Potrivit datelor Uniunii con- tura ţării. Suprafaţa totală a »
lor şi tehnicienilor la organizarea şi conduce constructori ai socialismului!
rea producţiei, sprijiniţi iniţiativa lor creatoare, sultative a comercianţilor din pămîntului arabil s-a redus în ?
pentru îndeplinirea la timp a planului de stat ! 53. Membri şi candidaţi ai Partidului Munci
Ingrijiţi-vă de îmbunătăţirea continuă a con toresc Romîn ! Fiţi în primele rînduri ale luptei Cetăţenii Moscovei au întîmpinat Goreea de sud, în prezent nu- cei 12 ani de la 3.320.000 tem- |
diţiilor de muncă şi de trai ale celor ce mun întregului popor pentru avîntul continuu al in ţ mai aproximativ 18 ia sută bo pînă la 2.010.000 tembo *
cesc ! dustriei, agriculturii şi culturii patriei 1 Păstraţi
ca lumina ochilor unitatea şi disciplina de fier cu căldură pe N. S. Hruşciov k din numărul total al întreprin- (un tembo este egal cu 0,99 J
47. Oameni de ştiinţă din Republica Popu a rîndurilor partidului! întăriţi necontenit lega ¦ derilor din Coreea de sud lu- ha). Producţia de orez — ţ
lară Romînă ! Munciţi pentru înflorirea conti turile partidului cu masele şi rolul său condu şi pe ceilalţi membri ai delegaţiei j, crează normal. Din datele sta- cultura alimentară de baza — ţ
nuă a ştiinţei şi culturii patriei noastre ! Puneţi cător în toate domeniile construcţiei socialiste 1 care au vizitat R. D. Germană ţ tistice publicate de banca a fost în 1956 doar de 60 la î
întreaga voastră capacitate creatoare în slujba * sudeoreeană Tehan Unhen, re- sută faţă de nivelul din 1936 ;
construcţiei socialiste ! 54. Să întărim necontenit alianţa de nezdrun
cinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea m u n r MOSCOVA 14 (Agerpres) TASS Asistenţa a salutat cu căldură pe ţ iese că industria Coreei de —1940. A scăzut de asemenea *
48. Oameni ai literaturii şi artei ! Poporul citoare — sub conducerea clasei muncitoare —• anunţă: In după amiaza zilei de 14 Nikita Hruşciov, Anastas Mikoian şi
cere de la voi noi lucrări cu un bogat conţinut temelia orînduiirii democrat-populare şi chezăşia august cetăţenii Moscovei au întîm- pe ceilalţi membri ai delegaţiei sovie i sud satisface nevoile acestei considerabil productivitatea la ?
de idei şi o înaltă măiestrie artistică ! Creaţi construirii socialismului în patria noastră ! plnat într-un cadru festiv, pe aero tice.
opere care să contribuie la formarea conştiin portul Vnukovo delegaţia de partid şi 1 părţi a ţării doar în proporţie hectar a celorlalte culturi ce- l
ţei socialiste a omului nou, să cultive dragos 55. Trăiască şi înflorească scumpa noastră pa- guvernamentală a Uniunii Sovietice împreună cu reprezentanţi al oa
tea pentru patrie, pentru luptele eroice ale po trie Republica Populară Romînă ! care s-a înapoiat din vizita în Re menilor muncii au întîmpinat delega 1 de 30 la sută. Sugrumarea in- realiere. Chiar după datele *
porului nostru, ale clasei muncitoare şi ale par publica Democrată Germană. ţia Leonid Brejnev, Nicolai Bulganin,
tidului ei, mîndria pentru marile realizări ob- 56. Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, forţa Gheorghi Jukov, Mihail Suslov, Kli i dustriel naţionale de către oficiale ale guvernului Coreei \
ţinuie de popor sub conducerea Partidului Mtim- conducătoare şi organizatoare a poporului mun- •Houl dictator din Haiti
citor, inspiratorul tuturor victoriilor noastre 1 ment Voroşilov, P. Rospelov, Ale 7 capitalul american poate fi de sud anul acesta pentru asi- *
citoresc Romîn 1
49. Profesori, învăţători şi educatori ! Culţi- 57. Sub steagul de nebiruit al marxism-leni- xei Kosighin, Mihail Pervuhin, depu | ilustrată prin exemplul in- gurarea populaţiei cu cereale t
nismului, sub înţeleaptă conducere a Partidului
vaţi în rînd-urile tineretului dragostea faţă de Muncitoresc Romîn, înainte spre victoria socia- taţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. i dust>riel textile — una din ra- mau i osmîn»t. I-ni-ev--vc-^e-o-s-aa-ir--e». iIMnVc.eC ^*
muncă şi de învăţătură 1 Educaţi tineretul în lismului în scumpa noastră patrie !
