Page 49 - 1957-08

ii;,:
Trăiască puternicul şi invincibilul lagăr socialist în frunte
cu Uniunea Sovietică! Trăiască şi să se întărească
unitatea tuturor ţârilor socialiste !
La gospodăria agricolă colectivă
Printre ocupaţiile de bază ale colectiviştilor, se 'află şl
cultivarea de legume şi zarzavaturi.
IN CLIŞEU!: an grup de colectiviste din gospodăria
y»jr
DE LA 21 LA 2 0 8 FAMIL
întovărăşirea agricolă „8
Mai“ din satul Dobna, raionul
Ilia, s-ia inaugurat în 1952, cu
21 familii, care au strâns lao­
laltă doar 18 hectare. La înce­
put, oamenii se cam îndoiau că
luorînd pământul în comun cu
ajutorul S.M.T.-ului, se pot ob­
ţine -recolte mai mari decît a-
tunci cînd se lucrează de unul
singur. N-a trecut mult timp
însă, .şi această neîncredere a
dispărut din mintea multora.
Recoltele de porumb şi grâu
realizate de întovărăşiţi, oare
au întrecut în fiecare an cu
300—500 kg pe cele ale ţăra­
nilor muncitori cu gospodării
individuale, precum şi o susţi­
nută muncă politică, au făcut
ca numărul întovărăşiţi lor să
crească mereu. Aşa se explică
faptul că în anul 1955, numă­
rul înto'vărăşiţilor a ajuns la
87, în 1956 la 139 şi în pre­
zent, la 208. Această cifră re­
prezintă peste 60 la sută din
numărul total al familiilor din
sat, oare posedă teren arabil.
Odată ou creşterea număru­
lui de membri, s-a mărit şi a-
vutul obştesc al înţovărăşiţilor. de, deoarece există o întrecere
Pe lingă suma de 4.200 lei ce
o au în prezent la fondul de
bază, ei mai posedă : o semă­
nătoare de !grîu, două semănă­
tori pentru porumb, două piu-,
guri cu tracţiune animală, lin
plug pentru tractor, o pompă
Greu ajungi la Sebeş
Da, greu ajungi la Sebeş.
Ieşi din gara Vinţ, treci liniile
de cale ferată şi ajuns lingă
turnul de apă, dacă nu te gră­
beşti, aştepţi să apară dinspre
Deva un camion şi bunăvoin­
ţa şoferului, care, în schimbul
a 5 lei, te duce. Dacă eşti gră­
bit, o iei ,,apostoleşte" pe jos
Cale de o oră şi jumătate...
(Oare de ce I.R.T.A. nu dis­
pune afectarea unei curse pe
acest traseu?).
? dat zilnic 30 decine. (O decină
Pe la ora 10 şi jumătate am
ajuns în faţa clădirii. Impo­
zantă, dichisită festiv, străjui­
tă de un paznic tare jovial,
dar cam chiţibuşar în ce pri­
veşte legitimarea, face impre­
sia mai mult a unui palat, ad­
ministrativ, decît a unei fa­
brici Că e fabrică, o trădează
firma („Sebeşul''), fişele de
lucru ale muncitorilor (mai
bine zis — muncitoarelor), a-
ranjate în ordine pe cele trei
panouri mari, şi zumzetul ca
de albine al motoarelor ce se
revarsă în valuri pe geamurile
deschise. In curte, cîţiva mun­
citori încărcau un camion.
Ciorapi.
Veterana fabricii
Elisabeta Aibu e şefa noii
secţii. Am întîlnit-o în curtea
fabricii. In ciuda vîrstei, are
•1i\ •
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂl
um!socialis,
(DIN CHEMĂRILE COMITETDLUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUN­
CITORESC ROMIN LA A XllI-a ANI VERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI)
23 August" din Obreja Anul IX. Nr. 832 Vineri 16 august 1957 4 pagini 20 bani
23 AUGUS TMunca a devenit î n c in s te a z ile i d e
mai uşoară
Ptnă nu de mult, coaja de molid, 100 tone cărbune peste plan în fiecare zi
in parchetul „Scorţari“ din seclorul
I.F.E.T. — Bara Mare, se aducea la ...Aceasta este deviza colecti­ că după fi.ecare 24 ore de lu­ da lui Gheorgh Stan, Matei
rampa de încărcare (cam 3—4 km) vului sectorului 1! de la mina cru în abataje, pe graficul sec­ Hemeric, R. Cosma şi Petru Să-
cu spatele. Panta era repede, că­ Aninoasa. De la începutul lunii torului apăreau încă 100 tone căluş, au fost printre cei care
rarea tn serpentină şi in plus, un august, ea a fost respectată, aşa peste plan. Minerii din briga- au contribuit mai mult la rea­
muncitor nu putea duce mai mult lizarea acestor succese fru­
de 4 legături. Ca § zile înainte ic termen moase.