murile' principale ale econo- 1.200.000 tone de cereale, ţ
i miel sud-coreene. In 1956 din Peste 40 la sută din familiile î
| cauza influenţei de mărfuri a- ţărăneşti îndură foamea. ţ
cere ajutor financiar şi alte persoane oficiale. Opinia publică franceză continuă
La aeroport au fost de asemenea
american
de faţă membri ai ambasadei R. D. sa se pronunţe pentru rezolvarea
NEW YORK 14 (Ager- Germane, membri ai corpului diplo paşnică a problemei algeriene
preş). Ziarul „New York Ti- ‘ matic, ziarişti sovietici şi străini.
tmes" relatează că generalul
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn haitian Leon Cantave, care' Din Berlin s-a mai înapoiat de a- PARIS 14 (Agerpres). — zolvarea paşnică a problemei
a jucat un rol important în semenea Johannes Konig, ambasado Opinia publică franceză conti algeriene. Un număr de 49 de
cursul sîngeroaselor tulbu rul R.Eţ. Germane în U.R.S.S. nuă să se pronunţe pentru re- socialişti, radicali, comunişti şi
rări din Haiti, se află în pre- fără partid, oare ooupă funcţii
^¦ ’zent în Statele Unite din în- ' Scurte ştiri externe de primari, consilieri municipali
isărcinarea juntei militare şi generali în departamentul
Lucrările subcomitetului Comisiei condusă de generalul Ke- TIRANA. — La Tirana a La 12 august a fost prezen Dordogne, au dat publicităţii
•breau, care guvernează în fost semnai un acord de co tat filmul sovietic pentru co un apel în care se pronunţă
O . N. U. pentru dezarmare >prezent Haiti. Junta doreşte\ laborare culturală între Repu pii „Micul filfizon“ care a fost împotriva acordării de împu
isă obţină din partea guver- blica Populară Albania şi Re întîmpinat cu căldură de că terniciri speciale guvernului
Şedinţa din 13 august ’ţiului american şi a fotidu-' publica Democrată Vietnam. tre public. Bourges Maunoury. Ei cer în
<lui monetar internaţional un) cetarea războiului distrugător
LONDRA 14 (Agerpres) TASS a- începutul lucrărilor subcomitetului, de Zorin a subliniat totodată că această împrumut de 8 milioane de do- NEW YORK. Primarul localităţii ISTAMBUL — Potrivit re
nunţă: In şedinţa din 13 august a legaţia sovietică a propus un vast înţelegere ca atare, fără traducerea >lari. Potrivit declaraţiilor lui Mapjeşyiile din staţul...A|abama,,JleTt- latărilor presei, marinarii u- şi sîngeros din Algeria. Ara-
subcomitetului Comisiei O.N.U. pen program de dezarmare, care includea în viaţă a altor măsuri de dezarma Cantave, din cauza dezorga-\ ry Clay Nix, a anunţat că mai multe nui vas american care a an
tru dezarmare a luat cuvîntul V. A. printre alte măsuri, măsuri pentru re, nu reprezintă aproape nimic pen nizării totale în care se gă automobile încărcate cu membri ai corat în portul Eni Focea (re tînd că continuarea războiului
Zorin reprezentantul U.R.S.S. reducerea considerabilă a forţelor ar tru progresul lucrărilor. sesc finanţele Republicii < organizaţiei rasiste Ku Klux Klan au giunea Izmirj au încercat să
mate şi armamentelor. Au fost propu Haiti, ca urmare a celor şase < pătruns în localitate, iar ocupanţii au violeze cîteva femei turce pe din Algeria este o primejdie
Delegatul sovietic a amintit că la se de asemenea măsuri concrete pen Lucrările nu stau mai bine nici în sâptămîni de tulburări, ban biciuit un negru. Nix a declarat că care le invitaseră să viziteze
şedinţa subcomitetului din 7 august, tru aplicarea acestor reduceri şi mă problema reducerii bugetelor militare, ca din Haiti se află în pra- < negrii din Maplesvilie au fost sfă vasul. Femeile au fost salvate serioasă pentru libertăţile de
reprezentantul Statelor Unite, Sta- surile de control pentru supraveghe a spus Zorin. gul falimentului. tuiţi să părăsească definitv oraşul. de poliţie cu ajutorul populaţiei.