Aurel Roman, şi-a ţrămîntat mult Zidarii de pe şantierul nr. 1 de locuinţe din Petroşani, Nu-1 vorbă că nici cei din
mintea spre a găsi o modalitate de s-au angajat oa în cinstea zi lei de. 23 August, să termine sectorul 111 nu vor să se lase
uşurare a muncii. Şi a găsit-o: un toate lucrările de tencuială de lia blocul H până ia 15 august. mai prejos decît minerii diit
funicular. Girului a prins viaţă. Pri­ S-au ţinut de cuvânt zidarii conduşi de maistrul I. Nagy ? sectorul II, care conduc în în­
ma încercare a adus reuşita deplină. Fără îndoială că da. Mai mult decît atît, ei au terminat lucra­ trecere. Minerul Tucaciuc şi cu
La sţirşitul lunii, cind normatorul a rea cu 9 zile înainte de termen. Succesul lor se datoreşfce brigada sa, care lucrează în-
încheiat situaţia, s-a constatat că într-o mare măsură utilizării pe o scară largă a tencuielilor tr-un abataj deschis de curînd,
mecanizate. Demn de relevat e că şi la blocul 0, unde lucrarea şi-au propus să dea pînă la
planul a joşi depăşit cu 400 la sută. trebuie terminată pînă la 23 A ugust, munca zidarilor se gă­ sfîrşitul lunii încă 3.000 tone
seşte intr-un stadiu avansat şi, după toate probabilităţile, ei de cărbune peste plan.
Coafa, r^Lre înainte se transporta de vor executa ultimele tencuieli pînă la data de 17 august.
o echipă intr-o zi, in urma aplicării
inovaţiei respective, ajunge la ram­
pă in numai o oră.
In ce constă inovaţia? O sîrmă
agricolă colectivă „23 August" din Obreja, recoitlnd ar­ de oţel de 6 mm. grosime, leagă Însemnări ie la Bare Mare In p rim a zi — d u p ă
dei, iar in medalion Eugenia Ciontea, transporănd cu virful caprei de un stilp înfipt Ungă
coşul recolta. rampa de încărcare. Distanţa este De îndată ce cobori din tren Ia notez. Sectorul cărămidă refractară a să rb ă to a re
de cca. 1.400 n i.; sirmâ ce leagă cele gara Barn Mare, începi să-ţi faci a- îndeplinit planul in proporţie de 100
numite socoteli. Fără să vrei paşii te. la sută. Cind a fost vorba sn spună — Ne distrarăm fain ieri', în­
r « «» ««• «4 « •C*• .-9*¦«•-•-O*"»«* ««• poartă ia vale, spre comună. Aici vreo cîţiva fruntaşi din acest sec­ cepu şeful de brigadă Ioan Mir-
in mijlocul comunei destul de dez­ tor, a stat mult pe gînduri. Nu ştia cea, cînd se intîlni cu ortacii
două puncte, acoperă deschizătura voltată, străjuieşte coşul înalt al fa­ pe cine să dea mai intîi. A ales, săi în faţa sectorului II al mi­
bricii „Ceramica“. Fabrica este su­ totuşi, cîţiva. Nicodim Popa, contro­ nei. Petrita, înainte de a intra
unui unghi de 50 de grade. biectul discuţiilor cotidiene, a celor lor de fază Ia secţia preparare, Ioan în primul şut de după sărbă­
care trăiesc aici.. Din gară o vezi bi­ Vancea, Ataria Bordeanu fasona- toare.