ssen, a făcut o trecere în revistă a rea îndeplinirii lor. Această faptă, scriu ziarele, a mocratice în Franţa, autorii a-
situaţiei în oare se află în momen In ciuda declaraţiilor repetate ale In Statele Unite, genera ROMA. Potrivit datelor oficiale, în provocat indignarea populaţiei
tul de faţă lucrările subcomitetului. Vorbind despre poziţia puterilor oc reprezentanţilor puterilor occidentale lul Cantave a avut întreve primele cinci luni ale anului curent locale. pelului subliniază că singurul
Potrivit spuselor lui Stassen, sub cidentale în această problemă, Zorin despre importanţa propunerii Uniu deri cu oficialităţile Departa în Italia s-au produs 67.114 acciden
comitetul ar fi pierdut perspectiva a subliniat că puterile occidentale nii Sovietice cu privire la reducerea mentului de stat şi membri. te rutiere care au provooat 2.204 mor mijloc de rezolvare a proble
justă şi nu-şi dă seama cît de a- caută să menţină mari forţe armate, bugetelor militare ale statelor cu 15 ai Congresului. ţi şi 49.875 răniţi. Numărul acciden
proape se află în prezent de realiza motivînd aceasta prin obligaţii spe la sută, a spus Zorin, puterile oc mei algeriene îl constituie tra
rea unui acord. Stassen a enumerat ciale pe care le au pe întregul glob. cidentale se eschivează pînă în pre
cu acest prilej unele probleme ale Uniunea Sovietică, a subliniat Zo zent de a răspunde la propunerile tativele oficiale cu reprezen
dezarmării asupra cărora toţi partici rin, nu poate accepta ca lucrurile să clare şi precise ale Uniunii Sovie
panţii la tratative ar fi căzut de se reducă la un acord care de fapt tice. tanţii poporului algerian.
acord. El a amintit reducerea forţe să aprobe menţinerea unor mari for
lor armate şi armamentelor, înceta ţe armate. Zorin a subliniat printre In încheiere Zorin a spus că din telor a sporit cu 9,8 la sută faţă de
rea experienţelor nucleare, încetarea altele că Statele Unite împiedică de toate cele arătate mai sus rezultă
fabricării armei nucleare şi inspecţia fapt rezolvarea problemei reducerii că obstacolul în calea realizării unui perioada corespunzătoare a anului
aeriană. Stassen a fost nevoit însă să armamentelor clasice şi forţelor ar acord eficace asupra problemelor re
recunoască că asupra tuturor proble mate. ducerii forţelor armate, armamente Avioanele americane trecut.
melor enumerate există, după cum a lor şi bugetelor, îl constituie în
spus el, anumite divergenţe. Actuala declaraţie a puterilor oc momentul de faţă poziţia puterilor oc MOSCOVA. — La 13 au
cidentale cu privire la hotărîrea lor cidentale şi de ele depinde astăzi da
La rîndul nostru, a spus reprezen de a reduce forţele armate ale Sta că vom face într-adevăr un pas îna continuă să violeze gust cu prilejul celei de-a 10-a Scumpiri de prefuri şi tarife în S.U.A
tantul sovietic, am dori fireşte foar telor Unite şi U.R.S.S. la nivelurile inte în rezolvarea acestei probleme spaţiul aerian al Siriei aniversări a zilei independen
te mult ca subcomitetul să poată a- de 2,1 milioane şl 1,7 milioane oa sau dacă vom bate pasul pe Ioc ţei Republicii Islamice Pakis NEW YORK 14 (Agerpres). — pentru comerţul interstatal o nouă
nunţa că s-a ajuns la o înţelegere meni nu are nici o valoare deoarece consolidîndu-ne nejustifioal atît pe DAMASC 14 (Agerpres). — tan M. A. Batti, însărcinatul Un număr de 8 companii aeriene majorare de 4—5 ia sută a tarife
dacă nu asupra tuturor problemelor puterile occidentale insistă asupra noi cît şi pe alţii că poziţiile noas După cum anunţă ziarul „An cu afaceri ad-interim al Pakis au cerut comitetului aeronauticei lor la transporturile de mărfuri.