Balotul de coajă de molid, legai ne, insă cînd ajungi in centrul co­ toare la presa mecanică. Citea mai
munei. ea se pierde printre casele departe. Sectorul carieră Livadea — — Şi-om face treabă în aba­
bine cu sirma subţire, este prins falnice aşezate de o parte şi de îndeplinit pianul în proporţie de 105 taj, dacă ieri, cu ocazia zilei
cealaltă a străzii principale. Numai la sută. Aici lucrează echipa condusă noastre, ne-am ţinut tare pe
w M sm M m nM cu un cirlig de metal de cablul pur­ coşul poate da indicaţii încotro să de Ioan Gali. Despre sectorul trans­ piaţă.
tător. Pe acest cablu, balotul de mergi ca să ajungi la fabrică.’ To­ porturi a vorbit ce! mai mult. A fost
tuşi, dacă nu cunoşti bine drumul, e necesară o introducere mai lungă. — Să mergem dară la lucru
molid coboară cu o viteză foarte nevoie să întrebi pe cineva ca să te Acest sector îndeplinise planul în — propuse Mircea, şi apoi sâ-i
mare. Jos la rampă, un muncitor il îndrume. proporţie de 108 la suţă. S-au evi­ dăm fest în cărbune.
desprinde şi-l aşează pe un loc di­
La început, portarul affat în exer­ denţiat In mod deosebit Tănase So- ...La sfîrşitul zilei, brigada,
pentru irigat şi 42 bucăţi rame gada 111-ta a fost aceea oare a nainte pregătit. I. N. MĂNESCU ciţiul funcţiunii, m-a privit rece. lui Mircea obţinuse intr-adevăr
pentru răsadniţe. obţinut şi cea mai mare pro­ , corespondent Pînă Ia urmă s-a înduplecat să-l rei, controlor fazic şi Lascu Crăciu- o performanţă demnă de invi­
ducţie de grîu — 1.765 kg la cheme pe tov. Ioan Solcoi, şeful pla­ diat : 48 tone peste prevederile
Munca pe brigăzi hectar. nificării cu care trebuia să discut. nescu II. Tov. Solcoi -a vorbit şi des­ plănuiui. Tot în prima zi de
Probabil că portarul <i spusese tov. după sărbătorirea „Zilei mine­
Grescînd numărul întovără- DIN BĂBABANŢ Solcoi că sînt de la ziar, deoarece pre a lţii; a vorbit aproape de fiecare rului" cei din brigada lui Peter
şiţilor, şi deci şi suprafaţa în­ a venit cu un carnet în mină. Ştia Moise au dat peste plan 36 tone
tovărăşirii, s-a ivit necesitatea Despre lotul zootehnic. că ziariştii vin să afle realizările in parte. La despărţire a a d ă u g a t: de cărbune, iar cei din brigada
organ izarii muncii în aşa fel, şi lipsurile colectivului. Putea însă lui Alexandru Nagy 30 de tone.
ca lucrările agricole să poată Trecînd peste oîrnpul dintre Apoi intră printre tulpinele să-mi vorbească despre fiecare secţie — Cu aceste realizări intîmpină
fi executate la timp şi în bune satul Miceşti şi Bărăbanţ, ori­ de porumb, fiecare ou cîte 2—3 pe dinafară. Şi am început să-mi
condiţiunl. Aşa se face că în cine va putea vedea contrastul ştiuleţi, de pe lotul zootehnic, munritndi din fabrica noastră ziua
toamna anului trecut, într-o a- culturilor de porumb şi sfeclă, şi ridică mîiniie sus (oa înălţi­ Producătorii
dunare generală, întovărăşiţii de pe lotul zootehnic al comu­ me, ou mâinile ridicate, preşe­ agricoli îşi achită de 23 August.
au hotărit să se luoreze pe bri­ nei şi culturile de pe pământul dintele are peste 2 im).
găzi. celălalt. Lotul zootehnic este contractele V. A.
foarte bine îngrijit. — Mă vezi ? — se auzi vo­
Fiecărei brigăzi i s-au repar­ cea preşedintelui. Cu fiecare zi ce trece, bazele de C i l sare şip(i4 pO ® ©er
tizat patru tarlale, oare se cul­ Deunăzi, aflîndu-mă în preaj­ recepţie din regiunea noastră îşi mă­
tivă cu grîu, porumb, plante fu­ ma lotului ou preşedintele sfa­ — Ridicaţi mina sus — îi resc cantităţile de cereale înmaga­ 99
rajere, legume şi zarzavaturi. tului popular, Ioan Andronic, zinate. Pe măsură ce se treieră, zil­
aceasta se adresă unui om : răspunse omul din cărare nic pot fi văzute căruţe sau camioa­ M a r f ă f ă r ă p r e ţ - tîmiplă, cînd, tovara- serviciu se cunoaşte.
Luorînd pe brigăzi, întovă- ne, ale gospodăriilor colective,' înto­
răşiţii din Dobra au putut să — Aşteaptă-mă un pic. poate aşa vă pot vedea. vărăşiţilor sau â ţăranilor individua­ salariaţi şii de la cooperativa Se cunoaşte nu după
recolteze în acest an griul nu­ li încărcate cu grîu sau secară, în- din Miercurea trimit curăţenie sau alte to­
mai cu seoerile şi coasele (din — Păi, sînt ridicate... dreptîndu-se spre bazele de recepţie.
cauză că a fost căzut la pă-
rnînt) într-o perioadă destul ...Ş i despre staţiunea de montă Din satul Cristur, numai întovără­ f ă r ă r ă s p u n d e r e rnarfa fără faduri clicii caracteristice bu-
de scurtă — de numai 5 zile. şiţii şi ţăranii muncitori cu gospodă-
Preşedintele întovărăşirii, Ro­ Intrind' în curtea Sfatului Comşa, îngrijitorul. ’ rii individuale c.are au treierat la o La magazinul de (deci fără să se şbie nilor muncitori, ci
mul us Tornoi, ne-ia spus că de popular din comuna Bărăbanţ,- — Au ce mînea taurii ? — singură batoză, au dus pînă acum o confecţii din comuna preţuirile), punînd în după numărul mare
cînd s-au format brigăzile, se curăţenia şi ordinea te izbeşte cantitate de peste 9.000 kg cereale încurcătură pe lucră- al celor care aşteap-
lucrează mai bine şi mai repe­ de ba prima vedere. întrebai pe îngrijitor. contractate. Printre cei care şi-au a- Apoi du de Sus, a so­ torii de la filiale, oa- tă sa fie serviţi. Nu
chitat în ultimele zile contractele în­ sit zilele trecuite un re astfel nu pot să este zi cînd la far-
permanentă între ele. Brigada In aceea-şi curte, este şi .sta­ — Au. Şi încă mult. Uitaţi- cheiate cu statul, se află întovărăşi­ camion cu marfă. desfiacă marfa. maoie fiace de servi-
IlI-ta de exemplu, care este în ţiunea de montă. Cu toate că în vă, cum se joacă cu botul prin ţii Samoilă Soos, din satul Cristur, Bucuria cetăţenilor.
întrecere cu celelalte, a termi­ fin. Iar dacă se întâmplă să nu care a predat 1.300 kg grîu, Ioan Hor- S-au dus mulţi s-o Diacă din această cju Qrtenziia, să nu
nat prima secerişul cerealelor curtea a doua a sfatului, şirele fie spălaţi şi pe jos îi murdar, vath (Ghici) 400 kg grîu, Ladislau cauză la magazinul fj,e nemulţumiri. Nii-
de pe cele 18,91 hectare care Kopeţi, 500 kg grîu, Samoilă Hor-
i-au revenit, şi tot ..prima a ter­ de furaje se ridică semeţe vo­ nu mă pot apropia de ei. Acum, vath, 400 kg şi alţii. c tt^ o e m ^ -a u întors edi?ste^Ap°„Îmda'u_rxfă?e fără Vjniau,a^C5-)) Pe ^
minat şi trelarişul. Execiitind iam să ştiu dacă cei trei tauri însă cu mîiniie goa­ după
toate lucrările la timp, tot bri­ şi armăsarul, sânt bine hrăniţi. cînd ti bat pe spate, se mişcă le. preţ“, apoi, se poate Qa,j-e
spune că la coopera­
Un om mai în vârstă, tocmai de parcă vor să-mi mulţu­ — Marfa n-are preţ tiva din Miercurea medicamente:
— le-a spus gestio­ există salariaţi fără
ieşise din grajd. Era Teodor mească. nara Silvia Ivan. Ve­ — Iar şuşoteşte
niţi peste o zi că tre­ răspundere. farmacista ! Mai bine
E. U. să mergem la altă
CORNEL GLIGOR farmacie...