dezarmării, cel puţin asupra celor mai unor tratative suplimentare pentru tre s-ar apropia. Nur“, în ultimul timp au de tanului în U.R.S.S., a rostit o civile — C.A.B., să aprobe majo
venit mai dese cazurile de în cuvîntare radiotelevizată la rarea cu 6 la sută a tarifelor lor. Pe de altă parte, scumpirea pre
călcare a spaţiului aerian al postul de radio Moscova. Este vorba de com paniile: Twa, ţului aluminiului hotărîtă de socie
Siriei de către avioane ameri Delta, Braniff, Capital Eastern, tatea „Aluminium Co Of America"
cane. ROMA. — La 12 august s-a Northwest, United Airlines şi A- s-a generalizat fiind adoptată şi de
deschis la Veneţia cel de-al merican Airlines. ceilalţi principali producători de a-
Autorităţile siriene au silit IX-lea Festival internaţional a- luminiu din S.U.A., societăţile
de cinci ori avioanele ameri nual al filmelor pentru copii De asemenea companiile ferovia „Reynolds Metals Co“ şl „Kaiser
cane să aterizeze atunci cînd rilor au holărît să ceară comisiunii Aluminium And Chemical Corp".
zburau deasupra teritoriului şi tineret şl cel de-ial VUI-lea
Siriei fără autorizaţie preala Festival internaţional al fil
bilă. melor documentare şi de scurt‘
metraj. La aceste festivaluri
participă 22 de ţări.
urgente şl că există posibilitatea să fiecare din aceste niveluri. Totodată
se treacă la transpunerea în viaţă a ele condiţionează fiecare din aceste După cum se ştie, Tunisia TUN muri industriale care le-au
hotărîrilor asupra cărora s-a căzut reduceri de reglementarea unor im este deja republică. Proclama dezvoltat cît de cît erau puse
de acord. portante probleme politice. rea ei a avut loc la 25 iulie zerta, Sus, Gabes, etc. nalâ a silit pe colonialiştii rare. Temîndu-se să nu-şi pe de-a întregul la dispoziţia
prin hotărîrea unanimă a par Tunisia este în general un francezi să facă concesii. Timp piardă privilegiile, ei se mul tor. In prezent capitaliştii,
Dacă privim însă în mod realist Oare nu este evident, se întreabă lamentului tunisian. Ca pre ţumeau cu unele compromi francezi exercită presiuni eco
situaţia creată în subcomitet, trebuie Zorin, că a pune în funcţie o pro şedinte al noii republici a fost şes cu o climă subtropicală. de aproape zece ani ei s-au suri. Dar poporul tunisian a nomice asupra Tunisiei, scon-
să recunoaştem din păcate că ea blemă de alta, înseamnă a complica ales Habib Burghiba, care pî Aici se întind vaste regiuni, hotărît ferm să-şi cucerească tînd că în felul acesta vor
este departe de tabloul optimist oare problema şi tergiversa reglemen- nă atunci era prim ministru. străduit să înşele poporul tu- definitiv libertatea şi indepen reuşi să-şi păstreze cei puţin
â fost prezentat de Stassen. tarea fiecăreia din ele. Ca exemplu fertile, prielnice pentru o a- nisian cu jumătăţi de măsuri, denţa. Păşind pe această cale, unele din poziţiile politice.
Zorin s-a referit la acel pasaj din Hotărîrea parlamentului tu gricultură multilaterală. Sub- Aceasta nu le-a reuşit însă, ci el nu putea să nu înlăture o- Colonialiştii francezi exercită
Pînă în prezent, în ciuda celor cin „Cartea albă“ a guvernului englez a- nisian este un eveniment im solul este bogat în minereuri dimpotrivă, a contribuit la in- dată pentru totdeauna şi mo
ci luni de activitate subcomitetul nu supra problemelor dezarmării, in care portant în istoria ţării. — fosforiţi (printre cele rnai tensificarea şi extinderea lup- narhia. presiuni asupra tinerei repu
poate declară că a ajuns la vreo ho se arată că reducerea forţelor armate mari zăcăminte din lume), tei. In 1954, guvernul francez blici tunisiene şi cu ajutorul
tărîre de comun acord ce! puţin a- sub 2,5 milioane oameni pentru Sta Veacuri de-a rîndul popu a trebuit să recunoască „Au- Statul tunisian independent armatei sale care ocupă încă
supra vreuneia din problemele impor tele Unite şl sub 750.000 pentru An laţia Tunisiei a fost înrobită fier, plumb, zinc, ele. tonomia internă” a Tunisiei, s-a ocupat în primul rind de toate punctele strategice ale
tante ale dezarmării. glia şi Franţa, „va depinde de pro lipsită de drepturi în propria Pînă în 1878 Tunisia a fost Pasul următor pe care Franţa îmbunătăţirea situaţiei inter ţârii.
gresul în rezolvarea celor mai im sa patrie. Datorită bogăţiilor s-a văzut nevoită să-l facă a ne. Au fost înfăptuite o serie
Făcînd o apreciere personală a si portante probleme politice interna sub stâpînirea turcilor, iar du- fost să recunoască indepen- de reforme progresiste. A fost Tot atît de mari sînt insă
tuaţiei în care se află subcomitetul ţionale“. sale naturale şi a poziţiei geo- pă războiul ruso-turc, Anglia denţa deplină a Tunisiei. Asta lichidat sistemul administrativ şi poftele monopoliştilor ame
în ce priveşte problema reducerii grafico-strategice pămîntul ei şi Germania au căzut de acord s-a întîmplat la 20 martie semifeudal, s-a trecut Ia înde ricani. care fac tot ce le stă
forţelor armate, armamentelor şl bu Uniunea Sovietică a spus în conti atrăgea numeroşi cotropitori să se instaleze acolo colonia- 1956. părtarea elementelor străine în putinţă ca să ia locul „prie
getelor militare, Stassen a declarat nuare Zorin, a declarat că este gata hrăpăreţi. din aparatul de stat. Au fost tenilor" lor francezi în ceea
la şedinţa din 7 august că toţi cei să accepte propunerile Statelor Unite lişti francezi. Aşa s-a şi întîm Actuala hotărîre a parla reformate radical sistemul e- ce le-a rămas în Tunisia. Dar
cinci membri ai subcomitetului au că în ce priveşte reducerea forţelor ar Tunisia este situată în nor plat. Tunisia a fost ocupată mentului tunisian de abolire lectoral şi cel juridic. patrioţii tunisieni îşi dau sea
zut de acord ca nivelul forţelor ar mate în trei etape. Totodată Zorin dul Africii. Imperialiştii o de Franţa, iar în 1883 acest a monarhiei, face parte din e- ma ce înseamnă aşa-numitul
mate să fie redus în trei etape pen a constatat că aceste reduceri pot fi considerau un cap de pod pen fapt a fost „consemnat” prin- voluţia logică a evenimente- Dar în faţa statului tunisian „ajutor" american. Pentru ei
tru Statele Unite şi U.R.S.S. la 2,5 acceptate numai în cazul dacă vor tru năvălirea pe „continentul tr-un acord semnat de bei. lor. Tunisia este condusă de este limpede că nu întîmplă-
milioane, 2,1 milioane şi 1,7 mi avea importanţa reală şi după sem negru”. La vest şi sud-vest bei încă din secolul al XVI- independent stau încă multe tor şeful misiunii economice
lioane oameni, iar pentru Anglia şi narea acordului. Dar, a spus Zorin, ea se mărgineşte cu Algeria, Poporul tunisian nu s-a îm lea. cînd turcii au cucerit ţara sarcini importante, în special a S.U.A: în Tunisia este con
Franţa la 750.000, 70l\000 şi 650.000 deocamdată puterile occidentale n-au la sud-est cu Libia, iar la nord şi au instalat acolo un cîrmui- în domeniul economic. Colo- traamiralul Elliot Strauss.
oameri. dat un răspuns clar şi pozitiv la a- şi est este scăldată de apele păcat niciodată cu starea sa tor de-at lor. Beii au fost în- nialiştii francezi au transfor-
ceastă problemă şi de aceea nu ne Mării Mediterane. Teritoriul de robie. Nu odată el s-a râs- totdeauna străini de lupta po- mat ţara într-o anexă de ma- Poporul tunisian va şti să-şi
Această declaraţie poate crea im putem crea iluzia că ne-am afla în Tunisiei ocupă o suprafaţă de cutat împotriva ocupanţilor, porului tunisian, pentru elibe- terii prime, iar puţinele ra păstreze independenţa cucerită
presia că este suficient doar un mic preajma unui acord asupra problemei aproximativ 126.000 kmp., iar Lupta lui s-a ascuţit în spe- după o luptă dîrză şi singeroa
efort — şi acordul va fi şemnat. reducerii forţelor armate ale statelor. cial după cel de-al doilea raz- să de decenii. Proclamarea
populaţia numără circa boi mondial. Uriaşa amploare republicii este o nouă dovadă
Din păcate, a spus reprezentantul Subliniind că există un acord în 3.600.000 de locuitori. Capi a mişcării de eliberare naţio- a acestui fapt.
sovietic, situaţia reală în problema modul general de a aborda realiza tala ţării este Tunis, alte ora
reducerii forţelor armate, armamen
telor şi cheltuielilor militare, nu oferă şe mai însemnate — Sfax, Bi-
temeiuri pentru optimism. încă la rea reducerii armamentelor clasice,
Redacţia şi adtmnisUaţia gUpului şir. t Morße. AC, 9, U W W l W - M T m & M ă- in ‘cmjorm aprobării DjncţlunU A j f e j G M «ÖS * BSfm&S. W TW U-1- iB ß ig M sm . - PM e.