nişte ochi jucăuşi, albaştri, ale (de probă), să zumzăie circu- — a doua veterană — e su­ buie să primim pre­ corespondent Asta este meteah­
părată. Supărată foc. Trebuia
căror sclipiri nu vor să cede- larele şi rendereie. să plece şi ea în concediu şi ţurile. A trecut o zi, na farmacistei : îi
nu poate. I-au rătăcit „ăia. ele
ze anilor. Lucrează în fabrică La 15 aprilie. -Agnesia Va- jos" fisa de concediu şi nu i-o două, trei, patru... şi F a rm a cista place să şuşotească
mai găsesc. Tovarăşa Aibu o
din 1934. Mezina familiei, a siu şi Zoiţa Mihai. (două tine- consolează. preţurile tot n-iau fost Q p f e n z i a S i n c o r a RU Pr'ie^en,0le- ’,n 'oc
iăsat plugul în cîmp şi a fugii re fete venite de la secţia Restul fetelor, aplecate dea­ trimise de către co- , ’ să servească„ solic.i­
supra circularelor, schimbă operativa din Mier­ şuşoteşte tanţii. Şi nu odată,
la oraş. Nu atît mirajul ora- Strik), ajutate de şefa secţiei. fusurile, mai înoadă firele
rupte şi din cînd în cind, ur­
şului, cit mai mult grijile ca- tovarăşa Aibu, au început. Iu- măresc jelui în care prind via­ curea (preşedinte La farmaeja nr. 3 dar mai întotdeauna
ţă ciorapii bărbăteşti de bum­
re năpădiseră familia, au în- CIUK \ ieaj,a !^erSea- Au venii bac. Producţia creşte. loan Fleşeru)/ oare a- din oraşul Hunedoa­ se întîmplă aceeaşi
demnat-o la acest pas. apoi fetele. Una, două, trei, — Săptămină trecută am provi zionea ză acest ra, lucrează şi farma­ poveste.
* ,j , . ., . cinci... Ultimele 30 (bobocii) este egal cu 10 perechi cio­ magazin. cista Ortenzia Sinco­ GH. MARINOVIC1
rapi).
ma Lu"nuiLi Lexealmt Len,a pdinpTlomt.5a de de o Şi nu odată se în- ra. Cînd este ea de corespondent
Şi firele de bumbac primite — Fruntaşele ?
— Emmy Halma. Elena An­
maistru.. Azi. datorită ekperien- de la Cisnădie, trecute pe la gliei, Maria Zaimann, Zoiţa
ţei ei (doar 23 de ani în a- secţia depănat. au început, să Mihai.
— Şi Vasiu ?
La cea mai nara[A V# — Vasiu a devenit contro­
îi loare.
Hermina Laiceaf, Emmy
se cjis
Halma, Ana Kuş, lucrează la
ceeaşi muncă nu este un lucru ruleze prin circulare. Azi. în- două maşini. Ar lucra Ia mai
multe, dar deocamdată nu
oarecare). e şefă ele secţie, a- tr-un ritm nebunesc, cele 42 pot. Lipsesc maşinile,
predată de conducere şi iubită de circulare şi 7 rendere — k
de fetele din secţie ca un ade- maşinile care execută manşe- De la circulare, ciorapii trec
ia apretură. apoi la ambalaj.
vărat părinte. tele — se Invîrt, producînd un Camioanele, la doua zile scot
nişte baloturi pe poarta fabri­
Scurt istoric bîzîit. continuu ca torsul ung) cii. Sînt cele 60 de decine.
pisici uriaşe, şi ...ciorapi. Am rodul muncii fetelor de la cea
mai tînără secţie a fabricii
Era prin martie cînd în c^ ^a ^ ianuarie .,Sebeşul”.
curtea fabricii au apărut nişte p j p ^or fi instalate şi cele- A. JURCA
camioane încărcate cu lăzi. ialte 51 maşini. 100 în total.
Mecanicii, au pornit încă de-': Fetele
doua zi la lucru, şi, în ca­ Agnesia Vasiu — una din-
mera aceea mare de la etajul ire veteranele secţiei — e la
II, au început rînd pe rînd Oaşa, ta odihnă. Zoiţa Mihai
PIAŢA MIHAI VITEAZU - ALBA-IULIA